SENTINŢA PENALĂ NR.
J U D E C A T Ă
Asupra acţiunii penale de faţă:
Prin rechizitoriul din 18.07.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea a pus în mişcare acţiunea penală şi a trimis în judecată pe inculpaţii (…) şi (…), fiecare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.208 al.1-209 al.1 lit.a,e,g C.pen. şi art.56/1 lit.b din Legea 192/2001 – republicată cu aplicarea art.33 lit.a C.pen., învederându-se în fapt că:
În noaptea de 06/07.09.2006 s-au deplasat cu o barcă pe lacul Razelm zona „Mustaca”, au scos din apă unde erau întinse la pescuit mai multe taliene, aparţinând pescarilor (…) şi (…), pe care le-au transportat în localitatea Murighiol la domiciliul mamei lor, după care le-au dus în localitatea Beştepe la domiciliul martorului (…) căruia i-au solicitat să le repare, precizând că sunt proprietatea lor.
Se mai reţine că cei doi inculpaţi au mai sustras tot în acea perioadă, tot din zona „Mustaca” 4 taliene aparţinând lui (…)şi 2 taliene şi 2 crile aparţinând lui (…) pe care le-au dus tot în curtea locuinţei martorului (…) împreună cu cele 6 taliene şi 2 crile sustrase lui Capusa Vasile şi 4 taliene şi 2 crile sustrase în noaptea de 06/07/09.2006 lui (…).
Faptele pentru care cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: adresa nr.84/11.09.2006 a Asociaţiei Grupul de Producători Piscicoli Razim, declaraţia părţilor vătămate (…), (…), (…), (…), permisele de pescuit comercial ale acestora, procesul-verbal din 12.11.2006 încheiat de organele cu poliţie cu prilejul unei verificări la domiciliul inculpatului (…), procesul-verbal din 04.12.2006 privind identificarea talienelor de părţile vătămate, planşele fotografice privind talienele şi crilele identificate, procesul-verbal din 30.01.2007, planşele fotografice privind talienele şi crilele identificate de (…) şi (…), declaraţiile martorilor (…), procesul-verbal de confruntare dintre (…) şi (…), declaraţia martorei (…), procesul-verbal din 08.06.2007 privind recunoaşterea din grup a inculpatului (…); planşa fotografică privind recunoaşterea din grup; procesul-verbal de confruntare între inculpatul (…) şi martora (…); declaraţiile martorilor (…), (…), procesul-verbal din 07.12.2006 privind recunoaşterea de partea vătămată a talienelor găsite la domiciliul inculpatului (…), declaraţiile martorilor (…), (…), procesul-verbal privind audierea martorilor (…) la data de 22.11.2006, declaraţia martorului (…), declaraţiile martorilor (…), (…), declaraţia inculpatului (…), procesul-verbal din 02.02.2007, declaraţia numitei (…), declaraţia inculpatului (…).
Cei doi inculpaţi nu recunosc faptele pentru care au fost trimişi în judecată, motivând că nu au sustras sculele de pescuit.
Cu prilejul audierii li s-a pus în vedere de organele de poliţie să comunice adresele la care vor locui în termen de 3 zile de la schimbarea acestora.
Deşi ştiau că sunt cercetaţi pentru sustragerea sculelor, au părăsit ţara fără a răspunde la chemările întreprinse de organele de cercetare şi de instanţa de judecată şi fără a comunica unde se află.
Deşi familiile lor ştiau noile adrese, au refuzat să le comunice.
Apărarea inculpaţilor a fost făcută de un avocat ales.
Analizând întregul material probator administrat atât în faza de urmărire penală cât şi cu prilejul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Inculpaţii, începând cu data de 27.07.2006 aveau calitatea de pescari autorizaţi şi făceau parte din Asociaţia Profesională „Pescar Activ”.
Zonele de pescuit unde îşi desfăşurau aceştia activitatea, printre altele era şi lacul Razim şi activau cu scule de pescuit proprii şi scule de pescuit primite de la societate.
Situaţia rezultă din adresa nr.123/23.03.2008 a SC Fisheries Romdelta SRL.
Cei doi inculpaţi nu foloseau în activitatea lor taliene ci oboare.
Astfel, inculpatul (…) a primit la data de 08.09.2006 de la societate 3 oboare şi o crilă dublă tip Razem, această situaţie rezultă şi din declaraţiile pescarilor audiaţi în cauză.
