Dosar nr. 15861/280/2009
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 297
Şedinţa publică de la 09 Decembrie 2010
Completul compus din:
PREŞEDINTE Patricia Lorela Soare
Judecător Mihaela Neacşa
Grefier Ancuţa Tufeanu
Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş este reprezentat prin procuror
Eleonora Chirvasiu.
S-au luat în examinare, pentru soluţionare, apelurile formulate de
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PITEŞTI şi inculpatul
S.C.A.C. , …, domiciliat în …, CNP …, împotriva sentinţei penale nr. 1933 din data de
05.10.2010, pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr.15861/280/2009.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns apelantul – inculpat S.A.C.
, personal şi asistat de avocat M.N. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice, potrivit dispoziţiilor art.
304 Cod procedură penală.
Se depune la dosar împuternicirea avocaţială din oficiu şi se solicită de către
avocat acordarea onorariului de avocat.
Apelantul – inculpat S.A.C. arată că îşi menţine declaraţiile pe care le-a dat
până în prezent şi nu înţelege să dea o nouă declaraţie.
Apărătorul apelantului – inculpat şi reprezentanta Parchetului, precizează pe
rând că nu mai au alte cereri de formulat în cauză şi solicită cuvântul asupra apelurilor.
Tribunalul în raport de această împrejurare, constată apelurile în stare de
judecată şi acordă cuvântul asupra acestora.
Reprezentanta Parchetului, având cuvântul, solicită admiterea apelului formulat
de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti aşa cum a fost formulat, ţinându-se seama
de motivele invocate în declaraţia de apel, desfiinţarea sentinţei primei instanţe, în
sensul majorării cuantumului pedepsei.
Arată că instanţa de fond a apreciat, cu ocazia individualizării pedepsei, că sunt
aplicabile disp. art. 74 alin. 1 litera a Cod penal, coborând pedeapsa sub limita
prevăzută de lege pentru această infracţiune, în temeiul art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal.
Individualizarea judiciară a executării pedepsei nu presupune doar analizarea
aspectelor favorabile inculpatului, ci a tuturor celorlalte criterii stabilite în art. 72 Cod
penal care privesc circumstanţele comiterii faptei, gravitatea acesteia şi urmările
produse, ori care s-ar fi putut produce, împrejurări care determină atenuare sau
agravarea răspunderii penale.
Apreciază că pedeapsa de 1 an aplicată este mult prea mică în raport cu fapta
săvârşită, instanţa de fond ignorând împrejurările care atribuie faptei săvârşite şi
persoanei inculpatului un pericol social accentuat ( inculpatul consumase băuturi
alcoolice înainte de a se urca la volanul autoturismului, a condus autoturismul pe
drumurile publice, pe timpul nopţii, cu farurile stinse şi nu a oprit la semnalul agenţilor
de poliţie, fiind necesară urmărirea acestuia de către echipajul de poliţie).
Faţă de această situaţie de fapt, apreciază că se impune o reconsiderare a
probelor şi a cuantumului de pedeapsă aplicat.
Apărătorul apelantului – inculpat S.A.C., avocat N.M. , având cuvântul, solicită
respingerea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti ca nefondat.
În ceea ce priveşte apelul inculpatului, solicită admiterea acestuia, în sensul de a
se dispune achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 litera a Cod procedură
penală raportat la art. 10 litera d Cod procedură penală, întrucât faptei îi lipseşte unul
din elementele constitutive ale infracţiunii.
Solicită a se ţine seama de faptul că inculpatul a susţinut constant că nu se face
vinovat de săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, în condiţiile în
care refuzul său de a se supune testului etilotest şi recoltării probelor biologice a fost
justificat, întrucât inculpatul nu a condus anterior autoturismul, ci acesta ieşise din casă
pentru a lua ceva din autoturism, moment în care a fost surprins de organele de poliţie
lângă autoturism. Aceste susţineri ale inculpatului au fost confirmate şi de martorii
audiaţi, respectiv, S. C. , A.M. şi B.R. .
În subsidiar, în situaţia în care instanţa va trece peste prima apărare, solicită
reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal coroborat cu art.
