DOSAR PENAL 13462/197/2009
Apel
Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala. Achitare. Neaducerea la cunostinta a consecintelor neprelevarii a doua probe de sange.
Principalele probe administrate in faza actelor premergatoare, imposibilitatea recalcularii retroactive a alcoolemiei, incalcarea art. 6 din CEDO.
Prin sentinta penala 1458 din data de 14.10.2009, pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul penal 13462/197/2009, in baza art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 modificata si republicata s-a dispus condamnarea inculpatului BAN la pedeapsa de 1 an si 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala.
In baza art.81, 82 Cod Penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 3 ani si 10 luni.
In baza art.71 al.2 Cod Penal s-a interzis inculpatului pe durata executarii pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) si c) Cod Penal.
In baza art.71 al.5 Cod Penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.
In baza art.359 Cod Procedura Penala s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod Penal
In baza art.191 al.1 Cod Procedura Penala inculpatul a fost obligat sa plateasca statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov nr.12543/P/2008 din data de 30.06.2009 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului BAN pentru savarsirea infractiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicata.
In expozitivul rechizitoriului s-a retinut ca la data de 09.12.2008, in jurul orelor 08.30, inculpatul a condus autovehiculul cu nr. de inmatriculare BV-03-CVV pe Str. Harmanului si datorita consumului de alcool a tamponat din spate un autoturism inscriptionat „Scoala”; fiind condus de organele de politie la Spitalul Judetean i s-a recoltat o singura proba de sange, rezultatul alcoolemiei fiind de 1,00 g/l.
Din coroborarea intregului material probator administrat in cauza instanta de fond a retinut urmatoarele:
In noaptea de 08/09.12.2008 inculpatul BAN a consumat alcool la ziua unui prieten, iar dimineata, in jurul orelor 07.45, s-a urcat la volanul autovehiculului inmatriculat sub nr. BV-03-CVV cu intentia de a merge la serviciu.
Ajungand in jurul orelor 08.30 pe Str. Harmanului, inculpatul nu a pastrat distanta regulamentara fata de autoturismul inscriptionat „Scoala” ce rula in fata sa si l-a tamponat usor, accidentul soldandu-se doar cu avarierea autovehiculelor.
Fiind condus de organele de politie la Spitalul Judetean de Urgenta Brasov, i s-a recoltat o singura proba de sange pe baza careia s-a stabilit ca la ora 09.05 prezenta o alcoolemie de 1,00 g ‰. Conform buletinului de examinare clinica inculpatul avea vorbirea clara, comportarea ordonata, atentia concentrata, judecata coerenta.
Starea de fapt retinuta de instanta a fost stabilita prin coroborarea probelor administrate in cauza.
Astfel, declaratiile de recunoastere ale inculpatului BAN (f.13-16) se coroboreaza cu: mentiunile din procesul-verbal de constatare, in care s-a consemnat ca autoutilitara condusa de inculpat pe Str. Harmanului a tamponat autoturismul cu nr. de inmatriculare BV-14-HWV, care circula in fata sa si fiind intrebat asupra celor intamplate inculpatul a recunoscut consumul de alcool, aspect demonstrat si prin testarea sa cu aparatul alcotest (f.5); buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr.2606/T din 11.12.2008 intocmit de SMLJ Brasov, care contine rezultatul examinarii probei biologice recoltate inculpatului si care a pus in evidenta un nivel al imbibatiei alcoolice de 1,00 g ‰ (f.9); buletinul de examinare clinica in care s-au consemnat manifestarile neurologice si psihice ale inculpatului (f.11).
In drept, retine instanta de fond, fapta inculpatului BAN de a conduce pe drumurile publice la data de 09.12.2008 un autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica de 1,00 g ‰, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 modificata si republicata.
Pentru infractiunea retinuta in sarcina inculpatului instanta a aplicat acestuia o pedeapsa la stabilirea si individualizarea careia a tinut seama de criteriile generale prev. de art.72 Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al faptei savarsite, scopul acesteia, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta (la ora si pe artera pe care a condus inculpatul traficul este aglomerat; nu se afla intr-o stare avansata de ebrietate), urmarile produse si cele care se puteau produce prin punerea in pericol a sigurantei rutiere (inculpatul a produs un accident rutier, tamponand un autoturism inscriptionat „Scoala”), precum si de persoana infractorului, care nu poseda antecedente penale, s-a prezentat in fata organelor judiciare, este bine integrat profesional, fiind administrator al unei societati comerciale.
