Jud. MGD
Prin sentinta penala 332/S din data de 30.11.2011, pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul penal xxx/62/2011, s-a dispus:
In baza art. 278/1 al 8 lit a Cpp respinge plangerea formulata de petenta DGFP Brasov impotriva ordonantei procurorului din data de 20.04.2011 pronuntata in dosar penal nr. 8651/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov , mentinuta prin rezolutia prim procurorului nr. 2169/II-2/2011 din data de 30.08.2011.
In baza art. 192 al. 2 Cpp obliga petenta sa plateasca statului suma de 80 lei reprezentand cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Constata ca in termen legal inscris in dispozitiile art. 278/1 al.1 Cod procedura penala, respectiv la data de19.09.2011 ( data postei ), DGFP Brasov a formulat plangere impotriva rezolutiei procurorului din data de 20.04.2011 pronuntata in dosar penal nr. 8651/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov pe care o considera in parte nelegala.
In motivarea plangerii se invedereaza faptul ca in mod gresit s-a solutionat de catre procuror prin rezolutia mentionata latura civila a procesului, in sensul ca nu a fost luat in considerare faptul ca prejudiciul cauzat de invinuitul GE la bugetul de stat, datorita naturii sale fiscale comporta calcul de majorari si penalitati de intarziere pana la data platii efective; in acest sens se invoca dispozitiile art. 120 din OG 92/2003 privind codul de procedura fiscala si care prevede faptul ca neplata obligatiilor fiscale la scadenta atrage calcul de obligatii fiscale accesorii , situatie care se regaseste in speta de fata. Se apreciaza ca procurorul avea obligatia de a verifica, anterior pronuntarii solutiei, daca prejudiciul cauzat statului a fost integral recuperat.
S-a atasat dosar penal nr. 8651/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov.
Examinand cauza, Tribunalul constata urmatoarele:
La data de 30.08.2010 organele de cercetare penala au sesizat din oficiu faptul ca invinuitul GE , in perioada 01.03.2009-30.09.2009 a predat la SC R SA Brasov mari cantitati de fier vechi , declarand in fals ca acestea provin din gospodarie proprie, pentru a se sustrage de la plata unui impozit de 16 la suta retinut cu stopaj la sursa.
La data de 23.11.2010 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de GE sub aspectul comiterii infractiunii prev. de art. 9 al 1 lit a din L 241/2005- 8 acte materiale , fapta constand in aceea ca in perioada 04.03.2009-19.04.2010 a predat la centrele de colectare apartinand SC R SA Brasov deseuri de materiale feroase si neferoase in cantitate totala de 44.870 kg, incasand suma de 28.540 lei , fara a respecta realitatea operatiunilor efectuate , declarand in mod nereal ca deseurile provin din gospodarie proprie , pentru a se sustrage de la plata unui impozit de 16 la suta din venitul obtinut.
Potrivit actelor de cercetare penala , prin activitatea desfasurata – prin ascunderea sursei impozabile invinuitul GE a produs bugetului consolidat al statului un prejudiciu de 5776 lei.
Audiat, invinuitul a recunoscut comiterea faptei, pe care a aratat ca o regreta si a achitat prejudiciul cauzat in suma de 5776 lei, sens in care s-a constatat de procuror ca ne aflam in prezenta dispozitiilor art. 10 lit i/1 Cpp si s-a dispus incetarea urmaririi penale si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ in cuantum de 700 lei – rezolutia din data de 20.04.2011.
ANAF – DGFP Brasov a formulat plangere potrivit art. 278 Cod procedura penala impotriva rezolutiei procurorului mentionata aratand ca procurorul nu a luat in considerare intreg prejudiciul cauzat de invinuit avand in vedere ca valoarea totala a acestuia este de 9088 lei din care 3312 lei reprezinta obligatii fiscale accesorii .
Aceasta plangere a fost respinsa de prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov la data de 30.08.2011 , constatandu-se ca prejudiciul cauzat bugetului de stat, in sens penal, nu include penalitatile calculate si nici alte obligatii fiscale pe care societatea le are, independent de comiterea faptelor obiect al dosarului penal astfel ca prejudiciul retinut de procuror este corect. S-a stabilit ca procurorul de caz a facut in mod corect aplicarea dispozitiilor art. 10 al 1 teza III din L 241/2005 valoarea prejudiciului situandu-se sub nivelul sumei de 50.000 euro . Totodata s-a aratat ca nu se contesta dreptul petentei /persoana vatamata de a solicita obligarea invinuitului la plata tuturor obligatiilor fiscale accesorii insa , in prezenta cauza penala procurorul trebuia sa aiba in vedere prejudiciul efectiv cauzat bugetului de stat , petenta avand posibilitatea recuperarii tuturor obligatiilor calculate , pe cale civila la instanta de judecata.
