Prin sentinţa nr. 105/c.a./12.02.2010 pronunţată de Tribunalul Iaşi. Secţia Comercială şi de Administrativ, a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâtul CL B şi a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul DA în contradictoriu cu pârâtul CL B, acţiune prin care reclamantul a solicitat instantei anularea Hotararii CL B nr. 72 din data de 29.10.2009, prin care a fost schimbat din funcţia de viceprimar, repunerea sa în funcţia de viceprimar şi suspendarea executării acestei hotărâri până la soluţionarea irevocabilă a primului capăt de cerere, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate.
Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a reţinut următoarele:
Exceptia inadmisibilităţii capătului de cerere vizând repunerea reclamantului în funcţia de viceprimar, excepţie invocată de pârâtul CL B prin intampinare este neintemeiata Astfel, o atare cerere nu este de plano inadmisibilă, reclamantul putând pretinde, urmare a unie eventuale nelegalităţi a hotărârii de schimbare a sa din funcţie, să se dispună repunerea sa în situaţia anterioară respectivei hotărâri, redobândind în aşa fel funcţia de viceprimar.
Cu referire la fondul cauzei, instanta a apreciat, verificând documentaţia aferentă adoptării hotărârii CL B nr. 72/29.10.2009 dispoziţiile legale incidente în cauză, că acţiunea este neîntemeiată, hotărârea fiind legală.
Astfel, pe ordinea de zi a sedintei din 29.10.2009 a existat prezentarea şi analizarea referatului nr. 7632/22.10.2009 privind schimbarea din funcţia de viceprimar al comunei a reclamantului AD. Acest referat a fost inclus pe ordinea de zi ca urmare a solicitării unui număr de 6 consilieri locali din totalul de 15 al CL B.
Instanţa a constatat că, aşa cum rezultă din procesul-verbal al şedinţei de consiliu local din 29.10.2009, aceasta s-a desfăşurat cu respectarea tuturor condiţiilor stipulate de Secţiunea a 3-a a L. nr. 215/2001, hotărârea adoptată întrunind condiţiile de formă cerute de legislaţia în vigoare.
Reclamantul a motivat acţiunea, învederând în principal că nu erau motive pentru schimbarea sa din fucnţie, aceasta fiind una arbitrară, pe criterii politice.
Instanţa a constatat că temeiul de drept al schimbării sale din funcţie l-a constituit art. 57 alin. 4 din L. nr. 215/2001 modificată şi completată, potrivit căreia schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Propunerea, în acest caz, s-a făcut de 6 dintre cei 15 consilieri, deci mai mult de o treime, şi a fost adoptată cu votul favorabil a 8 dintre cei 15 consilieri în funcţie (doar 14 fiind prezenţi), aşadar a fost întrunită majoritatea cerută de lege.
A reţinut instanţa că pentru schimbarea din funcţie a viceprimarului, ales tot de colegii săi consilieri locali, art. 57 alin. 4 din L. nr. 215/2001 nu cuprinde expunerea unor anume motive pentru care să se poată face schimbarea, fiind opţiunea liberă a consilierilor locali aleşi, pe baza modului în care aceştia au perceput activitatea ca viceprimar a celui ce ocupă această funcţie.
Doar în situaţia eliberării din funcţie, ca sancţiune aplicată viceprimarului în temeiul art. 69 din L. nr. 393/2004 modificată şi completată – text de lege pe care nu îl regăsim în hotărârea contestată şi care nu este aplicabil în speţă – este nevoie a se dovedi săvărşirea unor abateri grave si repetate, comise in exercitarea mandatului, incalcarea Constitutiei şi a celorlalte legi ale tarii sau prejudicierea intereselor tarii, ale unitatii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva.
Cât priveşte susţinerea reclamantului, prin avocat, cu prilejul dezbaterilor asupra fondului, cum că la deliberare, în cazul schimbării din funcţie a reclamantului, nu puteau participa o serie de consilieri locali, care ar fi fost interesaţi în numirea unei alte persoane în această funcţie, instanţa constată că potrivit art. 46 din L. nr. 215/2001, nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local. Cu privire la schimbarea din funcţie a viceprimarului nu s-a probat – fiind de altfel greu de prezumat că ar fi existat – un eventual interes patrimonial, iar nu unul personal, al vreunuia dintre consilierii locali prezenţi ori a unei rude ori afin a acestuia la adoptarea hotărârii.
Cât priveşte motivul invocat de reclamant, cum că nu putea fi schimbat din funcţie atâta timp cât era în concediu de odihnă, instanţa reţine, pe de o parte, că nu este vorba despre un contract de muncă al reclamantului, ci de ocuparea unei funcţii în cadrul comunei – cea de viceprimar – pe baza alegerii colegilor consilieri locali, dispoziţiile Codului Muncii nefiind incidente în cauză. Pe de altă parte, din înscrisurile aflate la dosar rezultă că reclamantul a fost în concediu de odihnă între 23 septembrie şi 23 octombrie 2009. Mai mult, la şedinţa de consiliu local din 29.10.2009, când s-a votat schimbarea sa din funcţie, iar nu eliberarea din funcţie ca sancţiune, a fost invitat să participe şi a participat, luând cuvântul şi având cunoştinţă nemijlocit, încă de la acea dată, de hotărârea luată.
