Potrivit disp. art. 7 din legea nr. 554/2004 ,înainte de a se adresa instanţei de administrativ competente,persoana care se considera vătămata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral ,trebuie sa solicite autorităţii publice emitente revocarea ,in tot sau in parte,a acestuia ,fără a distinge in raport cu caracterul sau individual sau normativ .
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, contestatorul B. C. a chemat în judecată intimata Primăria oraşului V. M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea dispoziţiei nr. 333/04.08.2009 , repunerea contestatorului în situaţia anterioară emiterii acesteia, în sensul repunerii în funcţia de agent comunitar în cadrul Serviciului de Poliţie Comunitară V. M., plata drepturilor băneşti de care a fost prejudiciat pe perioada 04.09.2009 până la reîncadrarea pe post.
Tribunalul Mehedinţi a respins acţiunea ca fiind inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Prin dispoziţia nr. 333/04.08.2009 emisa de Primarul oraşului V. M. s-a dispus eliberarea din funcţie a contestatorului B. C. din funcţia publica de agent comunitar din cadrul Serviciului Politie Comunitara ,începând cu data 04.09.2009 ,in conformitate cu disp. art. 99 alin. 1 lit. b din legea nr. 188/1999 .
Potrivit disp. art. 7 din legea nr. 554/2004 ,înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente,persoana care se considera vătămata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral ,trebuie sa solicite autorităţii publice emitente revocarea ,in tot sau in parte,a acestuia ,fără a distinge in raport cu caracterul sau individual sau normativ .
Aceasta reglementare este pe deplin justificata întrucât instituie o cale mai rapida de restabilire a legalităţii ,având ca scop atât protecţia autorităţii publice emitente care,prin repararea eventualelor erori săvârşite cu ocazia emiterii actului ,poate evita chemarea sa in judecata in calitate de parat,suportarea unor cheltuieli suplimentare ori plata unor daune mai mari si chiar lezarea prestigiului sau prin pierderea unui proces public ,cat si pe cea a particularului care are posibilitatea de a obţine anularea actului printr-o procedura administrativa mai simpla .
Analizând dispoziţia nr. 333/04.08.2009 emisa de Primăria oraşului V. M. ,se constata ca ,in art. 5,se menţionează ca actul administrativ in discuţie poate fi atacat in baza disp. art. 106 alin. 1 din legea nr. 188/1999,in termen de 30 zile la Tribunalul Mehedinţi ,cu respectarea procedurii instituite prin legea nr. 554/2004.
In conformitate cu disp. art. 106 alin. 1 din legea nr. 188/1999 ,act normativ aplicabil contestatorului şi în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat ,in cazul in care raportul de serviciu a încetat din motive pe care le considera netemeinice sau nelegale ,acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu ,in condiţiile si termenele prevăzute de legea nr. 554/2004 ,precum si plata de către autoritatea sau instituţia publica emitenta a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate ,majorate si recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public.
Deci ,din analiza acestor dispoziţii legale,atâta vreme cât nu există dispoziţii derogatorii,se deduce că exercitarea recursului administrativ ,prevăzut de art. 7 din legea nr. 554/2004 ,anterior sesizării instanţei cu acţiunea în anulare a dispoziţiei nr. 333/04.08.2009 emisa de Primăria oraşului V. M.,este o condiţie de admisibilitate a acţiunii .
Referitor la susţinerile contestatorului ,este adevărat că actul normativ aplicabil în cauză este legea nr. 188/1999 prin prisma calităţii de funcţionar public ,însă chiar art. 106 din acest act normativ prevede aplicabilitatea legii nr. 554/2004 în ceea ce priveşte condiţiile si termenele ,din interpretarea acestei dispoziţii rezultând ca cele două legi se coroborează şi nu se exclud decât dacă legiuitorul a stipulat în mod expres .
Ca atare , a fost respinsă acţiunea contestatorului ca inadmisibilă .