76 Cod penal şi redozarea pedepsei aplicată, în sensul reducerii pedepsei sub minimul
special prevăzut de lege în condiţiile art. 81 Cod penal. Solicită a se avea în vedere
conduita bună a inculpatului anterior săvârşirii acestei infracţiuni, lipsa antecedentelor
penale şi comportamentul acestuia, precum şi caracterizările de la locul de muncă al
acestuia.
Reprezentanta Parchetului, având cuvântul pe apelul inculpatului, pune
concluzii de respingerea acestuia ca nefondat.
Apelantul – inculpat S.A.C. , având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanţei
modul de soluţionare a apelului formulat.
T R I B U N A L U L
Asupra apelurilor penale de faţă, deliberând, constată :
Prin sentinţa penală nr. din data de 05.10.2010, pronunţată de Judecătoria
Piteşti, în baza art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată cu aplic. art. 74
alin. 1 lit. a C.pen. şi art. 76 alin. 1 lit. d C.pen., a fost condamnat inculpatul S.A.C. ,
la 1 (unu) an închisoare.
În baza art. 81 C.pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării
pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani, calculat conform art. 82 C.pen.
Au fost puse în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C.pen.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen, a fost obligat inculpatul la 380 lei cheltuieli
judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 10.01.2009, în jurul orelor 01,30, inculpatul a fost depistat în trafic
de către organele de poliţie conducând autoturismul marca Dacia cu nr. de
înmatriculare … , pe str. Gârlei din mun. Piteşti, dinspre Bd. Nicolae Bălcescu către
str. Carpenului.
Organele de poliţie l-au somat pe acesta să oprească autoturismul care circula
cu farurile stinse, prin punerea în funcţiune a semnalelor luminoase şi acustice, dar
inculpatul nu a oprit, ci şi-a continuat deplasarea până pe str. Carpenului, oprind
autoturismul lângă blocul E 10 în care locuia.
Inculpatul, care consumase băuturi alcoolice, a refuzat să fie testat cu aparatul
etilotest şi a fost condus la Spitalul Judeţean Argeş pentru recoltarea probelor
biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, unde a refuzat de asemenea să-i fie
recoltate probe de sânge sau de urină în scopul menţionat.
Prima instanţă a arătat că situaţia de fapt reţinută a rezultat din menţiunile
procesului-verbal de constatare încheiat de organele de poliţie la data de 10.01.2009,
semnat fără obiecţiuni de inculpat, dar şi de martorul asistent R.D.A. , în care se arată
toate împrejurările anterioare, dar şi ulterioare opririi în trafic a inculpatului la acea
dată, respectiv faptul că inculpatul a condus efectiv autoturismul pe străzile
menţionate, declaraţiile sale referitoare la cantitatea şi felul băuturilor alcoolice
consumate anterior, conducerea la spitalul Judeţean Argeş pentru recoltarea probelor
de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, refuzul inculpatului de a-i fi prelevate astfel
de probe .
S-a arătat că aceste menţiuni s-au coroborat cu procesul-verbal de consemnare
a refuzului inculpatului de a i se preleva la Spitalul Judeţean Argeş probe de sânge sau
de urină pentru stabilirea alcoolemiei, semnat şi de către inculpat, manifestare de
voinţă consemnată în fişa de prezentare UPU nr. 1207/10.01.2009, orele 00,35,
precum şi cu declaraţiile martorului asistent R.D.A. , conform căruia a fost de faţă la
oprirea inculpatului în trafic, precum şi la ceea ce s-a întâmplat ulterior până la
momentul conducerii inculpatului la Spitalul Judeţean Argeş.
Prima instanţă a reţinut declaraţia martorului ocular menţionat, care a arătat că
circula cu propriul său autoturism pe str. Gârlei din Piteşti la data de 10.01.2009, pe la
orele 01,10, din direcţia B-dul N. Bălcescu către str. Gârlei, iar în faţa sa se afla
autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare … , care circula cu luminile stinse. A
mai arătat că la intersecţia dintre str. Gârlei cu str. Carpenului, acel autoturism a fost
surprins de un echipaj de poliţie, dar nu a oprit la semnalul echipajului, virând la
stânga pe str. Carpenului, unde a fost oprit de poliţie. A fost oprit apoi şi martorul R.,
care a văzut coborând de la volanul autoturismului menţionat un tânăr identificat ca
fiind inculpatul S.A.C. , care nu avea documentele asupra sa, a declarat că a consumat
anterior băuturi alcoolice, se afla în stare avansată de ebrietate şi care a refuzat să fie
testat cu aparatul etilotest, fiind condus la sediul poliţiei.
