Prin plângerea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr.68 32 2009, petenta SC B P C SRL Neamţ a atacat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale nr.1338 P 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău din data de 11.11.2009, faţă de făptuitorul Z V, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.246 şi 2531 Cod penal, întrucât nu s-a confirmat existenţa acestor infracţiuni.În motivarea plângerii petenta arată că este nemulţumită de soluţia dispusă de procuror întrucât organul de cercetare penala nu a luat declaraţie de la reprezentantul legal al societăţii. Rezoluţiile contestate nu au cercetarea penala efectuata cu privire la infracţiunea neexecutarea si nerespectarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele de administrativ.Nu a fost respectat principiul contradictorialită?ii cu societatea petentă in soluţionarea dosarului, nu a fost respectat principiul respectării adevărului, nu au fost administrate probele solicitate, si au fost interpretate greşit plata parţiala reprezentând despăgubirile cu titlu de daune morale, constând in aceea ca nici după ce a fost notificat prin judecătoresc D D, domnul Z V nu a efectuat nici plata in totalitate a despăgubirilor din hotărârea instanţei judecătoreşti si nici nu a eliberat autorizaţia in cauza.Împrejurarea ca DSV a fost căzuta in pretenţii in solidar cu directorul acestei instituţii, nu presupune ca DSV, prin director Z.V, sa refuze la plata obligaţia integrala de plata a despăgubirilor.In calitate de director, avea mijlocul procedural de a chema in judecata persoana care s-a făcut vinovata de plata daunelor morale de către DSV.Din acest motiv, a considerat ca faptele de abuz in serviciu, si neexecutarea si nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, sunt in responsabilitatea directa si nemijlocita a domnului director Z V, motiv pentru care a solicitat instanţei sa dispună următoarele:- începerea urmăririi penale pentru infracţiunile reclamate;- administrarea probei cu expertiza contabila, in vederea determinării prejudiciului material cauzat SC B P C SRL, din lipsa de folosinţa a spaţiului comercial din mun.B, str.R, nr.27, A 1-3, datorat neexecutării obligaţiei de eliberare a autorizaţiei sanitar-veterinara decătre directorul Z V, reprezentant al Autorităţii Naţionale Sanitara Veterinara si Pentru Siguranţa Alimentelor – Direcţia Sanitar Veterinara si Pentru Siguranţa Alimentelor B.
Evaluarea prejudiciului material pentru lipsa de folosinţa a spaţiului comercial, urmează a fi determinata pentru perioada 26.12.2004, termenul maxim de eliberare a autorizaţiei sanitar veterinare, si pana la data de efectuare a expertizei.Având in vedere ca pe calea litigiului din contencios administrativ, dreptul recunoscut este prevăzut cu caracter retroactiv, de la data de contestare a actului administrativ de refuz al eliberării autorizaţiei, urmează a fi determinat prejudiciul material pentru lipsa de folosinţa, prin calculare cu începere de la data la care, potrivit documentaţiei înregistrate la DSV B, instituţia in cauza trebuia sa elibereze autorizaţia pe cale administrativa, fără a mai fi necesara existenta unui proces.Astfel, a solicitat ca expertul sa determine prejudiciul material pentru lipsa de folosinţa si pentru perioada cuprinsa intre 23.04.2001, când a fost înregistrată cererea nr. 1590 23.04.2001, si achitata taxa aferenta, si pana la data 26.12.2004, când DSV era obligata sa elibereze autorizaţia sanitar veterinara.A făcut menţiunea ca prejudiciul pentru lipsa de folosinţa se refera la neexecutarea contractelor de colaborare incheiate de societatea petentă, care din lipsa autorizaţiei sanitar veterinara, nu au mai putut fi executate.Societatea a avut incheiate contracte comerciale de colaborare, prin care producea un estimat la nivelul anului 2001, in valoare de 30% din cifra de vânzări calculata la valoarea de aprovizionare contractata pentru suma de 100.000.000 lei săptămânal, dar nu mai puţin de 10.000.000 lei zilnic.Astfel, prejudiciul estimat este de minim 300 RON zilnic, cea ce presupune un prejudiciu estimat de 9.000 RON lunar.A solicitat ca expertul sa actualizeze prejudiciul material, cu indicele de creştere a preturilor de consum, având in vedere faptul ca contractul de aprovizionare din anul 2001, urma sa crească ca valoare de aprovizionare, procentual cu indicele de creştere a preturilor pentru produsele de carmangerie.În instanţă s-a prezentat intimatul care cere respingerea plângerii şi depune la dosar o serie de înscrisuri.Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine:
