Prin sentinţa penală nr.320 din data de 27.05.2008 a Judecătoriei Roman, judeţul Neamţ, s-a dispus condamnarea inculpatului F.G., pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică care depăşeşte limita legală, prevăzută de art.87 alin.l din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art.74 lit. a şi art.76 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare.
S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, teza a-11-a şi lit. b Cod penal, în condiţiile şi pe perioada prevăzute de art.71 Cod penal.
În baza art.81 şi 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe perioada termenului de încercare de doi ani şi patru luni, timp în care s-a suspendat, conform art.71 alin.5 Cod penal şi executarea pedepsei accesorii susmenţionate.
S-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că în ziua de 30.06.2007 inculpatul după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus autoturismul sus-menţionat prin satul P., comuna C,. Fiind testat cu aparatul alcooltest a rezultat că avea o concentraţie de 1,11 mg/l alcool pur în aerul expirat. A fost condus la Spitalul Municipal Roman, unde i s-au recoltat probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei şi s-a constatat ca avea o alcoolemie de 2,30 gr%o, la ora 22.30 şi de 2,15 gr%o la ora 23.30.
La cererea inculpatului, în cursul urmăririi penale, au fost efectuate două rapoarte medico-legale privind calculul retroactiv al alcolemiei, în raport cu susţinerea sa privind cantitatea de băuturi alcoolice consumate. Din raportul de expertiză medico-legală nr. 604/A/20.09.2007 al I.M.L. laşi, rezultă că la ora 21.40, momentul când a fost surprins conducătorul autoturismului, inculpatul avea o alcoolemie de 1,10 g%o.
Ulterior inculpatul a revenit asupra declaraţiilor sale susţinând – inclusiv în cursul judecăţii, că a consumat doar 200 ml palincă, nu şi bere. Faţă de această susţinere, prin raportul de expertiză medico-legală nr.714/A/31.10.2007s-a stabilit că în momentul conducerii, inculpatul ar fi avut o alcoolemie de 0,60 gr %o.
Este adevărat că martorii P.I. şi D.P. au arătat că inculpatul nu ar fi consumat bere.
Analizând însă buletinul de examinare clinică şi procesul verbal de prelevare, ambele semnate de inculpat, fără obiecţiuni, s-a reţinut că acesta a declarat medicului că a consumat bere, că avea halenă alcoolică, că seringa şi acul cu care s-a prelevat proba biologică au fost de unică folosinţă, că nu s-a folosit alcool, eter, benzen, sau alte substanţe, iar flaconul a fost curat şi nu prezenta urme de alcool sau alte substanţe volatile, care să influenţeze rezultatul analizelor. În aceste condiţii, instanţa de fond a se constatat că prelevarea probelor biologice s-a făcut conform normelor legale, iar rezultatul buletinului de analiză toxicologică – alcoolemie nr.l 119/3.07.2007 este corect, neexistând vreo probă care să le infirme.
Pe baza probelor administrate, s-a constatat că fapta inculpatului constituie infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală, prevăzută de art.87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 şi s-a dispus condamnarea sa.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat apel inculpatul, considerând hotărârea nelegală şi netemeinică, întrucât în mod greşit s-a reţinut vinovăţia sa, având în vedere faptul că din raportul de expertiză medico-legală nr. 714 din 31.10.2007 rezultă că inculpatul, în momentul în care a fost oprit în trafic, avea o alcoolemie de 0,60 %o, deci sub limita prevăzută de lege pentru a constitui infracţiune. Prin decizia penală nr.307/AP din data de 30.10.2008, pronunţată de Tribunalul Neamţ, în temeiul art.379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de inculpat, a fost desfiinţată în parte sentinţa şi, rejudecând cauza, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.76 lit. d Cod penal, în locul dispoziţiilor art. 76 lit.b Cod penal.
