Prin rechizitoriul înregistrat la această instanţă Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău a dispus trimiterea in judecată a inculpatilor ME si MC pentru comiterea infractiunilor de şantaj prev. de art. 194 al.1 c.p. , pentru ME şi cu aplicarea art. 37 lit.a c.p.
În sustinerea actului de sesizare s-a reţinut că în intervalul 03.04 – 19.04.2007 inculpatii, au constrâns-o prin ameninţare, pe partea vătămată AB să le dea suma de 1000 Euro, reprezentând datoria unui fost angajat al părtii vătămate faţă de inculpatul ME.
Au fost audiati inculpatii şi martorii ZDN, CI, DCR, NC, PE, IVP.
Prin încheierea din 12.07.2007 instanţa , in baza art. 139, 141 si 145 c.p.p. a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatilor cu obligarea inculpatilor de a nu părăsi municipiul Buzău , în perioada cercetării judecătoreşti .
Instanţa a avut in vedere faptul că inculpatii au fost audiati , majoritatea martorilor au fost audiati şi întrucât partea vătămată şi-a incheiat afacerile comerciale în Buzău si că există indicii că aceasta şi-a stabilit domiciliu in Ungaria , iar inculpatii insistă în audierea acesteia există posibilitatea prelungirii pe o durată mai mare , in timp a cercetării judecătoreşti.
La termenul din 29 Mai 2008 instanţa a dispus ascultarea în şedinţa de judecată a înregistrărilor telefonice audio si a pus la dispozitia apărătorilor procesele verbale de transcriere a înregistrărilor telefonice.
În plus, instanţa , la deliberare a reanalizat procesele – verbale originale de transcriere a înregistrărilor telefonice .
Analizând întregul material probator administrat in cauză , atât în faza de urmărire penală cât şi în faza cercetării judecătoreşti, respectiv declaratiile părtii vătămate si ale inculpatilor , ale martorilor, înregistrările audio precum si procesele verbale de transcriere a înregistrărilor telefonice, instanţa retine următoarele:
Partea vătămată AB originar din …, patronul Sc …SRL, a deschis un punct de lucru în municipiul Buzău având ca obiect de activitate jocuri de noroc tip „bingo”.
Inculpatii ME şi MC împreună cu alti prieteni si rude obişnuiau să frecventeze localul, loc unde l-au cunoscut pe martorul SHR – şef de sală la sala bingo.
Prin intermediul martorului CI – angajat ca bodyguard la sala bingo martorul SHR a împrumutat de la inculpatul ME suma de 1000 euro. De faţă la preluarea banilor a fost si martorul CI . Martorul SHR a motivat că a luat bani din gestiune şi nu doreşte să afle partea vătămată AB, patronul firmei.
In cursul lunii martie 2007 partea vătămată a constatat lipsa in gestiune în cuantum de 14.450 lei , motiv pentru care a dispus concedierea martorului SHR , acesta întorcându-se in localitatea …. A fost contactat inculpatul ME pentru a-i înapoia împrumutul plus dobândă in sumă de 1300 Euro .
La începutul lunii aprilie 2007 partea vătămată AB a fost solicitat de inculpatul ME – prin intermediul martorului IC – să se întâlnească la sala bingo pentru a discuta despre suma împrumutată .
La sala bingo partea vătămată era aşteptată de cei doi inculpati precum si de alte persoane din anturajul său.
Inculpatul i-a solicitat părtii vătămate restituirea sumei de bani împrumutată angajatului său SHR însă partea vătămată a refuzat motivat de faptul că nu răspunde de faptele angajatilor săi. In discutie a intervenit si un însoţitor al inculpatilor care pe un ton ameninţător i-a spus părtii vătămate că ar fi bine să-i restituie banii lui ME pentru a-şi păstra afacerea din municipiul Buzău.
Partea vătămată a predat inculpatului MC suma de 950 lei făcând promisiunea că o să dea ulterior si diferenţa. Martorul SH i-a confirmat părtii vătămate existenţa datoriei către inculpatul ME în sumă de 1000 euro, bani pe carei-a cheltuit la ruletă.
În perioada următoare partea vătămată a comunicat cu inculpatii prin intermediul telefonului cu nr. …. utilizat de inculpatul ME, având loc mai multe convorbiri telefonice înregistrate de partea vătămată si puse , de aceasta , la dispozitia organelor de politie.
