Raportul dintre infractiunea de ucidere din culpa, prev. de art. 178 alin. 1 si 2 C.pen. si infractiunea prevazuta de art. 38 alin. 1 si 4 din Legea 319 din 2006 – absorbtie naturala sau concurs ideal
Prin sentinta penala nr. 2389 din sedinta publica din data de 18.12.2009, pronuntata in dosarul nr. 3364/281/2009 al Judecatoriei Ploiesti s-a dispus, in baza art. 334 C.p.p., schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care inculpatul A. G., a fost trimis in judecata prin Rechizitoriul nr. 166/P/2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, din infractiunile de ucidere din culpa, prev. de art. 178 alin. 2 C.pen si art. 38 alin. 1 rap. la art. 31 lit. c din Legea 319/2006, cu aplic. art. 33 lit. b C.pen., in infractiunea de ucidere din culpa, prev. de art. 178 alin. 1 si 2 C.pen.
Totodata, in baza art. 178 alin. 1 si 2 C.pen., instanta l-a condamnat pe inculpatul A. G., pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, victima C. N., fapta din data de 03.08.2007, la pedeapsa de 2 (doi) ani inchisoare.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Ploiesti nr. 166/P/2009 a fost trimis în judecata în stare de libertate inculpatul A.G., sub aspectul savârsirii infractiunilor prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal si art. 38 alin.2 comb. cu art. 31 lit.c din Legea nr. 319/2006 cu aplic. finala a art. 33 lit. b Cod penal.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecatoriei Ploiesti la data de 12.03.2009, sub nr. 3364/281/2009.
Prin actul de sesizare s-a retinut ca in noaptea de 2/3 august 2007, inculpatul, care este angajat al SC K.SRL in functia de “operator masini automate si semiautomate”, la terminarea programului de lucru, in jurul orei 06:00 dimineata, dupa indeplinirea sarcinilor de productie si dupa ce echipa de lucru a strans resturile metalice rezultate in urma fasonarilor excutate intr-un recipient metalic, care trebuia transportat la punctul de colectare deseuri, fara sa fie autorizat si fara sa ceara sau sa aiba permisiunea vreunei persoane cu drept de decizie din SC K. SRL si contrar deciziei interne nr. 45/11.01.2007, a luat un motostivuitor aflat in gestiunea unui alt angajat, pentru efectuarea transportului de deseuri.
In hala, inculpatul s-a deplasat cu motostivuitorul catre colegul sau de munca, C. N. care s-a urcat pe “ghearele” utilajului, iar inculpatul l-a ridicat la circa 1,5 m si a inceput sa balanseze vehiculul manevrand manetele de control inainte-inapoi.
C. N., care desi se afla de asemenea in timpul serviciului, consumase bauturi alcoolice, si-a pierdut echilibrul si a cazut pe podeaua betonata a halei suferind leziuni ce au condus la deces.
Situatia de fapt astfel retinuta prin rechizitoriu a avut în vedere urmatoarele mijloace de proba administrate în cursul urmaririi penale: act constitutiv al SC K. SRL, contract de inchiriere SC K. SRL – SC K. SRL, proces verbal de cercetare din 03.08.2007, procese verbale de cercetare ITM Prahova din 22.08.2007 sin 14.02.2008, declaratiile martorilor C.I., T.G., N. G., decizia interna nr. 45/11.01.2007, regulament de ordine interioara SC K. SRL, contract individual de munca si fisa de instruire individuala ale inculpatului A. G., contract de munca C. I., raport medico-legal, declaratiile inculpatului.
În cauza, Spitalul de Urgenta “Bagdasar Arseni” si Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti s-au constituit parte civila cu suma de 1145,7 lei, respectiv 1248,5 lei cu dobânda legala reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea victimei C. N..
În cursul cercetarii judecatoresti a fost audiat inculpatul A. G., martorul T. G., fiind administrata si proba cu inscrisuri in circumstantiere, la solicitarea inculpatului.
Analizând probele administrate în cauza, instanta retine urmatoarele:
La data de 03.08.2007, in jurul orei 06:00 dimineata, inculpatul A. G. se afla la serviciu, la punctul de lucru al SC K. SRL, situat la o hala in localitatea Blejoi, soseaua de centura Ploiesti Nord, la km 70, jud. Prahova.