Pentru a pronunţa această decizie, Tribunalul a reţinut că în ceea ce priveşte criticile formulate cu privire la greşita reţinere a vinovăţiei inculpatului, instanţa constată că acestea sunt nefondate, bazându-se pe o probă subiectivă, în sensul că expertiza invocată în apărare, a fost efectuată doar pe baza declaraţiilor date de inculpat cu privire la cantităţile de alcool consumate. Mai mult decât atât, pe parcursul procesului penal inculpatul a avut o poziţie oscilantă, în sensul că iniţial a declarat că a consumat doar bere, după care a revenit şi a arătat că a consumat doar palincă, susţinere pe care a menţinut-o şi cu ocazia audierii sale în instanţă. Din declaraţiile date în cursul urmăririi penale de martorii cu care s-a aflat inculpatul în momentele anterioare comiterii faptei, respectiv P.I. şi D.P., rezultă că acesta a consumat la început bere, iar după o perioadă de timp şi palincă. Aceeaşi martori, audiaţi în instanţă, au revenit asupra declaraţiilor, susţinând că inculpatul a consumat doar palincă. Or, rezultă cu claritate că expertiza privind calculul retroactiv al alcoolemiei se bazează doar pe declaraţiile subiective ale inculpatului, nefiind fondată pe aspecte obiective.
Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, întocmit imediat după depistarea inculpatului în trafic şi conducerea la Spitalul Judeţean Neamţ şi care reflectă în mod obiectiv situaţia de la data comiterii faptei, rezultă că acesta avea o alcoolemie de 2,30 g %o la ora 2230 şi de 2,15 g %o la ora 2330, alcoolemie care se situează peste limita prevăzută de lege pentru existenţa infracţiunii. Pedeapsa stabilită a fost corect individualizată în raport de gradul de pericol social al faptei, de împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, dar şi de conduita inculpatului, cuantumul şi modalitatea de executare a pedepsei, astfel cum au fost stabilite, fiind de natură a crea condiţiile reeducării inculpatului şi atingerii scopului pedepsei.
În condiţiile în care în favoarea inculpatului s-au reţinut circumstanţe atenuante, sentinţa instanţei de fond este nelegală, sub aspectul greşitei reţineri a dispoziţiilor art. 76 lit. b Cod penal, având în vedere că minimul special al pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea comisă este de I an, astfel că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 76 lit. d Cod penal.
Împotriva acestei decizii, în cadru termenului legal, a declarat recurs inculpatul.
Deşi legal citat, acesta nu s-a prezentat în faţa instanţei de recurs.
Recursul nu a fost motivat în scris, iar în susţinerile orale apărătorul ales al recurentului-inculpat a criticat hotărârile pronunţate pentru motivele reţinute în preambulul prezentei decizii, motive care nu vor mai fi reluate.
Analizând hotărârile pronunţate în raport de motivele de recurs invocate şi examinându-le şi din oficiu, în conformitate cu prevederile art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, pentru motivele prevăzute de acest text, Curtea constată că recursul urmează a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate.
Instanţele au reţinut o situaţie de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptei săvârşite de recurentul-inculpat o corectă încadrare juridică, iar instanţa de fond a dat dovadă, în raport de alcoolemia deosebit de mare pe o avea recurentul-inculpat în momentul în care a fost depistat în trafic conducând autoturismul pe drumurile publice (2,30%0, respectiv 2,15%0), precum şi poziţia acestuia pe parcursul procesului penal, de multă înţelegere prin reţinerea în favoarea acestuia de circumstanţe atenuate, coborârea pedepsei principale sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea comisă şi prin suspendarea condiţionată a executării pedepsei de doar 4 (patru) luni închisoare.