Fata de cele de mai sus, in baza art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 modificata si republicata s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an si 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala.
S-a apreciat ca fata de natura infractiunii si considerentele anterior expuse legate de persoana inculpatului, scopul pedepsei de reeducare si prevenire a comiterii de noi fapte penale poate fi atins si fara executarea acesteia in regim de detentie, astfel ca s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 81 si urmatoarele Cod Penal.
Impotriva acestor dispozitii, in termenul legal inculpatul prin aparatorul sau ales a declarat apel si a solicitat in principal achitarea sa cu referire la dispozitiile art. 18/1 Cod Procedura Penala, iar in subsidiar a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Apelul inculpatului este intemeiat, urmand a fi admis, avand in vedere urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste starea de fapt retinuta in sarcina inculpatului, tribunalul considera ca instanta de fond a desfasurat fata de inculpat o procedura corecta cu respectarea tuturor garantiilor si drepturilor procesuale. Instanta de fond a retinut starea de fapt prezentata mai sus pe iar in urma probatoriului nemijlocit administrat in fata acesteia, a stabilit cu justete si acuratete toate imprejurarile de fapt ale cauzei.
In acest sens, in mod corect s-a retinut ca inculpatul a consumat in cursul noptii bauturi alcoolice, dupa care dimineata s-a deplasat catre serviciu, iar in urma unui eveniment rutier usor, fara victime, in urma recoltarii probei de sange s-a constatat ca avea la orele 09,05 avea in sange o alcoolemie de 1,00 grame la mie.
Asa cum reiese din inscrisurile aflate la dosarul cauzei, cererea de analiza, procesul verbal de prelevare si buletinul de analiza clinica, inculpatul a refuzat prelevarea celei de a doua probe de sange, fara a cunoaste care sunt consecintele acestei imprejurari. Intrebat fiind de catre organele de politie, daca este de acord cu recoltarea celei de a doua probe aratandu-se ca aceasta ramane la latitudinea sa, inculpatul necunoscand care sunt consecintele refuzului, a declarat ca nu mai doreste o noua proba.
Daca in primul caz, refuzul ar fi constituit infractiune, in cel de al doilea caz, refuzul constituie imposibilitatea stabilirii alcoolemiei retroactive, acest din urma aspect in totala defavoare a celui cercetat penal. Or procesul penal trebuie sa fie echilibrat si sa tinda la sanctionarea faptelor intr-o asemenea masura incat scopul imediat dar mai ales mediat al sanctiunii aplicate sa determine in timp scaderea infractionalitatii. Un proces penal care nu ofera garantii si echilibru nu isi va produce scopurile prevazute de lege.
In speta, din analiza istoricului cauzei, se constata ca majoritatea probelor sunt administrate in faza actelor premergatoare, faza in care nefiind urmarire penala, nu sunt aplicabile regulile acestuia si prin urmare nici garantiile acestuia care au o finalitate similara cu cea a aplicarii unei sanctiuni legale.
Pin urmare, se constata ca procesul verbal incheiat de organele de politie dupa evenimentul rutier usor, a fost incheiat la data de 09.12.2008, buletinul de analiza toxicologica si celelalte acte mediale au fost realizate la data de 09.12.2008 si respectiv 11.12.2008. inculpatul este audiat initial in calitate de faptuitor la data de 09.12.2008, la fel si martorii BD si OE.
Ulterior la data de 03.03.2009 se dispune inceperea urmaririi penale, imprejurare in care inculpatul este audiat dupa ce in prealabil i s-a adus la cunostinta invinuirea ce i se aduce si drepturile si garantiile procesuale de care beneficiaza. Au fost de asemenea reaudiati martorii B si O sub prestare de juramant.
Prin urmare singura proba, care ar fi putut fi efectuata in cursul procesului penal cu respectarea garantiilor prevazute de art. 116 Cod Procedura Penala este expertiza privind recalcularea retroactiva a alcoolemiei din sange, aceasta in conditiile in care inculpatul a consumat noaptea bauturi alcoolice, a fost surprins in trafic dimineata, in jurul orelor 07,45, iar alcoolemia a stabilit ca la orele 09,00 avea in sange o imbibatie alcoolica de 1, 00 grame la mie.
