R O M Â N I A
TRIBUNALUL HUNEDOARA
SECŢIA COMERCIALĂ ŞI DE ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA NR. 2055/CA/2009 DOSAR NR. 2350/97/2009
Şedinţa publică din 02 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREŞEDINTE: ……. – judecător
……… – grefier
Pe rol fiind amânarea pronunţării în cauza privind pe reclamantul C. I., în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara, având ca obiect – anulare răspuns.
Se constată că mersul dezbaterilor şi susţinerile orale ale părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din 26.10.2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la această instanţă sub nr. 2350/97/04.05.2009, reclamantul C. I. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE HUNEDOARA, să se pronunţe o hotărâre prin care:
– să se dispună anularea răspunsului comunicat de pârâtă, cu adresa nr. 9449/2009,ca nelegal;
– să se dispună obligarea pârâtei să-i restituie suma de 19.187 lei, pe care, deşi nu o datora, a achitat-o din contul său deschis la BCR, în data de 21.04.2008 şi, respectiv, 30.06.2008, precum şi dobânda aferentă acestei sume;
În fapt, reclamantul arată, în esenţă, că suma indicată în petit i-a fost percepută ca urmare a schimbării unui număr de 8000 acţiuni BCR, în acţiuni ERSTE BANK; că prin schimbarea acestor acţiuni, nu se poate susţine că a obţinut un profit şi nici că ar trebui să plătească vreun impozit pe ori contribuţie de asigurări de sănătate; că suma pe care a achitat-o, nu era datorată, aşa încât se impune restituirea acesteia.
În drept, s-au invocat disp. art. 117 şi 124 cod pr. fiscală.
Pârâta a formulat întâmpinare (f. 7-9), prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate, arătând, în esenţă, că reclamantul a achitat suma pretinsă a se restitui, ca urmare a emiterii deciziei de impunere anuală pentru venituri realizate de persoane fizice române, decizie din care a rezultat că acesta a obţinut un câştig net de 205.840 lei; că reclamantul nu a contestat decizia de impunere emisă, deşi legea îi acorda acest drept şi, mai mult, a achitat de bunăvoie, suma pretinsă; că cererea de restituire a sumei achitate, formulată de către reclamant a fost respinsă ca tardivă, faţă de faptul că a fost introdusă nu în termenul de 30 zile prevăzut de lege pentru contestarea deciziei, ci chiar cu depăşirea termenului de 345 zile.
În drept, s-au invocat disp. art. 115cod pr.civ.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin decizia de impunere nr. 923/03.04.2008, emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara, s-a stabilit în sarcina reclamantului C. I., obligaţia de plată a sumei de 19.187 lei compusă din: 13.380 lei cu titlu de contribuţii restante şi 5807 lei – penalităţi de întârziere (f. 15).
Această decizie nu a fost contestată de către reclamant, deşi, potrivit dispoziţiilor legale în materie – art. 205-207 din OG nr. 92/2003, avea posibilitatea contestării acesteia pe calea contenciosului administrativ, în termen de 30 zile de la comunicare.
Mai mult, la data de 21.04.2008, reclamantul a plătit suma de 13.380 lei, iar la data de 30 iunie 2008 – suma de 5807 lei (f. 10).
Ca urmare a acestor plăţi, reclamantul a solicitat pârâtei, prin cererea nr. 7107/26.03.2009, restituirea sumei de 19.187 lei, arătând că aceasta nu era datorată.
La data de 01.04.2009, pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara i-a răspuns reclamantului, cu adresa nr. 9449, că cererea sa nu poate fi primită, faţă de faptul că aceasta sumă era datorată, potrivit disp. art. 257 din Legea nr. 95/2006, obligaţia de plată rezultând din declaraţia de impunere anuală completată de reclamant (f. 4).
În speţă, reclamantul solicită anularea acestui răspuns.
Potrivit disp. art. 8 din Legea 554/2004, cu modificările ulterioare:„Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.
Totodată, disp. art. 2 al. 1 lit. c din acelaşi act normativ definesc noţiunea de „act administrativ” ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”.
În speţă, răspunsul contestat de reclamant nu poate fi considerat „act administrativ”, câtă vreme acesta nu produce nici un efect juridic.
Doar decizia de impunere prezintă caracterul de „act administrativ” şi doar acest act putea fi contestat pe calea contenciosului administrativ.
Trecând, însă, peste acest aspect, apreciind că reclamantul este, practic, nemulţumit de refuzul soluţionării cererii sale în mod favorabil, instanţa apreciază că, în speţă, refuzul autorităţii nu este unul nejustificat.
Astfel, câtă vreme reclamantul nu a înţeles să conteste în – termen legal – însuşi actul administrativ prin care s-au stabilit în sarcina sa obligaţiile fiscale pretinse a fi nedatorate (respectiv, decizia de impunere nr. 923/2008), instanţa apreciază că, în mod justificat, i s-a comunicat acestuia că restituirea sumei achitate nu este posibilă.
Doar în situaţia în care decizia de impunere ar fi fost desfiinţată, cererea de restituire a reclamantului ar fi putut fi primită.
Raportat la cele de mai sus, instanţa apreciază că acţiunea de faţă este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂŞTE:
Respinge acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. I. domiciliat în ………………………., în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE HUNEDOARA, cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie, nr.16, jud. Hunedoara, pentru anularea răspunsului nr. 9449/01.04.2009.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 02.11.2009.
Preşedinte, Grefier,
……………… ……………………..
Red. 12.11.2009, 4 ex.,
LD/MAR