Prin actul de acuzare inculpatul (…) a fost trimis în judecată pentru deţinerea în contra dispoziţiilor legale a uneltelor de pescuit (taliene) prevăzute de art.56/1 lit.b din Legea nr.192/2001 – republicată.
Inculpatul (…) a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere în contra dispoziţiilor legale a uneltelor de pescuit (taliene) prevăzute de art.56/1 lit.b din Legea nr.192/2001 – republicată.
Prin art.64 lit.k din OUG nr.23/05.03.2008 a fost modificat art.56(1) lit.b din Legea nr.192/2001.
Noul text de lege este mai favorabil sub aspectul sancţiunii aplicate, situaţie în care se impune aplicarea art.13 C.pen.
Atât procurorul cât şi avocatul inculpaţilor au solicitat schimbarea încadrării juridice a acestei infracţiuni în noua încadrare.
Având în vedere că cererile sunt întemeiate, urmează a dispune schimbarea încadrării juridice a infracţiunii prevăzută de art.56(1) lit.b din Legea nr.192/2001 în art.64 lit.k din OUG nr.23/05.03.2008 cu aplicarea art.13 C.pen.
Potrivit art.64 lit.k din OUG 23/05.03.2008 – constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 150 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani – producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, veloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi altor tipuri de unelte de pescuit comercial.
Dacă ar fi fost proprietatea lor sau ar fi fost date de societatea la care lucrau talienele nu ar fi fost deţinute în mod nelegal ci în baza autorizaţiilor de pescuit pe care le aveau cei doi inculpaţi (care se află în copie la dosarul cauzei).
Aşa fiind, se reţine că inculpaţii nu au săvârşit infracţiunea prevăzută de art.64 lit.k din OUG nr.23/05.03.2008 cu aplicarea art.13 C.pen., situaţie în care în baza art.11(2) lit.a raportat la art.10 lit.a C.pen. urmează a fi achitaţi pentru această infracţiune.
Deşi nu o recunosc, inculpaţii au săvârşit fiecare infracţiune de furt calificat, constând în sustragerea pe timp de noapte de pe lacul Razelm – zona Mustaca a sculelor pescăreşti planate de pescarii autorizaţi.
Astfel, au sustras – lui (…) 6 taliene şi 2 crile din care s-au recuperat 3 taliene şi o crilă, rămânând de recuperat 3 taliene şi o crilă în valoare de 2800 lei, prejudiciul total fiind de 5.000 lei;
– lui (…) au i-au sustras 4 taliene şi 2 crile în valoare totală de 3.500 lei, din care au fost recuperate 2 taliene şi jumătate de crilă, în valoare de 1.500 lei, rămânând de recuperat 2.000 lei;
– lui (…)e i-au sustras 4 taliene, din care nu au fost recuperate 2 taliene în valoare de 2.000 lei;
– lui (…) i-au fost sustrase 2 taliene şi 2 crile în valoare de 2.000 lei, din care a recuperat un talian în valoare de 500 lei, rămânând de recuperat un talian şi 2 bucăţi crile în valoare de 1.500 lei.
Faptele de furt săvârşite de cei doi inculpaţi rezultă din: declaraţia martorului (…)-(…), care a arătat că în cursul lunii august 2006 i-a văzut pe inculpaţi pe lacul Razelm, dar care nu aveau taliene, ci braconau cu plase monofilament. Tot acest martor arată că la începutul lunii septembrie 2006, într-o seară a surprins o discuţie între cei doi fraţi care vorbeau de furtul din zonă a unui număr de 20 taliene, pe care intenţionau să le amplaseze ulterior în zona Uzlina. Mai arată martorul că le-a atras atenţia celor doi fraţi că nu este bine ce fac şi să ducă cele 20 taliene, pe care le-a văzut în spatele unui cort, la locul de unde le-au luat, iar inculpatul i-au spus să nu se bage întrucât sunt sculele lor.
Martorii (…) şi (…) au declarat că într-o noapte, în luna septembrie 2006, au văzut trecând dinspre zona „Mustaca” o barcă plină cu taliene, în care se aflau 2 persoane pe care nu le-au recunoscut din cauza întunericului.
Inculpatul (…) a arătat că în luna august 2006 a pescuit cu fratele său în lacul Razelm, situaţie care demonstrează că ei cunoşteau zona, iar declaraţiile celor trei martori menţionaţi mai sus confirmă săvârşirea faptelor de cei doi inculpaţi.