Intrucat era la terminarea turei de lucru, inculpatul s-a urcat la volanul unui motostivuitor cu ajutorul caruia dorea sa depoziteze resturile metalice, desi inculpatul nu era calificat si instruit pentru manevrarea acestuia, iar aceasta sarcina nu figura in fisa postului.
Astfel, dupa ce inculpatul a luat cheia motostivuitorului dintr-un sertar al pupitrului de comanda al masinii automate de fasonat pe care lucra seful sau de tura, C. I., fara a fi vazut de niciunul dintre colegii sai, a pornit echipamentul, s-a urcat in cabina, la postul de comanda si s-a deplasat la locul sau de munca, din hala noua in hala veche.
Dupa ce a ajuns in hala veche, victima C.N., care consumase bauturi alcoolice in timpul serviciului, s-a urcat pe furcile utilajului, in spirit de gluma, refuzand sa coboare la solicitarea inculpatului.
Pentru a-l determina pe acesta sa se dea jos de pe furcile utilajului, inculpatul le-a ridicat la o inaltime de 1,5 m de pardoseala betonata a halei si a manevrat catargul fata-spate.
Intrucat insa victima era in stare avansata de ebrietate, aceasta manevra a dus la precipitarea, dezechilibrarea si caderea pe spate pe podeua betonata a halei, accidentandu-se grav.
Ulterior, victima a fost transportata la Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti, apoi la Spitalul de Urgenta Bagdasar Arseni, unde a decedat la data de 23.08.2007.
Din intregul material probator adminsitrat in cauza, instanta retine culpa comuna in producerea accidentului, atat a victimei, cat si a inculpatului.
Astfel, victima C. N. a incalcat prevederile Regulamentului de ordine interioara, consumand bauturi alcoolice in timpul programului de lucru, fiind in stare de “ebrietate avansata” la momentul producerii accidentului de munca si nu a avut in vedere riscul major de accidentare la care s-a expus cand s-a urcat pe furcile stivuitorului, de unde a refuzat sa coboare.
Inculpatul A. G., ignorand interdictia conducerii SC K. SRL de a nu utiliza motostivuitoarele pe timpul noptii, din proprie initiativa, fara a fi calificat si instruit, a pus in functiune si a manipulat un astfel de utilaj, efectuand manevre imprudente care, coroborate cu stare fizica si psihica necorespunzatoare a victimei, au dus la accidentarea acesteia.
Totodata, s-a retinut in cuprinsul proceselor verbal de cercetare al ITM Prahova, faptul ca, in afara de culpa victimei si a inculpatului, la producerea accidentului a contribuit si organizarea deficitara a supravegherii activitatii desfasurate de salariati in timpul programului de lucru pe perioada schimbului de noapte, incalcandu-se prevederile art. 7 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, propunandu-se sanctionarea cu avertisment scris a sefului de tura, C. I.
În drept, fapta inculpatului A. G. care la data de 03.08.2007, în jurul orelor 06.00 dimineata, a manevrat in timpul programului de lucru un motostivuitor, fara ca aceasta atributie sa fie prevazuta in fisa postului si fara sa fie instruit pentru aceasta, provocand un accident in urma caruia a rezultat decesul victimei C. N., întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, fapta prev. de art. 178 alin. 1, 2 Cod Penal.
Astfel, sub aspectul laturii obiective, elementul material al laturii obiective a infractiunii de ucidere din culpa consta în actiunea inculpatului care nu a respectat atributiile stabilite in fisa postului, dispozitiile regulamentului de ordine interioara, precum si decizia interna nr. 45 din 11.01.2007 si a manevrat motostivuitorul pe furcile caruia se afla victima, pe care le-a ridicat la 1,5 m de la sol, aceasta din urma fiind in stare de ebrietate.
Urmarea imediata a constat in vatamarea, iar ulterior în decesul victimei C. N.
Legatura de cauzalitate rezulta din savârsirea faptei de catre inculpat, fiind urmarea directa a actiunii acestuia.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost savârsita cu forma de vinovatie a culpei cu prevedere, asa cum aceasta este definita prin art. 19 pct. 2 lit. a Cod Penal. Astfel, inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale, respectiv posibila accidentarea a victimei, insa a socotit fara temei ca nu se va produce, desi toate datele faceau plauzibil un asemenea rezultat, respectiv lipsa de experienta a inculpatului in manevrarea utilajului si starea avansata de ebrietate a victimei.