Astfel , in data de 8.04.2007 a înregistrat convorbirile telefonice cu inculpatul ME, la 6.2007 cu inculpatul MC şi CI , iar la data de 10.07.2007 cu martorul VF.
În convorbirile telefonice înregistrate de partea vătămată inculpatii nu au proferat ameninţări bănuind că ar putea fi înregistrati însă martorul CI l-a sfăutit pe AB să achite datoria către inculpati , spunându-i că „ar putea avea probleme”.
Martorul VF a avertizat partea vătămată că inculpatii „sunt periculosi”.
În faza de urmărire penală atât martorul CI cât si VF au fost reticenţi , întrucât la rândul lor se temeau de inculpati . Totuşi ambii au declarat că inculpatul i-au solicitat insistent banii părtii vătămate, având o atitudine ameninţătoare şi făcând afirmatii de genul „voi avea grijă să iasă mare belea”.
Martorul CI a declarat că a fost constrâns de inculpati si de alte persoane din anturajul lor să le indice adresa părtii vătămate si să-l cheme la sala bingo , iar martorul VF a declarat că a fost agresat de inculpatul ME.
Martorul NC a declarat, in cursul urmăririi penale , că l-a auzit pe inculpatul ME afirmând că „ dacă patronul nu-i va da banii o să vină si o să distrugă bunurile din sală”.
Martorii ZDN si DCR au confirmat prezenta repetată in sala bingo a inculpatilor si altor persoane din anturajul acestora.
Martorii VF si SH nu au putut fi audiati in cursul cercetării judecătoreşti , fiind plecati în străinătate, fără să li se cunoască adresa.
În declaratia dată de martorul SH in cursul urmăririi penale rezultă că în cursul lunii aprilie 2007 a fost contactat telefonic de partea vătămată care i-a precizat că inculpatul ME face presiuni asupra lui să restituie suma de bani împrumutată de martor.
La data de 18.04.2007 partea vătămată a fost contactată telefonic de inculpatul ME care i-a reproşat că nu i-a achitat suma de bani . Cei doi au stabilit să se întâlnească in ziua de 19.05.2007 la Banca Transilvania de unde partea vătămată trebuia să ridice banii si să-i predea inculpatului , în schimbul unei chitanţe.
Partea vătămată a pus la dispozitia organelor de anchetă suma de 2100 lei care au fost marcati criminalistic pentru constatarea infractiunii flagrante.În ziua de 19.04.2007 partea vătămată , IC si ME s-au întâlnit in sediul BănciiTransilvania si după ce partea vătămată a retras suma de bani marcată , au incheiat o chitanţă de mână scrisă de martorul CI si semnată de inculpatul ME , în care se arăta că AB a plătit datoria lui SR la 19.04.2007.
Initial inculpatul a refuzat să ia banii precizând că „el niciodată nu ia bani în asemenea condiţii” . In final inculpatul a luat suma de bani de la partea vătămată si i-a dat-o imediat lui CI , care i-a pus in buzunarul pantalonilor . inculpatul si martorul CI au plecat împreună iar in dreptul sediului ROMTELECOM au fost opriti de către organele de politie şi in urma perchezitiei corporale efectuate asupra lui CI a fost găsită suma de bani marcată criminalistic.
La data de 17.04.2007 partea vătămată a solicitat organelor de politie înregistrarea convorbirilor telefonice dintre el, inculpati si persoanele din anturajul lor în legătură cu suma solicitată.
În perioada 17.04-19.04.2007 s-a procedat la interceptarea şi înregistrarea autorizată a discutiilor purtate de pareta vătămată cu cei doi inculpati.
Suportul si procesele verbale au fost la dispozitia instantei astfel cum este prevăzut de art. 91/3 c.p.p.
Din înregistrările efectuate transcrise în procesele verbale rezultă că cei doi inculpati, ME si MC, i-au solicitat in mod repetat si agresiv părtii vătămate să le dea banii , amenintând-o pe aceasta cu expresii de genul :
– „ dacă tu imi faci măgării eu mă p… pe astea. Eu nu le iau. Le iau si le sparg (referindu-se la bunurile aflate in sala bingo a părtii vătămate )” – ME.
-„tu mie imi dai banii !” (ME)
-„ mă ascultă la mine , ce zic eu. Tot îţi iau ! Ai auzit ? Ai auzit ? (MC).
– „oricum ar fi, dai banii ! Ai auzit ?” (MC).
– „acum te distrug, ai auzit ? Te distrug cum vreau eu”(MC).