După ce au sustras talienele şi crilele, inculpaţii le-au transportat la domiciliul mamei lor.
Din declaraţia martorului (…) rezultă că (…) i-a telefonat acestuia şi i-a spus că va aduce talienele să i le repare. (…) nu a vândut taliene inculpaţilor aşa cum susţin aceştia. (…), ştiind că inculpaţii sunt pescari, a acceptat să primească talienele.
Astfel, potrivit înţelegerii, seara (…) s-a dus la locuinţa mamei inculpaţilor, unde era aşteptat de (…), care avea încărcate într-o căruţă trasă de dpi catâri mai multe taliene. Căruţa aparţinea tatălui inculpatului şi este unicat în comună, aşa cum arată inculpatul şi martorul.
La locuinţa din Beştepe a lui (…) au descărcat talienele fără a le număra. De faţă aşa cum arată în declaraţia sa, era şi (…), soţia lui (…) şi care i-a servit cu băutură.
După două zile, tot pe timp de noapte a la domiciliul lui (…) inculpatul Ignat Matei care a adus singur cu căruţa alte taliene.
După două sau trei zile a venit la domiciliul martorului (…) care a desfăşurat talienele şi ulterior, într-o duminică a venit cu o maşină Dacia papuc cu remorcă, condusă de martorul (…) din localitatea Murighiol, căruia i-a spus că a cumpărat talienele de la (…) cu 3000 lei /bucata.
Talienele au fost aduse la domiciliul părinţilor inculpaţilor unde au fost găsite de poliţie. Talienele şi crilele fiind ridicate şi transportate la sediul Postului de Poliţie din comuna Murighiol au fost recunoscute de cei doi păgubiţi după anumite semne particulare identice cu talienele aduse de ei spre comparaţie.
Modalitatea de recunoaştere a talienelor de părţile vătămate este descrisă în procesele-verbale încheiate cu acel prilej.
Cei doi inculpaţi nu au antecedente penale, însă în raport de atitudinea pe care au avut-o în timpul cercetărilor se apreciază că nu au responsabilitatea faptelor săvârşite, ci dimpotrivă privesc cu uşurinţă gravitatea acestora.
În raport de împrejurările în care au fost săvârşite faptele, de conduita inculpaţilor care nu au antecedente penale, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, se apreciază că pentru îndreptarea lor este suficientă o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul prevăzut de lege.
Astfel, în baza art.208 al.1-209 al.1 lit.a,e,g C.pen. urmează a condamna pe inculpatul (…) la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art.208 al.1-209 lit.a,e,g C.pen. inculpatul (…) va fi condamnat la 3 ani închisoare.
Pedeapsa închisorii ce se va aplica inculpaţilor fiind de 3 ani, inculpaţii nu au mai fost condamnaţi anterior la pedeapsa închisorii se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
Îndeplinite fiind aceste condiţii, în temeiul art.81 C.pen. se va dispune suspendarea condiţionată a pedepselor care urmează a fi aplicate inculpaţilor pe timp de 5 ani, termen de încercare stabilit conform art.82(1) C.pen.
Conform art.359(1) C.pr.pen. se va atrage atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor respectării disp.art.83 C.pen. privind condiţiile revocării beneficiului suspendării executării penale.
Cum pedeapsa închisorii atrage şi aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.
În temeiul art.71(2) C.pen. urmează a dispune interzicerea inculpaţilor a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen. pe durata prevăzută de acel articol.
Conform art.71(5) C.pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se va suspenda şi executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen.
În cauză, părţile vătămate s-au constituit părţi civile, solicitând contravaloarea talienelor şi crilelor nerecuperate.
Acţiunea civilă fiind dovedită, urmează a fi admisă şi în consecinţă, în temeiul art.14 C.pen. raportat la art.998 C.civ., urmează a obliga pe inculpaţii (…) şi (…) să plătească în solidar părţii civile (…) suma de 2.500 lei, părţii civile (…) 2.800 lei, părţii civile Panfil Nichita 2.000 lei şi părţii civile Bejenarul Ambrozie 2.000 lei reprezentând contravaloarea talienelor şi crilelor nerecuperate.
În temeiul art.191(1) C.pr.pen.
Inculpaţii vor fi obligaţi să plătească statului fiecare câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
