Actul de schimb al unui teren încheiat între proprietar şi Statul Român în temeiul Decretului nr.191/1950 nu îndreptăţeşte pe fostul proprietar să solicite reconstituirea dreptului de proprietate a terenlui dat în schimb ca fiind vechiul amplasament.
Prin cererea înregistrată la data de 22.03.2007, sub nr.294, reclamantul R.I. în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală Bălceşti şi Comisia Judeţeană Vâlcea, a solicitat anularea Hotărârii Comisiei Judeţene Vâlcea nr.1044/30.11.2006, cu privire la validarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 825 m.p. în conţinutul anexei 23
A motivat reclamantul că, în temeiul Lg.247/2005, în calitate de moştenitor al autoarei R.E., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2540 m.p. situată în pct.”Vatra Sat”. Autoarea a deţinut o suprafaţă de 5040 m.p. în acest punct cu lungimea de 140 m.l. şi lăţimea de 36 m.l. însă, în temeiul Decretului 151/1950 printr-un act de schimb din 11 mai 1961 a dat Statului Român, forţat, o suprafaţă de 2500 m.p. pentru construcţia blocurilor, păstrând în acest punct diferenţa 2540 m.p. pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate. De la data depunerii cererii şi până în prezent a făcut numeroase demersuri la Comisia locală Bălceşti pentru a i se comunica modul de soluţionare al cererii însă numai in 13 februarie 2007 i-a fost comunicată hotărârea nr.1078/09.02.2007 prin care, pentru 825 m.p., i-a fost validat dreptul de proprietate pe anexa 23, adică pentru acordarea unor despăgubiri datorită faptului că nu există suprafeţe de teren pentru restituire în natură. În realitate, în pct.”Vatra Sat” există această suprafaţă dar este ocupată abuziv de construcţii ridicate fără autorizaţie de către locatarii blocurilor.
Pârâta Comisia locală Bălceşti a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată şi nefondată, cu motivarea că, s-a făcut propunere de acordare a unor despăgubiri reclamantului pentru suprafaţa de 825 mp întrucât este ocupată de o societate comercială iar pentru diferenţa de 1725 mp s-a înaintat propunerea de validare pentru restituirea în natură.
Instanţa a reţinut că, reclamantul, moştenitor al autoarei R.E, a solicitat, în temeiul Lg.247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2540 m.p. situată în pct.”Vatra Sat”.
Comisia locală a înaintat Comisiei judeţene Vâlcea propunerea de validare a dreptului de proprietate reclamantului pentru restituirea în natură a suprafeţei de 1725 mp şi propunerea acordării de despăgubiri pentru suprafaţa de 825 mp, suprafaţă intrată în domeniul privat al comunei şi înstrăinată prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.533/4.07.2005 unei societăţi comerciale care o şi ocupă în prezent.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză au fost identificate cele două suprafeţe de teren, cea de 2540 mp pretinsă de reclamant şi care include terenul de 825 mp ocupat de societatea comercială, şi cea de 2500 mp dată în schimb statului român de către autoare şi ocupată de blocuri şi construcţii anexe.
Potrivit dispoziţiilor art.2 din Legea 1/2000, modificată şi completată prin Legea 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
În raport de aceste dispoziţii legale, Comisia locală a procedat legal şi corect făcând propunere de acordare a unor despăgubiri pentru suprafaţa de 825 mp ce nu poate fi restituită în natură având în vedere că această suprafaţă este ocupată de o societate comercială ce a dobândit-o în mod valabil, printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică, act necontestat şi nu există teren în rezerva comisiei locale pentru compensarea în natură conform dispoziţiilor art.9 alin.3 din HG 890/2005.
Pretenţia reclamantului de a fi pus în posesie pe terenul pe care autoarea l-a dat în schimb Statului român, teren aparţinând domeniului privat al comunei, amplasat în zona blocurilor este neîntemeiată. Acest teren aparţine domeniului privat al localităţii, aferent blocurilor, şi nu teren rămas la dispoziţia comisiei locale. Acest teren nu reprezintă vechiul amplasament al terenului având în vedere că autoarea sa a primit un alt teren în schimbul acestuia, schimb pentru care există un act valabil, cel din 1961.
În consecinţă, plângerea reclamantului a fost respinsă.
