Prin sentinţa penală nr. 142 din 29 martie 2007 , Judecătoria Alexandria a respins ca nefondată plângerea petentului B.N. împotriva ordonanţei nr.2004 /P/2005 din 13.12.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria şi a rezoluţiei nr. 11/II/2/2007 din 29.01.2007 , reţinând că faptele numitei B.F. nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni .
Tribunalul a apreciat că fapta inculpatei care a angajat un muncitor zilier pentru distrugerea gardului montat de către petent se încadrează în dispoziţia art. 25 Cp raportat la art. 217 al 1 Cp şi prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni datorită climatului conflictual dintre părţi , dar şi împrejurarea că învinuita nu posedă o hotărâre judecătorească sau o abilitare a organelor competente de a demola gardul .
Tribunalul a admis recursul petentului , a casat sentinţa recurată şi rejudecând a admis plângerea petentului , desfiinţând rezoluţiile atacate şi a trimis cauza Judecătoriei Alexandria pentru judecată în primă instanţă a inculpatei B.F. pentru art. 25 raportat la art. 217 al. 1. Cp.