S-a mai reţinut că refuzul inculpatului de a se supune, la Spitalul Judeţean
Argeş, recoltării probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei a fost confirmat şi de
D.D. , care lucra ca agent pe pază la Spital şi a care a confirmat acest aspect, ca martor
ocular .
Instanţa de fond a mai reţinut şi declaraţiile inculpatului, doar sub aspectul
refuzului acestuia de a se supune recoltării probelor de sânge pentru stabilirea
alcoolemiei, declaraţii care s-au coroborat cu restul probelor deja analizate pe acest
aspect, care nu a fost contestat de inculpat în niciun moment.
Instanţa de fond a constatat că la momentul când inculpatului i s-a solicitat
prelevarea probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, refuzul său în acest sens nu
a fost justificat printr-un motiv anume, astfel cum rezultă din procesul-verbal de
constatare al organelor de poliţie, din fişa de prezentare UPU, respectiv din declaraţiile
martorilor deja menţionaţi.
Apărarea formulată de inculpat pe tot parcursul urmăririi penale, dar şi al
judecăţii, a fost în sensul că refuzul inculpatului de a se supune recoltării probelor de
sânge pentru stabilirea alcoolemiei a fost justificat de faptul că acesta nu a condus
anterior autoturismul pe drumurile publice, ci doar ieşise din casă pentru a lua ceva
din autoturism şi a fost surprins de organele de poliţie lângă acesta, astfel încât nu-i
incumbă obligaţia de a se supune testării pentru stabilirea alcoolemiei.
Analizând această apărare prin prisma declaraţiilor inculpatului, a probelor
propuse în acest sens de inculpat (declaraţiile martorilor S. C. , A.M. şi B.R. P. ),
precum şi a celorlalte probe deja menţionate, instanţa de fond a constatat că nu sunt
reale susţinerile inculpatului, în sensul că nu ar fi condus autoturismul pe drumurile
publice anterior refuzului recoltării probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei,
iar declaraţiile martorilor propuşi în apărare nu au condus la o concluzie contrară .
În concret, inculpatul a declarat iniţial, la data de 10.01.2009, că a ieşit din casă
în jurul orelor 24,00 pentru a lua ceva din autoturism şi a fost luat de poliţie din str.
Carpenului. În declaraţiile ulterioare, inculpatul a relatat pe larg că a consumat băuturi
alcoolice la domiciliul său împreună cu martorul S. C. , tatăl său, respectiv cu martorul
prieten A.M. şi cu altă persoană, în jurul orelor 23,30 au terminat băutura, astfel că în
jurul orelor 23,50-24,00 inculpatul a ieşit din casă pentru a lua 2 sticle de bere din
autoturismul tatălui său, parcat lângă bloc. Când a coborât din bloc s-a întâlnit cu
vecinul B.R. , care ducea gunoiul, după care inculpatul a ajuns la circa o jumătate de
metru distanţă de autoturism, unde a observat un echipaj de poliţie. Poliţiştii i-au
solicitat efectuarea unui control al maşinii şi, văzând sticlele cu băutură, i-au cerut
inculpatului actele şi l-au condus la secţia de poliţie, inculpatul refuzând să fie testat cu
aparatul etilotest şi să-i fie prelevate probe de sânge. Inculpatul a mai declarat că a
semnat procesul-verbal de constatare a opririi sale in trafic, pentru că ar fi fost dus în
eroare si ameninţat de poliţie .
Prima instanţă a reţinut că din declaraţiile martorilor S. C. , tatăl inculpatului,
respectiv A.M. a rezultat faptul că în jurul orelor 22, 30 inculpatul şi martorii se aflau
la domiciliul acestuia din urmă, consumând băuturi alcoolice, iar la un moment dat
băutura s-a terminat si inculpatul a plecat afară, unde era parcată maşina, pentru a lua
două bidoane de bere din interiorul acesteia, fără a mai reveni însă acasă. După ce l-au
aşteptat un timp, martorii s-au uitat afară, ulterior, dar nu l-au vazut, observând
autoturismul parcat lângă bloc.