-„tu eşti dement la cap” (ME).
– „pentru mine sunt (cu referire la bani) pentru tine nu sunt. Tu ai bani. Dă-mi banii. Eu atât îţi spun . Ai înţeles ? Eu nu vreau să-ţi stric ţie şmecheria aici” (ME).
– pentru ce să strici o afacere mă pentru 21 milioane „ (ME).
-„mă să moară familia mea dacă nu-l dezmembrez pe loc , de nu-i rup capul „ (MC).
-„ şi indiferent ce ai vrea să încerci să faci tu, nu se duce toti. Dacă te gândeşti vreo în viata ta Eu ţi-o spun pe faţă . dacă te gândeşti vreodată nu se duce toţi…” (ME).
-„Du-te la carduri si scoate banii si dă-mi banii . N-am cu tine, n-ai cu tine . Nu vreau să-ţi stric şmecheria , ai o afacere aici” (ME)
– „Dă-mi banii, eu nu vreau să-ţi stric şmecheria ta aici… Dă-mi banii, bă. Eu atât îţi spun Ai înţeles ? Eu nu vreau să-ţi stric şmecheria aici ( 2 ameninţări în aceiasi interventie).
In drept, fapta inculpatilor de a constrânge , prin ameninţare pe partea vătămată să le dea suma de 1000 euro , reprezentând datoria unui fost angajat al părtii vătămate faţă de inculpatul ME întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de şantaj prev. de art. 194 al.1 c.p.
Potrivit art. 194 al.1 c.p. constrângerea unei persoane , prin violenţă sau ameninţare , să facă sau să sufere ceva , dacă fapta este comisă pentru a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul constituie infractiunea de şantaj.
Având in vedere modul in care legiuitorul defineşte infractiunea de şantaj rezultă că, de esenta acestei fapte penale aste atingerea adusă libertătii psihice a persoanei căreia infractorul , cu intentie directă , în functie de scopul ilicit urmărit, şi anume obtinerea unui folos injust , îi induce o stare de temere , de nelinişte, cu alte cuvinte comiterea acestei fapte se soldează întodeauna cu o lezare a libertătii psihice , ca efect al amenintărilor sau violentelor exercitate de inculpat pentru a o determine să facă, să nu facă ceva , săd ea sau să sufere ceva.
În principal obiectul juridic al infractiunii afectat îl constituie relatiile sociale ale căror existenţă si normală desfăsurare, sunt conditionate de manifestarea nestingherită a libertării psihice a persoanei contra faptelor de îngrădire a posibilitătilor sale de a actiona după voia sa , fără să fie constrânsă prin ameninţare sau violentă.
Adiacent pot fi periclitate si relatiile sociale menite să ocrotească patrimoniul persoanei .
Amenintarea , ca formă alternativă de realizare a elementului material al infractiunii de santaj , trebuie să fie aptă , să inspire temere, să suprime ori să restrângă libertatea sau capacitatea de decizie asupra persoanei asupra căreia se exercită .
Ameninţarea poate fi explicită când inculpatul indică precis răul pe care i-l produce persoanei ameninţate sau poate fi implicită în situatia in care, fără a-i indica acest rău, persoana ameninţată il poate deduce.
Ca atare, în cazul infractiunii de şantaj , nu este relevant dacă scopul ilicit urmărit s-a produs sau nu întrucât infractiunea fiind comisivă şi instantaneee, de pericol, iar nu de rezultat , se consumă în momentul săvârşirii cu intentie a actiunii de constrângere.
Analizând probele administrate in cauză, analiza evidentiată mai sus , potrivit principiilor consacrate in art.1,art.3 si art. 63 al.2 c.p.p. referitoare la scopul procesului penal , aflarea adevărului şi modalităţii de apreciere a probelor denotă că inculpatii au comis faptele imputate care întrunesc obiectiv si subiectiv elementele infractiunilor de şantaj prev. de art. 194 al.1 c.p.
Astfel din probele administrate rezultă că „acordul” părtii vătămate de a restitui datoria unui fost angajat către inculpatul ME a fost obtinut prin constrângere întrucât în perioada 3.04-2007 – 19.04.2007 a fost contactatt în mod repetat să restituie suma de 1000 Euro pe care nu o datora.
Inculpatii au proferat ameninţări de genul celor arătate in detaliu in cuprinsul prezentei motivări, fiind însoţiti in mai multe rânduri de mai multe persoane.