Din probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât şi al judecăţii, respectiv: procesuI verbal încheiat de organele de poliţie de surprindere a inculpatului în trafic în timp de conducea autoturismul fiind sub influenţa băuturilor alcoolice-fl.7-9 dosar urmărire penală, buletinul de testare a inculpatului cu aparatul etilotest-fl.24 dosar urmărire penală, din care rezultă că inculpatul avea o concentraţie de 1,11 mg/I alcool pur în aerul expirat, Buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. nr. 1119/3.07.2007- fi.28 dosar urmărire penală, din care rezultă că inculpatul avea o alcoolemie de 2,30 g %o Ia ora 22,30 şi de 2,15 g %o Ia ora 23,30, declaraţiile martorilor A.I.-fi. 10-13 dosar urmărire penală şi fi.37 dosar prima instanţă, I.G.-fl. 14-16 dosar urmărire penală, H.P.-fl. 17-20 dosar urmărire penală şi fi.29 dosar prima instanţă, P.I.-fI.21-22 dosar urmărire penală, D.P.-fl.23 dosar urmărire penală, rezultă pe deplin vinovăţia recurentului-inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică care depăşeşte limita legală, prevăzută de art.87 alin.I din O.U.G. nr. 195/2002.
Recurentul-inculpat a fost surprins în trafic de organele de poliţie, conducând autoturismul înmatriculat cu nr. NT 03 MJI după ce a consumat băuturi alcoolice.
Organele de poliţie au procedat potrivit dispoziţiilor legale la testarea cu aparatul alcooltest, examen în urma căruia a rezultat că avea o concentraţie de 1,11 mg/I alcool pur în aerul expirat.
În momentul testării cu aparatul alcooltest au fost prezenţi martorii A.I., I.G. şi H.P..
În aceste condiţii, cu respectarea dispoziţiilor legale, recurentul-inculpat a fost condus Ia Spitalul Municipal Roman, unde i s-au recoltat probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei şi s-a constatat că Ia ora 22,30 avea o alcoolemie de 2,30 gr%o, iar Ia ora 23, 30 avea o alcoolemie de 2,15 gr%o .
Prelevarea probelor biologice s-a făcut conform normelor legale-fi.25-26 dosar urmărire penală, iar rezultatul buletinului de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 1119/3.07.2007 este corect, neexistând vreo probă care să Ie infirme.
Din buletinul de examinare clinică şi procesul verbal de prelevare-fl.25 dosar urmărire penală, ambele semnate de inculpat, fără obiectiuni, s-a reţinut că acesta a declarat medicului că a consumat I litru bere, că avea halenă alcoolică, că seringa şi acul cu care s-a prelevat proba biologică au fost de unică folosinţă, că nu s-a folosit alcool, eter, benzen, sau alte substanţe, iar flaconul a fost curat şi nu prezenta urme de alcool sau alte substanţe volatile, care să influenţeze rezultatul analizelor.
În declaraţia dată organelor de poliţie la data de 30.06.2007-11.45-46, imediat după surprinderea sa în trafic, inculpatul a declarat că a consumat I litru bere.
La cererea inculpatului, în cursul urmăririi penale, au fost efectuate două rapoarte medico-Iegale privind calculul retroactiv al alcoolemiei, în raport numai cu susţinerea sa privind cantitatea de băuturi alcoolice consumate.
După efectuarea raportului de expertiză de stabilire a alcoolemiei prin care s-a stabilit că Ia ora 22,30 avea o alcoolemie de 2,30 gr%o, iar Ia ora 23.30, avea o alcoolemie de 2,15 gr%o, recurentul-inculpat a declarat Ia data de 03.09.2007-fl.48 dosar urmărire penală că a consumat I litru bere Timişoreană şi 200 ml. pălincă de 65 grade.
Din raportul de expertiză medico-Iegală nr. 9295 din 25.09.2007 al I.M.L. Iaşi-fl.32-33 dosar urmărire penală, rezultă că Ia ora 21,40, momentul când a fost surprins conducătorul autoturismului, inculpatul avea o alcoolemie de 1,10 g%o.
În aceeaşi expertiză se arată că din comparaţia celor două curbe Widmark se constată o diferenţă semnificativă care s-ar putea explica printr-un consum de băuturi alcoolice în alte împrejurări decât cele declarate.