In ce priveste insa infractiunea prev. de art. 38 alin. 1, 4 din Legea nr. 319 din 2006, instanta apreciaza ca aceasta este absorbita de infractiunea de ucidere din culpa, in varianta agravata prev. de art. 178 alin. 2 C.penal.
Astfel, potrivit art. 38 alin. 1 si 4, nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in muca, daca prin aceasta se ceeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune, fapta savarsita din culpa fiind pedepsita cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Potrivit art. 178 alin. 2 C.pen., uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Analizand cele doua texte de lege anterior mentionate, instanta constata ca infractiunea de ucidere din culpa in varianta agravata prev. de art. 178 alin. 2 C.pen., nu poate fi savarsita fara savarsirea elementului material al infractiunii prev. de art. 38 alin. 1 din Legea 319 din 2006, care se reia si in continutul constitutiv al infractiunii de ucidere din culpa, ca o situatie premisa si care determina caracterul agravat al faptei.
In plus, instanta considera ca este contrar spiritului legii sanctionarea aceleiasi fapte de doua ori, avand in vedere si imprejurarea ca inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarisrea a doua infractiuni in concurs, insa infractiunea concurenta cu infractiunea prev. de art. 38 este cea de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 2 C.pen., respectiv varianta agravata a acestei infractiuni.
Astfel, prin nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere, inculpatul ar fi sanctionat o data prin condmanarea la doua infractiuni, suportand regimul concursului, dar si pentu varianta agravata a infractiunii de ucidere din culpa, reglementata de legiuitor tocmai pentru a sanctiona uciderea din culpa savarsita in imprejurari care prezinta un mai mare pericol social avand in vedere valorile subsidiare ocrotite.
In opinia instantei, infractiunea prev. de art. 38 din legea nr. 319 din 2006 ar fi putut intra in concurs cu infractiunea de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin.1 C.pen., insa numai daca legiuitorul nu ar fi incriminat varianta mai grava a acestei infractiuni in
cuprinsul alineatului 2 al aceluiasi articol, infractiune care nu se poate savarsi fara a fi savarsita implicit si fapta incriminata de art. 38 anterior mentionat.
In plus, in ce priveste obiectele juridice ale celor doua infractiuni, instanta constata ca valorile sociale ocrotite in principal la infractiunea de ucidere din culpa se regasesc ocrotite in secundar si la infractiunea prev. de art. 38 din Legea nr. 319 din 2006, iar unele dintre valorile sociale ocrotite in principal la infractiunea prev. de art. 38 sunt ocrotite in secundar prin incriminarea uciderii in culpa in varianta agravata.
Astfel, obiectul juridic principal al infractiunii prev. de art. 38 din Legea nr. 319 din 2006 il constituie valorile sociale pentru protejarea carora este necesar ca munca sa se desfasoare in conditii de securitate si sa se asigure sanatatea celor angajati in acest proces.
Astfel, in primul rand sunt protejate relatiile sociale de munca, insa in secundar, ca obiect juridic adiacent, sunt protejate sanatatea, integritatea fizica si chiar viata persoanelor participante la procesul muncii, care trebuie sa se desfasoare dupa anumite reguli.
In ce priveste infractiunea de ucidere din culpa in varianta agravata, instanta constata ca obiectul juridic principal al acesteia il constituie viata persoanei, insa in secundar sunt ocrotite si relatiile sociale create in jurul desfasurarii unei activitati de munca, in speta, intrucat, daca nu ar fi fost ocrotite si aceste din urma valori, ca obiect juridic adiacent, nu s-ar fi justificat instituirea formei agravate a infractiunii, fata de cea prevazuta la alineatul 1 al aceluiasi articol.
Este adevarat ca infractiunea prev. de art. 38 alin. 1 din Legea 319 din 2006 este o infractiune de pericol, iar infractiunea de ucidere din culpa este o infractiune de rezultat, insa acest lucru nu impieteaza cu nimic in a considera ca prima este absorbita de a doua, mai alea ca infractiunea de ucidere din culpa in varianta agravata s-a comis “ca urmare a” starii de pericol generate prin nerespectarea dispozitiilor sau masurilor in cauza.