Regulile dupa care se realizeaza stabilirea stiintifica a alcoolemiei sunt indicate de art. 88 aliniatul 2 din OUG 195/2002 printr-o norma de trimitere la metodologia elaborata de Ministerul Sanatatii. In aplicarea dispozitiilor ordonantei privind circulatia pe drumurile publice, au fost elaborate Normele metodologice privind prelevarea probelor de sange, aprobate prin ordinul 376/2006.
Din analiza art. 6 aliniatul 1 litera a acestor norme reiese ca pentru determinarea alcoolemiei se preleveaza doua probe de sange din vena la un interval de o ora intre cele doua prelevari. Litera d a aceluiasi aliniat arata ca prelevara de regula se face pana la 30 de minute de la producerea evenimentului care a determinat necesitatea prelevarii.
Tot normele mai sus citate, arata care sunt documentele ce se intocmesc cu ocazia prelevarii probelor de sange, respectiv buletinul de examinare clinica si procesul verbal de prelevare care insotesc activitatea efectiva de prelevare a probelor, iar buletinul de analiza toxicologica alcoolemie, fiind un act ulterior celor doua de mai sus. Prin urmare, fata de caracteristicile celor trei acte de mai sus, reiese ca primele doua acte fundamenteaza cel de al treilea act, care poate avea valoare numai in prezenta acestora.
Asa cum s-a aratat mai sus prelevarea si audierea celui cercetat si a martorilor s-a efectuat in faza actelor premergatoare, cu precizarea ca inculpatul si martorii au fost reaudiati.
Potrivit art. 243 Cod Procedura Penala caracterul mijloc de proba este recunoscut numai procesului verbal care constata actele premergatoare. De asemenea, actele efectuate inaintea inceperii urmaririi penale au caracter de acte premergatoare efectuate in vederea strangerii unui minim de date pentru a se stabili masura in care se poate dispune inceperea cercetarilor si inscrisurile in care sunt consemnate aceste acte premergatoare, pentru a putea fi considerate mijloace de proba, sunt procesele verbale.
ICCJ, prin practica sa constata a relevat ca in lipsa garantiilor specifice fazei urmaririi penale, actele premergatoare isi pastreaza caracterul de acte de investigatie prealabile, neputand insa constitui probe in acceptiunea art. 63 Cod Procedura Penala (decizia 48/2007), aspect ce conduce la concluzia necesitatii administrarii unor probe similare cu cele administrate in faza actelor premergatoare, dupa declansarea urmaririi penale si deci cu respectarea garantiilor procesuale.
Or in speta, organele de politie nu au solicitat prelevarea a doua probe de sange pentru a se putea efectua calculul retroactiv al alcoolemiei si deci pentru a se putea efectua proba cu expertiza dupa inceperea urmaririi penale.
Normele mai sus citate prevad prelevarea a doua probe de sange cu aratarea situatiilor exceptionale in care nu are loc aceasta, prima prelevare fiind prezentata ca obligatorie de organele de politie iar cea de a doua facultativa, fara a se aduce la cunostinta consecintele acestei imprejurari.
Art. 6 din norme arata clar ca alcoolemia se stabileste prin recoltarea a doua probe biologice la un interval de o ora intre recoltari, prin urmare proba incontestabila a alcoolemiei ar trebui sa aiba la baza doua prelevari. Valoarea probatorie a unui mijloc de proba se apreciaza de catre instanta de judecata pe baza criteriilor legale in vigoare, cu atat mai mult cu cat in cazul unei probe stiintifice cum este si stabilirea concentratiei de alcool in sange prin metode fizico – chimice, in conditiile in care nu se pot pastra contraprobe iar probele de sange se pastreaza 15 zile, numai imprejurarea de a acorda posibilitatea efectuarii unei noi expertize dupa declansarea urmaririi penale, care implica insa doua prelevari sangvine, imbraca pe de o parte legalitatea unei proceduri, iar pe de alta parte asigura respectarea principiului ca nicio proba nu are caracter absolut ci ea are valoare probanta numai daca se coroboreaza si cu alte probe administrate legal in cauza. Or in lipsa a doua probe de sange, in cauza nu se va putea efectua o noua expertiza. Este adevarat ca cel cercetat poate refuza prelevarea celei de a doua probe, insa acest aspect pentru a produce efecte neviciate, ar trebui sa aiba loc in conditiile cunoasterii efectelor refuzului de recoltare. Prin urmare imposibilitatea efectuarii expertizei de recalculare a alcoolemiei, determina imposibilitatea de a proba lipsa de temeinicie a probei initiale prezentata in buletinul de analiza.