Din declaraţia dată de martorul P.I. Ia data de 03.09.2007-11.21 dosar urmărire penală, rezultă că a participat împreună cu inculpatul la meciul de fotbal, fiind în aceeaşi echipă cu acesta şi la pauza meciului inculpatul a consumat 2 sticle de bere „Timişoreana” a câte 500 ml, iar Ia terminarea meciului inculpatul a consumat 200 ml. palincă de 65 grade, după care inculpatul s-a urcat Ia volanul autoturismului şi a plecat spre casă, Ia data de 18.10.2008-fl.22, martorul revine şi susţine că inculpatul ar fi consumat doar 200 ml.pălincă, acesta consumând în mod obişnuit tării.
Organele de poliţie au procedat la audierea, la data de 28.11.2007, a martorului D.P.-fl.23 dosar urmărire penală, iar acesta a declarat la meci s-au consumat două navete de bere „Timişoreana”, dar nu ştie dacă inculpatul a consumat bere.
În momentul în care i s-au prezentat de organele de cercetare penală concluziile acestui din urmă raport de expertiză, recurentul-inculpat, văzând că şi în aceste condiţii fapta sa constituie tot infracţiune, a declarat că ar fi consumat doar 200 ml palincă de 65 grade, nu şi bere-fl.51-52 dosar urmărire penală, condiţii în care prin raportul de expertiză medico-legală de stabilire retroactivă a alcoolemiei nr. 10055 din data de 03.11.2007 emis de Institutul de Medicină Legală Iaşi – Comisia pentru interpretarea alcoolemiei s-a stabilit că în momentul conducerii, inculpatul ar fi avut o alcoolemie de 0,60 gr %o.
În mod corect, atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au reţinut că în momentul surprinderii în trafic inculpatul avea o alcoolemie în sânge peste limita legală prevăzută de lege, fapta constituind infracţiunea prevăzută de art.87 alin.l din O.U.G. nr. 195/2002 şi a înlăturat depoziţiile ulterioare ale recurentului-inculpat şi ale martorilor P.I. şi D.P..
Este adevărat că martorul P.I., audiat în cursul urmăririi penale, au revenit în instanţă asupra declaraţiei date iniţial şi a susţinut că inculpatul nu ar fi consumat decât 200 ml. palincă.
Aprecierea probelor este un proces de cunoaştere a realităţii obiective, un rol deosebit în evaluarea şi estimarea realităţii (realitate exprimată prin probe) revenind convingerii organelor judiciare şi conştiinţei lor juridice.
În dreptul procesual penal românesc funcţionează principiul liberii aprecieri a probelor, concluzia la care ajung organele judiciare sprijinindu-se pe probe care nu au o valoare dinainte stabilită (art.63 alin.2).
Probele nu au o valoare prestabilită, valoarea lor probantă nu depinde după cum au fost administrate în faţa instanţei sau în faza de urmărire penală. Toate probele au o valoare probantă egală, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate. Nu există temei pentru o preferinţă între declaraţiile succesive ale martorilor, simplele retractări ale acestora nu sunt suficiente pentru a înlătura vinovăţia inculpatului.
Declaraţiile date de martori în cursul urmăririi penală se coroborează cu procesul verbal de depistare, testul aparatului alcooltest, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie, buletin de examinare clinică, precum şi cu declaraţia dată iniţial de inculpat în cursul urmăririi penale, acesta recunoscând că a consumat 2 sticle de bere „Timişoreană*’ de câte 0,500 ml, apoi 200 ml palincă de 65 grade, după care s-a urcat la volanul autoturismului său pe care l-a condus pe drumurile publice fiind oprit în trafic de organele de poliţie.
De altfel, nu ar fi posibil ca la testarea cu aparatul alcooltest inculpatul să aibă o concentraţie de 1,11 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar pe baza expertizei de stabilirea retroactivă a alcoolemiei să rezulte o alcoolemie de doar 0.60 %o.
Pentru aceste considerente, în cauză vinovăţia recurentului-inculpat fiind pe deplin dovedită, prezumţia de vinovăţie de care beneficia acesta fiind răsturnată, în temeiul art.385/15 pct. 1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurentul – inculpat.