Prin rezoluţia nr.1338 P 2009 din 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a constatat că la data de 14.07.2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost sesizat cu o plângere a numitului B V, administrator al SC B P C SRL, cu privire la faptul că Z V, director la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, a favorizat SC L SRL, al cărei administrator este fiul său, Z I, prin eliberarea de autorizaţii sanitar-veterinare, pentru încheierea de contracte de deratizare, dezinfec?ie, dezinsec?ie.Totodată, petentul a reclamat faptul că Z V a refuzat să îşi îndeplinească obligaţia de eliberare a autorizaţiei sanitar-veterinare pentru un spaţiu comercial situat în Bacău, str. Republicii, bl.27, sc.A, ap.1-3, aşa cum fusese obligat prin sentinţa civilă nr. 27 24.11.2004 a Tribunalului Bacău, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 135 10.03.2005 a Curţii de Apel Bacău.Din cercetările efectuate în cauză rezultă că, într-adevăr, administratorul SC L SRL Bacău este I Z, fiul directorului coordonator adjunct sanitar-veterinar, Z V, însă nu poate exista un conflict de interese între aceştia, atâta timp cât autorizaţia pentru prestări servicii cu produse de uz fitosanitar, nu a fost semnată de acesta din urmă iar autorizaţia a fost emisă pe baza documentaţiei speciale cerute de lege.În ceea ce priveşte acuzaţia adusă de către petent, conform căreia, abuzând de funcţia sa, Z V a refuzat să respecte o hotărâre judecătorească prin care instituţia prin care o conduce este obligată la plata unei sume de bani către acesta, s-au constatat următoarele:Prin sentinţa civilă 227 24.11.2004, Tribunalul Bacău a obligat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bacău, în solidar cu V F. I, la plata daunelor morale în sumă de 50.000.000 lei către SC B P C SRL Bacău. Hotărârea a rămas irevocabilă prin respingerea recursurilor, conform deciziei civile 135 10.03.2005 a Curţii de Apel Bacău.Ulterior, B V a cerut executarea silită a hotărârii iar Direcţia Sanitar Veterinară a formulat contestaţie la executare, care a rămas irevocabilă la data de 14.04.2009, când, în dosarul nr. 3561 180 2008, Tribunalul Bacău a respins recursul ca nefondat.
Urmare a acestei hotărâri, la data de 24.04.2009, s-a emis ordin de plată pentru beneficiarul SC B. COM SRL Bacău de către Direcţia Sanitar Veterinară Bacău.Prin rezoluţia nr.865 II 2 2009 din 21.12.2009 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus respingerea plângerii împotriva primei rezoluţii, arătând că prin rezoluţia nr. 1338 P 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Z V, director la A.SA Bacău, împotriva căruia s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.246 şi 253 1 C.pen., deoarece faptele nu există.Împotriva rezoluţiei au formulat plângere petentul B V, administrator al SC B P C SRL Bacău, susţinând că aceasta este nelegală şi netemeinică, întrucât procurorul de caz nu s-a pronunţat cu privire la obligarea DSV de eliberare a autorizaţiei de funcţionare sanitar-veterinară şi este nemulţumit de faptul că nu a primit daunele morale în termen de 30 de zile, conform legii contenciosului administrativ.Din actele premergătoare efectuate a rezultat următoarea situaţie de fapt:Prin decizia civilă 135 10.03.2005 a Curţii de Apel Bacău, A. în solidar cu VI, a fost obligat la plata de daune morale către SC B P C SRL Bacău iar DSV Bacău a fost obligată la eliberarea autorizaţiei de funcţionare.Urmare a contestaţiei la formulată de DSV Bacău, hotărârea a rămas irevocabilă la data de 14.04.2309, când a fost respins recursul ca nefondat.În termenul de 30 de zile prevăzut de legea contenciosului administrativ, respectiv la data de 24.04.2009, DSV Bacău a emis ordin de plată pentru suma aferentă la care au fost obligaţi prin hotărâre judecătorească către SC B P C SRL Bacău.În ce priveşte obligaţia de eliberare a autorizaţiei de funcţionare sanitar-veterinară, fiind vorba de o obligaţie de a face, fapta nu poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti, petentul având posibilitatea de a se adresa executorului judecătoresc, în vederea somării DSV Bacău să elibereze autorizaţia mai sus menţionată.