Instanţa de fond a constatat, aşadar, că martorii menţionaţi au rămas în locuinţa
inculpatului şi nu l-au însoţit pe acesta afară, nu au putut observa ce a făcut inculpatul,
astfel încât susţinerile lor asupra motivului pentru care inculpatul a plecat afară nu pot
dovedi că inculpatul nu s-a urcat la volanul autoturismului pentru a-l conduce, chiar şi
pe distanţă foarte scurtă (faţă de faptul că organele de poliţie l-au observat în trafic
aproape de intrarea pe strada de domiciliu).
S-a mai reţinut că declaraţiile martorilor cu privire la ora la care inculpatul a
ieşit afară, respectiv timpulP. cut afară, sunt contradictorii şi diferă şi de cele declarate
de inculpat sub acest aspect: martorul S. C. nu a indicat exact ora ieşirii inculpatului,
dar a menţionat că la 5-10 minute după ce fiul său ieşise afară, martorul l-a căutat în
parcare, a văzut autoturismul parcat ca de obicei, iar după circa 15 minute, în jurul
orelor 0,00 a fost deja sunat de poliţişti; martorul A.M. a declarat că în jurul orelor
23,00 inculpatul a ieşit afară, iar după aproximativ 20 de minute în care inculpatul nu a
revenit, martorul s-a hotărât să plece acasă, în jurul orelor 23,30 martorul a plecat,
văzând la ieşirea din bloc maşina inculpatului parcată, şi a ajuns acasă în jurul orelor
00,00; inculpatul a declarat că a ieşit afară la orele 23,50-24,00 şi imediat cum a ajuns
la jumătate de metru distanţă faţă de maşina sa (în condiţiile în care locuieşte la parter)
s-a şi întâlnit cu organele de poliţie.
În final, martorul B.R. P. , vecin de scară cu inculpatul, a declarat că s-a dus cu
gunoiul în acea seară, foarte târziu, s-a întâlnit cu inculpatul în scara blocului, martorul
s-a întors la scară după 5-10 minute şi l-a văzut pe inculpat stând de vorbă cu poliţiştii
în faţa blocului, la distanţă de câţiva metri de scară şi la 10-20 m de maşina parcată în
locul obişnuit .
Instanţa de fond a constatat că nici acest din urmă martor nu a fost de faţă şi
nu a putut observa ce a făcut inculpatul în intervalul de timp când martorul s-a
îndepărtat de scara blocului, astfel încât declaraţia sa nu dovedeşte faptul că în acel
interval de timp inculpatul nu a condus autoturismul.
În plus, s-a constatat că declaraţiile tuturor martorilor propuşi de inculpat de
inculpat în apărare au fost în sensul că maşina inculpatului se afla ulterior tot în locul
în care era şi iniţial şi în care era de obicei parcată, adică lângă blocul în care
domiciliază inculpatul, aspect care s-a coroborat cu constatările organelor de poliţie,
dar şi cu declaraţiile martorului R.D.A. .
S-a reţinut că din aceste ultime probe rezultă că atât poliţiştii, cât şi martorul R.
l-au văzut pe inculpat în trafic pe str. Gârlei, aproape de intersecţia dintre acea stradă
şi strada Carpenului pe care locuieşte inculpatul, iar acesta a virat imediat pe strada sa
şi a oprit autoturismul chiar lângă blocul său, E10.
În urma analizei şi coroborării tuturor probelor administrate în dosar, concluzia
care s-a desprins din acestea a fost că inculpatul, după ce a ieşit din casă la maşină,
având asupra sa cheile acesteia, s-a urcat la volan şi a condus autoturismul pe distanţă
foarte scurtă, pe strada de domiciliu şi pe o stradă apropiată, fiind imediat observat de
organele de poliţie şi revenind cu autoturismul în locul său obişnuit de parcare, care a
rămas parcat în acel loc după ce inculpatul a fost condus la sediul poliţiei.
Fata de cele reţinute, instanţa de fond a constatat ca fapta inculpatului, care la
data de 10.01.2009, după ce a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare … pe
drumurile publice din mun. Piteşti, jud. Argeş (str. Gârlei şi str. Carpenului), a refuzat
să-i fie recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, scop în care
fusese condus la Spitalul Judeţean Argeş, întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 rep.