Inculpatii nu au recunsocut comiterea infractiunilor invocând că nu au exercitat ameninţări la adresa părţii vătămate şi că aceasta a fost de acord să le restituie împrumutul.
Apărarea inculpatilor nu poate fi reţinută întrucât aşa cum s-a arătat in prezentele considerente aceştia au exercitat acte de ameninţare atât explicite cât si implicite la adresa părtii vătămate iar „acordul” părtii vătămate de a restitui împrumutul a fost obtinut prin constrângere.
Inculpatii , prin apărător au sustinut că nu au urmărit obtinerea unui folos injust de la partea vătămată întrucât doreau să le fie restituit împrumutl de 1000 euro dat unui angajat al părtii vătămate.
Nici această apărare nu poate fi retinută de instanţă având in vedere că din analiza dispozitiilor art. 194 al.1 c.p. rezultă că legiuitorul cere ca făptuitorul să urmărească dobândirea folosului în mod injust . Cerinţa legii este indeplinită chiar dacă folosul este just dar inculpatul a urmărit să-l dobândească in mod injust. Însă din declaratiile părtii vătămate , ale martorilor SH, CI rezultă că împrumutul de 1000 euro realizat de martorul S a fost folosit de acesta in interes propriu „la jocuri de noroc” şi nicidecum în folosul societăţii administrate de partea vătămată.
Reţinând vinovătia inculpatilor instanta urmează să-i condamne având in vedere gradul de pericol social al faptelor comise , relevat de modalitatea de comitere a infractiunii, limitele de pedeapsă dar si persoana fiecăruia dintre inculpati .
Inculpatul ME nu a recunsocut comiterea infractiunii , este recidivist in forma recidivei postcondamnatorii.
Primul termen de incercare al recidivei este dat de condamnarea de 3 ani inchisoare aplicată prin sentinta penală a Judecătoriei Buzău pedeapsă ce a fost suspendată . in plus a mai suferit condamnări anterioare pentru comiterea infractiunilor de tîlhărie, furt calificat , infractiuni la Codul rutier.
Inculpatul nu a recunsocut comiterea infractiunii , nu este recidivist însă a fost cercetat pentru o infractiune de furt calificat săvârşitâ in perioada minorităţii.
Aşa fiind , reţinând situatia de fapt si de drept expusă in baza art. 194 al.1 cu aplic. art. 37 lit.a c.p. va condamna inculpatul ME la o pedeapsă de 1 an si 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de şantaj , in dauna părtii vătămate BA în perioada 3.04.2007-17.04.2007.
În baza art. 83 c.p. va revoca beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani inchisoare aplicată inculpatului prin sentinta penală pronunţată de Judecătoria Buzău , definitivă prin neapelare , pedeapsă ce va fi executată în întregime alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă , in total inculpatul va executa 4 ani si 6 luni inchisoare.
În baza art. 71 c.p. va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 al.1 lit.a , teza a II-a si b c.p. începând cu data rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 88 c.p. va deduce din pedeapsa aplicată timpul retinerii si arestării preventive începând cu 19.04.2007 si până la 14.07.2007.
În baza art. 350 c.p.p. va revoca măsura obligării de a nu părăsi municipiul Buzău , luată prin încheierea din 12.07.2007.
În baza art. 194 al.1 c.p. va condamna inculpatul MC la o pedeapsă de 1 an inchisoare pentru comiterea infractiunii de santaj în dauna părtii vătămate BA în perioada 3.04.2007-19.04.2007.
În baza art. 71 c.p.va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 al.1 lit.a, teza a – II-asi b c.p. începând cu data rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 88 c.p. va deduce din pedeapsa aplicată timpul retinerii si arestării preventive începând cu 19.04.2007 si până la 14.07.2007.
În baza art. 81-82 c.p. va suspenda executarea pedepsei pe o perioadă de 3 ani ce reprezintă termen de încercare pentru inculpat.
În baza art. 71 al.5 c.p. va suspenda executarea pedepselor accesorii în perioada suspendării executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 c.p.p. va atrage atentia inculpatului asupra consecintelor comiterii de noi infractiuni in perioada termenului de încercare .
În baza art. 350 c.p.p. va revocă măsura obligării de a nu părăsi municipiul Buzău , luată prin încheierea din 12.07.2007.
Va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 c.p.p. va obliga inculpatul ME la 600 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei onorariu apărător oficiu si inculpatul MC la 700 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei onorariu apărător oficiu.