Nu este mai putin adevarat nici ca infractiunea prev. de art. 38 din Legea nr. 319 se poate savarsi singura, fara a fi savarsita si infractiunea de ucidere din culpa, in situatia in care, evident, pe fondul starii de pericol nu s-a produs urmarea, respectiv moartea unei persoane sau vatamarea acesteia, insa acesta nu constituie un contra argument pentru retinerea starii de concurs, deoarece important in cazul de fata, in care s-a produs urmarea, este ca infractiunea de ucidere din culpa nu se poate savarsi fara a fi comisa implicit si infractiunea prev. de art. 38 alin. 1 si 4 din legea 319 din 2006.
In literatura de specialitate s-a sustinut, in sprijinul concursului ideal de infractiuni, faptul ca regulile privitoare la protectia muncii au un alt caracter decat regulile nerespectate la care face referire art. 178 alin. 2 si nu sunt legate de tehnica exercitarii unei anumite profesii, meserii, ocupatii, ci au un caracter mai general,
referindu-se la modul de desfasurare a oricarui proces de munca si indatoriri care revin oricarei persoane implicate in procesul muncii (persoane cu atributii de control, organizare, conducere a procesului muncii, precum si persoane care au indatorirea sa respecte masurile luate cu privire la protectia muncii).
Desi instanta apreciaza, de asemenea, ca varianta agravata prev. de art. 178 alin. 2 ocroteste in subsidiar relatiile sociale organizate in jurul executarii muncii, intrucat se refera la “exercitiul unei profestii sau meserii ori efectuarea unei activitati”, aceasta se datoreaza legaturii de cauzalitate care trebuie sa existe intre elementul material si urmarea imediata a faptei de ucidere, nefiind suficienta nerespectarea unor anumite obligatii de organizare a muncii, cum este cazul in speta a sefului de tura C. I., propus a fi sanctionat disciplinar, intrucat s-a constatat defectuoasa organizare a supravegherii activitatii, acest fapt neintrand in lantul cauzal al infractiunii de ucidere din culpa.
In plus, argumentul ca uciderea din culpa in varianta agravata se refera doar la anumite aspecte acoperite de art. 38 din Legea nr. 319 din 2006, este nepertinent, atata vreme cat toate aspectele cuprinse in art. 178 alin. 2 se regasesc si in cuprinsul art. 38, care, intr-adevar, are o arie mai larga de acoperire in ce priveste relatiile de munca, legiuitorul nerezumandu-se la activitatea de executie, insa, reiterand cele afirmate anterior, infractiunea prev. de art. 38 din Legea nr. 319 din 2006 poate fi retinuta si singura, iar nu in concurs cu o infractiune de rezultat, cand nu s-a produs nicio urmare, decat o stare de pericol.
Cand insa s-a produs urmarea prevazuta de art. 178 alin. 2, atunci, pentru toate argumentele mai sus expuse, in acord cu principiul unicitatii raspunderii penale, pentru ca o persoana sa nu fie sanctionata de doua ori pentru aceeasi fapta si, in spiritul legii penale, instanta constata ca in cauza opereaza absorbtia naturala.
Pentru aceste considerente, instanta va dispune, in baza art. 334 C.p.p., schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, din din infractiunile de ucidere din culpa, prev. de art. 178 alin. 2 C.pen si art. 38 alin. 1 rap. la art. 31 lit. c din Legea 319/2006, cu aplic. art. 33 lit. b C.pen., in infractiunea de ucidere din culpa, prev. de art. 178 alin. 1 si 2 C.pen.
La individualizarea pedepsei pentru infractiunile retinute în sarcina inculpatului instanta va avea în vedere criteriile de individualizare prevazute de art. 72 din Codul penal, precum si circumstantele personale ale acestuia, respectiv conduita buna anterior savârsirii infractiunii, împrejurarea atitudinea inculpatului de dupa savârsirea infractiunii, inculpatul recunoscând si regretând fapta. Având în vedere cele precizate mai sus, instanta considera ca se impune aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special pentru infractiunea savarsita, urmând ca executarea pedepsei sa fie suspendata conditionat, cf. art. 81 C.pen., pe durata unui termen de încercare, stabilit cf. art. 82 C.pen., apreciindu-se ca în acest fel scopul
pedepsei, educativ, preventiv si sanctionator, poate fi atins fara executarea acesteia, având în vedere si ca sunt îndeplinite toate conditiile prevazute de lege pentru suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
În baza art. 71 Cod Penal va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a si b cu exceptia dreptului de a alege.