Din probatoriul administrat, nu a rezultat ca în cauză să existe vreun conflict de interese între Z I – administratorul SC L SRL Bacău şi directorul coordonator adjunct Z V, în condiţiile în care autorizaţia nu a fost semnată de acesta din urmă iar autorizaţia a îndeplinit toate condiţiile de fond şi formă prevăzute de lege.În termen legal, petenta a formulat plângere conform art.2781 Cod pr.pen., pe care a depus-o la instanţa competentă.Analizând plângerea petentei, actele şi lucrările dosarului de cercetare penală ataşat, instanţa constată următoarele:În plângerea penală depusă de petentă la Poliţia mun. Bacău la data de 28.04.2009, declinată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, este reclamată activitatea intimatului în raport de comiterea a trei infracţiuni:a) conflict de interese, prevăzută de art.2531 Cp;b) abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cp;c) neexecutarea şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele de contencios administrativ, fără a se indica temeiul legal care ar incrimina această infracţiune.Analizând actul de netrimitere în judecată al procurorului, relativ la faptele şi persoanele pentru care s-a cerut cercetarea lor penală, se constată ori că aceasta este incompletă, ori că lipseşte pentru unele dintre acuzaţii.1) În ceea ce priveşte conflictul de interese dintre intimat şi fiul său, administrator la o firmă cu obiect de activitate specific, supus înregistrării şi supravegherii speciale de către instituţia la care ZV a îndeplinit calitatea de director pentru mai multe perioade de timp, singura motivaţie oferită de procuror este că nu intimatul a semnat autorizaţia, iar aceasta a fost emisă pe baza documentaţiei speciale cerute de lege.În mod evident aceste explicaţii, de fapt concluzii, nu se bazează pe niciun fel de verificări efectuate de procuror care să aibă ca obiect actele interne ale instituţiei conduse de intimat referitoare la avizele, aprobările, autorizaţiile şi înregistrările pe care societatea administrată de fiul acestuia era obligată să le solicite potrivit legii. La dosar nu există şi nu au constituit obiect al analizei procurorului deciziile în baza cărora s-au emis documentele legale speciale pentru funcţionarea societăţii în domeniul sanitar veterinar, cu atât mai mult cu cât textul incriminator prevăzut de art.2531 C.pen., sancţionează nu numai îndeplinirea unui act, dar şi participarea la luarea unei astfel de decizii în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.
Instanţa consideră că pentru lămurirea tuturor acuzaţiilor şi înlăturarea oricăror suspiciuni ivite în legătură cu favorizarea firmei conduse de fiul conducătorului Direcţiei Sanitar Veterinare Bacău, chiar şi numai în calitate de adjunct, se impune audierea reprezentanţilor firmelor care au beneficiat de serviciile SC L” SRL Bacău, perioada acestor serviciii, dacă ele coincid cu perioada în care au solicitat diverse aprobări de la instituţia publică condusă de intimat. Pentru aceleaşi motive audierea fiului intimatului apare ca utilă în cauză.2) În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, se constată că sentinţa civilă nr.27 2004 a Tribunalului Bacău a rămas irevocabilă la data de 10.03.2005, prin decizia civilă nr.135 2005 a Curţii de Apel Bacău, devenind executorie, potrivit art.24 alin.1 din Legea nr.544 2004 a contenciosului administrativ în cel mult 30 de zile, adică până la 10.04.2005, iar nu în anul 2009 aşa cum greşit se reţine în rezoluţia atacată şi în rezoluţia procurorului ierarhic superior. Şi după această dată limită prevăzută de lege, DSVSA Bacău, condusă de intimat, avea obligaţia stabilită de instanţă de a emite eliberarea autorizaţiei de funcţionare către petentă, dar şi plata daunelor morale, în solidar cu numitul V F I.Niciuna din aceste obligaţii nu a fost executată, după cum nici plata a jumătate din debit nu constituie o executare legală a unei obligaţii solidare pentru întreg.Toate faptele arătate şi dispoziţiile legale incidente nu sunt cercetate de procuror, deşi petenta, în plângerea iniţială, face trimitere la ele.Prin urmare, procurorul va reanaliza efectele juridice ale hotărârii judecătoreşti menţionate şi în ce măsură neexecutarea obligaţiilor stabilite de instanţă au vătămat drepturile şi interesele legale ale petentei. De asemenea, va cerceta motivele care au condus timp de 5 ani la amânarea eliberării autorizaţiei cerută de petentă.3) Deşi petenta reclamă comiterea infracţiunii prevăzute de art.24, alin.3 din Legea nr.544 2004, rezoluţia atacată nu conţine nicio soluţie în acest sens.
Doar rezoluţia procurorului ierarhic superior conţine o singură referire, care însă adaugă la lege noi condiţii, respectiv obligaţia creditorului de a se adresa în prealabil executorului judecătoresc.În acelaşi timp exclude de la aplicarea textului incriminator amintit obligaţia de a face, stabilită de o instanţă de judecată, adică exact raţiunea avută în vedere de legiuitor, aceea de sancţionare a conducătorilor de instituţii publice care refuză să emită acte pe care anterior le-au refuzat.În consecinţă, cu privire la această faptă procurorul urmează a dispune o soluţie legală, pe baza analizei faptelor reclamate, respectiv nerespectarea hotărârii judecătoreşti de obligare a DSVSA Bacău la eliberarea autorizaţiei sanitar veterinare către SC”B P C” SRL Neamţ.Pentru toate aceste considerente, în baza art.2781 alin.8 lit.b Cpp, se va admite plângerea, se va desfiinţa rezoluţia atacată, iar cauza va fi trimisă procurorului în vederea începerii urmăririi penale, pentru toate faptele reclamate în plângerea penală.