Neprelevarea celei de a doua probe incalca dreptul de aparare al celui cercetat, care se afla in imposibilitatea formularii unei aparari credibile. In speta, inculpatul a aratat pe de o parte ca nu cunostea posibilitatea solicitarii recalcularii alcoolemiei la momentul evenimentului rutier numai daca i se prelevau doua urme biologice, acest aspect neaducandu-i-se la cunostinta de catre organele de politie. A porni de la premisa ca organele de urmarire penala trebuie sa aduca la cunostinta celui cercetat drepturile pe care le are numai dupa declansarea urmaririi penale, ar echivala cu faptul ca in faza actelor premergatoare cand nu se aplica nicio regula, probele sunt valabile, chiar daca sunt date sau prelevate in necunostinta de cauza.
Lezarea dreptului de aparare garantat constitutional si procesual penal, aparat de art. 6 din CEDO ce asigura celui acuzat dreptul la un proces echitabil, ce are la baza probe certe, legale, conduce la vicierea efectelor probelor acuzarii si prin urmare la imposibilitatea de a dovedi cu certitudine vinovatia celui cercetat penal.
Imposibilitatea de a dovedi dincolo de orice dubiu vinovatia celui cercetat penal, determina aplicarea principiului in dubio pro reo in totala favoare a inculpatului.
Fata de toate aceste considerente, lipsind posibilitatea administrarii unui probatoriu complet, in vederea lamuririi cauzei sub toate aspectele ei, tribunalul considera ca in cauza nu a fost rasturnata prezumtia de nevinovatie a inculpatului, iar declaratia sa de recunoastere nu se coroboreaza in mod direct cu o alta proba stiintifica de stabilire a alcoolemiei, prin urmare considera ca in cauza se impune achitarea inculpatului in baza dispozitiilor art. 10 litera d Cod Procedura Penala.
In ceea ce priveste motivul principal de apel invocat de inculpat prin aparatorul sau, constand in achitarea sa prin aplicarea dispozitiilor art. 10 litera b/1 Cod Procedura Penala, acestea ar fi aplicabile in cauza daca nu ar fi existat cele retinute deja de instanta, respectiv cele prevazute de art. 10 litera d Cod Procedura Penala, deoarece se poate considera ca fapta inculpatului, comisa in imprejurarile descrise pe larg de catre instanta de fond, a adus o atingere minima relatiilor sociale reglementate de lege. In acest sens, se constata ca alcoolemia prezentata de inculpat era putin depasita fata de limita legala, fata de acest aspect chiar si organele de politie in referatul lor au propus scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului, coroborat si cu faptul ca inculpatul nu are antecedente penale si a avut o atitudine de regret a faptei retinute in sarcina sa. Nu in ultimul rand, se impune a constata ca practica instantelor nu este deloc neglijabila, in sensul ca in marea majoritate a cazurilor cand alcoolemia legal stabilita este putin crescuta de 1 la mie se adopta solutii de achitare cu trimiterea la dispozitiile art. 18/1 Cod Procedura Penala. Fata de temeiul achitarii retinut de tribunalul, respectiv cel prevazut e art. 10 litera d Cod Procedura Penala, consideram ca acesta are intaietate fata de cel solicitat a fi aplicat de catre inculpat.
In ceea ce priveste motivul subsidiar invocat de inculpat, constand in reducerea pedepsei aplicate, fata de solutia de achitare adoptata de tribunal urmeaza ca acesta sa nu mai fie analizat.
In temeiul tuturor considerentelor mai sus expuse, in baza art. 379 punctul 2 litera a Cod Procedura Penala se va dispune admiterea apelului declarat de inculpatul BAN impotriva sentintei penale 1458 din data de 14.10.2009, pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul penal 13462/197/2009, pe care o va desfiinta in totalitate si rejudecand, in baza art. 11 punctul 2 litera a Cod Procedura Penala raportat la art. 10 litera d Cod Procedura Penala se va dispune achitarea acestuia pentru infractiunea prevazuta de art. 87 aliniatul 1 din OUG 195/2002 republicata.
Onorariu partial pentru aparatorul din oficiu in cuantum de 80 lei conform art. 189 Cod de Procedura Penala se suporta din fondurile MJLC si se include in cheltuielile judiciare.
In baza art. 192 aliniatul 3 Cod Procedura Penala cheltuielile judiciare avansate de stat la judecata in fond si la judecata in apel raman in sarcina statului.