Instanta nu va interzice drepturile inculpatului de a vota în alegerile legislative, având în vedere dispozitiile art. 3 din Protocolul 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, astfel cum au fost interpretate prin Hotarârea pronuntata de CEDO în data de 06.10.2005 în cauza Hirst contra Marii Britanii prevederi incidente în baza art. 20 din Constitutia României.
Art. 3 din Protocolul 1 garanteaza atât dreptul de a vota în cadrul alegerilor legislative, cât si dreptul de a participa în calitate de candidat în cadrul acestora.
Cu privire la dreptul de a alege, instanta nu considera ca pedeapsa interzicerii exercitiului acestuia este justificata în cauza de fata de un scop legitim, având în vedere natura infractiunii savârsite de catre inculpata, aceasta nefiind apta sa atraga o nedemnitate a inculpatei de a participa la viata sociala prin exercitarea dreptului de vot în alegerile legislative.
În ce priveste cealalta componenta a dreptului la alegeri libere prevazut de art. 3 din Protocolul 1, constând în dreptul de a participa în calitate de candidat si care în cuprinsul art. 64 alin. 1 lit. a C.pen. este inclus în dreptul de a fi ales în functii elective publice, instanta apreciaza ca exercitarea acestui drept este incompatibila de iure cu executarea pedepsei penale.
În baza art. 71 alin. 5 Cod Penal instanta va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare indicat mai sus.
În baza dispozitiilor art. 359 din Codul de procedura penala, instanta va pune în vedere inculpatului dispozitiile art. 83 si 84 din Codul penal, referitoare la revocarea suspendarii conditionate în cazul savârsirii unei alte infractiuni în termenul de încercare stabilit de instanta sau al neîndeplinirii obligatiilor civile din prezenta hotarâre pâna la expirarea acestui termen.
Sub aspectul laturii civile, instanta va lua act ca partea vatamata Mitac Georgiana nu s-a constituit parte civila, manifestare de vointa exprimata in cursul urmaririi penale, iar in instanta nu s-a prezentat, desi a fost legal citata.
In ce priveste actiunile civile ale Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti si ale Spitalului de Urgenta Bagdasar Arseni Bucuresti, instanta, in baza art.14 si art.346 alin.1 Cod procedura penala raportat la art. 998, 999 Cod civil, art.313 din Legea nr. 95/2006 si art.42, art.43 din Legea nr.136/1995, le va admite in parte, avand in vedere culpa comuna a victimei in proportie de 50%, si va obliga inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente, SC K. SRL, la plata sumei de 572,85 lei, cu titlu de daune materiale catre partea civila Spitalul de Urgenta “Bagdasar Arseni” si la plata sumei de 624,25 lei, la care se adauga dobanda legala incepand cu data de 13.08.2007 si pana la data platii efective, cu titlu de daune materiale catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti.
Instanta va proceda la obligarea inculpatului in solidar cu partea responsabila civilmente SC Kaproni SRL, intrucat sunt indeplinite in cauza toate conditiile raspunderii civile delictuale, atat pentru fapta proprie, cat si pentru fapta altuia.
Astfel, potrivit art. 998 C.civ., in cauza a fost savarsita o fapta ilicita, care constituie elemental material al infractiunii de ucidere din culpa, mai sus descrisa, care a avut ca urmare mai intai vatamarea victimei, ceea ce a provocat un prejudiciu unitatilor spitalicesti, prejudiciu care ste cert, potrivit inscrisurilor aflate la dosar, intre fapta si urmare existand legatura de cauzalitate, ce reiese din intregul material probator administrat in cauza.
Totodata sunt indeplinite si conditiile prev. de art. 1000 alin. 3 C.civ., referitoare la raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, avand in vedere raporturile de prepusenie intre inculpat si SC K. SRL, care reies din contractul de munca nr. 891007 din 08.03.2007 aflat la DUP, precum si faptul ca inculpatul, la momentul producerii accidentului de munca, se afla in exercitiul atributiilor de serviciu.
Este adevarat ca inculpatul nu avea in atributiile sale de serviciu manevrarea motostivuitorului, incalcand prin aceasta fisa postului, regulamentul de ordine interioara si decizia interna a societatii, insa a procedat in acest mod in interesul societatii, acest din urma aspect fiind apt sa atraga raspunderea civila delictuala a angajatorului.
În baza art.191 alin.1 C. pr. pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre stat.