Având în vedere concluzia desprinsă din analiza probelor de către instanţa de
fond, în sensul că inculpatul, anterior refuzului recoltării probelor, condusese
autoturismul pe drumurile publice, s-a constatat că nu poate fi reţinută apărarea ori
justificarea acestuia în sensul că nu a condus autoturismul, astfel încât nu pot fi
reţinute nici apărarea expusă în cadrul concluziilor, în sensul că fapta inculpatului n-ar
întruni elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, prin
lipsa calităţii făptuitorului de „conducător auto”. Totodată, refuzul recoltării probelor
de sânge pentru stabilirea alcoolemiei nu a fost justificat nici prin faptul că, înainte de
a fi depistat de organele de poliţie, inculpatul condusese autoturismul pe o distanţă
foarte scurtă, pe străzile de lângă blocul de domiciliu.
La individualizarea pedepsei, instanta de fond a avut în vedere toate criteriile
prev. de art. 72 C.pen.: dispoziţiile generale ale Codului penal; limitele de pedeapsă
fixate de legea specială; gradul de pericol social al faptei, apreciind ca fiind mediu, faţă
de faptul că la momentul depistării inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi
alcoolice şi faţă de împrejurările săvârşirii faptei, mai ales ca urmare a faptului că
distanţa parcursă la volanul autoturismului a fost scurtă, iar ora era înaintată, traficul
nefiind intens, astfel încât siguranţa circulaţiei rutiere nu a fost grav pusă în pericol;
persoana inculpatului, care nu era cunoscut cu antecedente penale, iar la data săvârşirii
faptei avea doar 23 de ani; existenţa circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit.
a C.pen.
În acest sens, s-a reţinut că inculpatul a avut o bună conduită anterioară
săvârşirii infracţiunii, concretizată nu numai prin lipsa antecedentelor penale, dar şi
prin comportamentul său general, conform caracterizării nr. 620/22.02.2010 emisă de
locul său de muncă-SC Royalconstruct SRL , caracterizării nr. 23/22.02.2010 emisă de
asociaţia de Propietari Vulturul-bl. E10 Piteşti (f. 21 dos. inst.), precum şi declaraţiilor
martorilor L.F.C. şi A.M. (f. 40 si 45 dos. inst.), motive pentru care instanţa de fond a
reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 74 alin. 1 lit. a C.pen.
Instanţa de fond nu a putut reţine însă, în favoarea inculpatului, şi
circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. c C.pen., astfel cum s-a solicitat în
cadrul concluziilor de apărătorul acestuia, întrucât inculpatul nu a avut o comportare
sinceră pe parcursul procesului, astfel încât nu sunt îndeplinite condiţiile textului legal
în cauză.
Faţă de toate criteriile analizate, în baza art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002
republicată cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. şi art. 76 alin. 1 lit. d C.pen., instanţa
de fond a condamnat pe inculpat la 1 an închisoare, în condiţiile art. 81 C.p.
Împotriva acestei sentinţei penale au formulat apel Parchetul de pe lângă
Judecătoria Piteşti si inculpatul criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
În motivarea apelului formulat de Parchet se arată că în mod neîntemeiat prima
instanţă a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prev. de art. 74
lit. a C.p. si nu a avut în vedere toate celelalte criterii stabilite în art. 72 C.p., respectiv
pericolul social accentuat al faptei constând în aceea că inculpatul consumase băuturi
alcoolice înainte de a se urca la volanul autoturismului si că nu a oprit la semnalul
agenţilor de poliţie.
Inculpatul , în motivarea apelului, arată că în mod greşit prima instanţă a
hotărât condamnarea sa, întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că
inculpatul ar fi condus anterior autoturismul, ci doar faptul că a fost surprins de
organele de poliţie lângă autoturism.
În subsidiar, inculpatul arată că în mod greşit prima instanţă l-a condamnat la
pedeapsa închisorii de 1 an , întrucât se impunea reţinerea în cauză în favoarea
acestuia a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 C.p. si reducerea pedepsei sub
minimul special prevăzut de lege.
Inculpatul, prezent în instanţă la termenul din 9.12.2010, a arătat că nu înţelege
să dea o nouă declaraţie în faţa instanţei şi că îşi menţine declaraţiile date anterior.