Tribunalul Brasov, in acord cu rezolutia pronuntata in dosar penal nr. 8651/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov , retine ca prejudiciul cauzat printr-o infractiune nu include – in sensul care intereseaza latura penala – penalitatile, dobanzile sau alte sume ce rezulta din prejudiciul efectiv cauzat.
De altfel, in raport cu prejudiciul cauzat se incadreaza juridic o fapta penala, fara a fi avute in vedere la stabilirea incadrarii juridice eventualele alte pretentii ce rezulta din fapta penala – dobanzi , daune morale. De exemplu, in cazul infractiunii de inselaciune, la stabilirea incadrarii juridice a faptei in dispozitiile art. 215 al 5 Cod penal instanta va avea in vedere prejudiciul efectiv cauzat si nu penalitatile sau dobanzile ce ar decurge din acest prejudiciu, intrucat incadrarea juridica se face in raport de momentul epuizarii infractiunii care in cazul infractiunilor de rezultat este momentul efectuarii ultimului act material ce intra in continutul actiunii/inactiunii incriminate.
Daca la stabilirea prejudiciului in sens penal s-ar avea in vedere si eventualele penalitati, dobanzi etc. ce decurg din fapta penala s-ar ajunge ca incadrarea juridica a faptei sa primeasca diferite interpretari in functie de momentul platii prejudiciului total cauzat si nu in functie de momentul comiterii faptei.
Prin urmare, in cazul infractiunii de evaziune fiscala ceea ce intereseaza incadrarea juridica si sanctionarea faptei este prejudiciul cauzat prin fapta penala la momentul epuizarii acesteia, independent de penalitatile si dobanzile ce decurg din acest prejudiciu; in functie de prejudiciul cauzat si achitat se stabileste sanctiunea care se poate aplica faptuitorului, asa cum si in cazul de fata s-a realizat, procurorul dispunand potrivit art. 10 teza finala din L 241/2005.
Referitor la latura civila a unei cauze penale: aceasta cuprinde prejudiciul efectiv cauzat prin fapta penala, inclusiv dobanzile , penalitatile sau daunele morale produse prin actiunea sau inactiunea incriminata.
Latura civila poate insoti latura penala a unei cauze sau partea vatamata are posibilitatea de a se adresa cu actiune in fata instantei civile; in cadrul urmaririi penale organele judiciare au obligatia de a chema partea vatamata si a o intreba asupra eventualelor pretentii pe care le are.
Insa, daca in cadrul acestei proceduri latura penala nu mai permite continuarea cercetarilor, partea vatamata are posibilitatea de a se adresa cu actiune in pretentii in fata instantei civile (in cazul in care nu detine deja un titlu executoriu).
Procurorul nu are posibilitatea legala ca in cadrul solutionarii laturii penale – printr-o solutie de netrimitere in judecata – sa dispuna asupra pretentiilor formulate in cauza de partea vatamata, doar instanta de judecata avand aceasta posibilitate in cadrul unei proceduri judiciare.
Cum insa procedura penala este stopata din motive legale – imposibilitatea continuarii actiunii penale deoarece exista cauza de impiedicare a exercitarii actiunii penale reglementata de art. 10 al.1 teza finala din legea 241/2005 – latura civila poate continua doar in conditiile art. 19 Cod procedura penala, fiind la latitudinea persoanei interesate sa porneasca o actiune civila in justitie pentru recuperarea intregului prejudiciu cauzat.
Asa fiind, se constata ca in mod judicios procurorul a dispus in cauza incetarea urmaririi penale fata de invinuitul GE avand in vedere ca acesta a achitat prejudiciul de 5776 lei stabilit de organele fiscale ale statului; in aceasta situatie, toate celelalte sume solicitate de partea vatamata cu titlu de pretentii-obligatii fiscale accesorii pot fi recuperate potrivit legii civile.
Prin urmare, in temeiul art. 278/1 al 8 lit a Cod procedura penala plangerea formulata de petenta ANAF prin DGFP Brasov urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata.