Analizând sentinţa primei instanţe, prin prisma criticilor invocate, precum si din
oficiu, potrivit disp. art. 371 alin. 2 C.p.p, tribunalul apreciază că ambele apeluri sunt
neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Având în vedere declaraţia inculpatului care a recunoscut faptul că a refuzat să
se supună recoltării probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, precum si
testarea cu aparatul etilotest, procesul verbal de consemnare a refuzului inculpatului de
a i se preleva la Spitalul Judeţean Argeş probe pentru stabilirea alcoolemiei, declaraţia
martorului R.D.A. care a declarat constat pe parcursul procesului penal faptul că a
circulat în spatele autoturismului condus de inculpat în data de 10.01.2009, la orele
01,10, că la intersecţia dintre strada Gârlei si strada Carpenului autoturismul condus
de inculpat nu a oprit la semnalul echipajului de poliţie virând la stânga pe strada
Carpenului unde a fost oprit de poliţie si ulterior a refuzat să fie testat cu aparatul
etilotest, tribunalul apreciază că prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia de fapt
si de drept dedusă judecăţii.
În acelaşi sens, apreciem că în mod corect prima instanţă a reţinut că martorii
rămasi în locuinţa inculpatului în acea seară, respectiv S. C. si A.M. nu au putut
observa ce a făcut inculpatul afară, întrucât acestia s-au aflat în incinta locuinţei
inculpatului, iar martorul B.R. P. de asemenea nu a putut constata ce a făcut
inculpatul afară în acea seară.
Această reţinere este corectă având în vedere faptul că inculpatul s-a deplasat cu
autoturismul pe o distanţă mică, împrejurare ce presupune trecerea unei perioade mici
de timp, de câteva minute, cu atât mai mult cu cât există declaraţia martorului R.D.A.
care arată că a condus autoturismul său în acea seară , iar în faţa sa inculpatul
conducea autoturismul care ulterior a fost oprit de organele de poliţie.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului,
tribunalul apreciază că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor prev. de
art. 72 C.p., respectiv faptul că inculpatul a condus autovehiculul pe o distanţă foarte
scurtă, respectiv pe străzile de lângă blocul de domiciliu, la o oră înaintată când
traficul nu era intens, faptul că inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi
alcoolice, precum si faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, are doar
23 de ani si a avut o conduită bună anterior săvârşirii faptei, situaţie ce a dus la
reţinerea în favoarea acestuia la circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a
C.p.
Faptul că inculpatul a consumat alcool înainte de a se urca la volanul
autoturismului său nu reprezintă o circumstanţă agravantă a faptei întrucât aceasta
face parte din chiar latura obiectivă a infracţiunii, iar faptul că acesta nu a oprit
imediat la semnalul agentilor de poliţie, ci a oprit în parcarea blocului său situată în
apropierea locului unde a fost semnalat să oprească, de asemenea nu reprezintă o
circumstanţă agravantă a infracţiunii , astfel încât apreciem că prima instanţă a aplicat
o pedeapsă legală şi temeinică.
În consecinţă, având în vedere cele arătate mai sus, precum si faptul că faţă de
atitudinea de nerecunoaştere a săvârşirii faptei de către inculpat nu se putea reţine în
favoarea acestuia si circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. c C.p., în temeiul disp.
art. 379 pct. 1 lit. b C.p.p., urmează a respinge ca nefondate ambele apeluri.
Văzând si disp. art. 192 alin. 2 C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate apelurile formulate de PARCHETUL DE PE
LÂNGĂ JUDECĂTORIA PITEŞTI şi inculpatul
S.C.A.C. , … , domiciliat în …, CNP …, împotriva sentinţei penale nr. 1933 din data de
05.10.2010, pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr.15861 /280/2009.
Obligă pe apelantul – inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat din care 50
lei onorariu avocat oficiu, conform împuternicirii avocaţiale nr. 4849/29.11.2010 –
avocat C. A. ( 25%). Cu recurs în 10 zile de la pronunţare pentru Parchet si inculpat.
Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Decembrie 2010, la Tribunalul Argeş – Secţia
Penală.
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR,
Lorela Patricia Soare Mihaela Neacşa
GREFIER,
Ancuta Tufeanu
8