Prin încheierea din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Suceava-Sectia civila constatând ca decizia contestata este emisa de o autoritate administrativa, precum si existenta unei alte cauze, cu acelasi obiect pe rolul Sectiei comerciale, de administrativ si fiscal în vederea cercetarii oportunitatii conexarii celor doua cauze, a trimis cauza formulata de reclamantul A.M. dan în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judetean Suceava – Sectiei comerciale, de contencios administrativ si fiscal al Tribunalului Suceava.
Tribunalul Suceava-Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal prin sentinta nr.128/86/2008 la prezenta cauza motivând ca actiunea se circumscrie Codului Muncii, iar nu Legii nr.188/2999, a admis exceptia necompetentei materiale a Sectiei comerciale, de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Suceava si a declinat competenta de solutionare în favoarea Sectiei civile a Tribunalului Suceava.
A sesizat Curtea de Apel Suceava pentru solutionarea conflictului negativ de competenta.
Curtea de Apel Suceava-sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal prin sentinta nr.20 al.1 din 10 aprilie 2009 a stabilit competenta de solutionare a cauzei având ca obiect „litigiul functionari publici”, privind pe reclamantul A.M. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judetean Suceava, în favoarea Tribunalului Suceava-Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal.
În motivarea solutiei s-a retinut ca reclamantul, numit initial director la RA Aeroportul Suceava, la organizarea concursului pentru ocuparea functiei desi a încheiat dupa promovarea si câstigarea concursului contractul individual de nr.399 din 10 mai 2004, pe durata nedeterminata, actiunea se circumscrie prevederilor Legii nr.188/1999, completata prin Legea nr.251/2006 întrucât potrivit art.12(1) lit.d din lege, în categoria functionarilor publici de conducere este inclusa si functia de director, iar hotarârea atacata are caracterul unui act administrativ în sensul Legii nr.554/2004.
Prin decizia nr.4708/29.10.2009 ICCJ – Sectia de contencios administrativ si fiscal a stabilit competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal.
Cauza a fost reînregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 22.01.2010 cu numar de dosar 490/86/2010.
În motivarea actiunii s-a aratat în primul rând, începând cu data de 3 noiembrie 2003 reclamantul a fost numit în functia de director general (inspector de specialitate gradul 1A) la Regia Autonoma „Aeroportul” Suceava, numirea fiind facuta în baza Dispozitiei nr.328 din 3 noiembrie 2003 emisa de Consiliul Judetean Suceava si având caracter temporar, pâna la organizarea concursului.
Deoarece a câstigat acest post în urma sustinerii concursului la data de 10 mai 2004 a fost încheiat contractul individual de munca cu pârâta sub numarul 399 pe durata nedeterminata. În acord cu contractul de munca încheiat sub numarul mentionat mai sus, începând cu data de 01 septembrie 2004, prin dispozitia nr.244 adoptata de pârâta, se schimba functia din director general în director cu contract individual de munca pe durata nedeterminata.
Mentioneza ca în conformitate cu Legea nr.243/2002, RA „Aeroportul Suceava” si schimba denumirea în RA „Aeroportul Stefan cel Mare”Suceava, sub aceasta din urma titulatura si în temeiul prevederilor HG nr.398/1997, OUG nr.79/2001 si ale Legii nr.59/2002 a încheiat cu aceasta contractul de performanta nr.752/27.03.2006, modificat în parte prin actele aditionale nr.1/25.01.2007 si nr.2/01.04.2008.
În temeiul prevederilor HG nr.398/1997 si OUG nr.79/2008 a fost încheiat cu RA Aeroportul „Stefan cel Mare” Suceava contractul de mandat nr.1780/01.08.2008, modificat partial prin actul aditional nr.1 din 01.08.2008.
În al doilea rând, hotarârea contestata este nelegala întrucât nu au fost respectate dispozitiile art.94 pct.3 raportat la art.94 pct.5 din legea nr.215/2001 în sensul ca, convocarea nu s-a facut cu cel putin 5 zile înaintea sedintei ordinare.
În al treilea rând, hotarârea nr.147/30.10.2008 emisa de pârât este nelegala, întrucât nu exista avizul Ministerului Transporturilor.
În al patrulea rând, hotarârea contestata este nula si sub aspectul nerespectarii disp.art.60 lit.a si art.74 lit.d din codul muncii.
În drept au fost invocate dispozitiile art.1, art.8 al.1, art.10 al.1, art.14, art.18 din Legea nr.554/2004, art.94, art.43, art.110, art.45 din Legea nr.215/2001, art.274 cod procedura civila, art.998 cod civil.
În dovedire au fost anexate în copie, înscrisuri.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantului motivat de urmatoarele:
În primul rând, potrivit art.9 din OUG nr.79/2008 privind masurile economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicata în Monitorul Oficial nr.465/23.06.2008, „Contractele de performanta încheiate în baza dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.79/2001 privind întarirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, aprobata cu modificari prin Legea nr.59/2002, cu completarile ulterioare, precum si contractele de mandat încheiate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta înceteaza sau se modifica dupa caz”.
În baza art.1 si 2 din OUG nr.79/2008 directorul Regiei Autonome „Aeroportul Stefan cel Mare” Suceava a încheiat la data de 01.08.2008 cu Consiliul de administratie contractul de mandat în conditiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Contractul de mandat a fost înregistrat cu numarul 1780/01.08.2008.
Având în vedere ca la data intrarii în vigoare a OUG nr.79/2008, respectiv 23 iunie 2008, prevederile art.V din OUG nr.82/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale si a altor acte normative incidente se aplica si directorilor de la regiile autonome, cu aceasta data contractul individual de munca al domnului A.M. a încetat de drept.
În al doilea rând, contractul de mandat nu poate fi raportat la contractul individual de munca deoarece au regimuri juridice diferite. Contractul individual de munca se încheie potrivit dispozitiilor Codului muncii, iar în speta, contractul de mandat s-a încheiat potrivit prevederilor art.2 din OUG nr.79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. Contractelor de mandat le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale si codului civil.
În al treilea rând, proiectele de hotarâri în baza caruia au fost adoptate Hotarârile nr.147/3008 si 148/2008 au fost introduse pe ordinea de zi a sedintei consiliului judetean din data de 30 octombrie 2008, pentru reglementarea situatiei conducerii regiei autonome „Aeroportul Stefan cel mare” Suceava ca urmarea sesizarii unor aspecte negative constatate de compartimentul de a consiliului judetean în activitatea directorului regiei.
Aspectele negative din activitatea reclamantului constatate pâna la data de 21.10.2008 au fost consemnate în formularele de constatare si raportare a iregularitatilor si înregistrate la Consiliul Judetean Suceava sub numarul 15122/21.10.2008 si nr.15144/22.10.2008.
Un rezumat al aspectelor constatate de catre auditori a fost prezentat vicepresedintelui Consiliului Judetean Suceava, domnul V.I., în sedinta din 30.10.2008, înainte de adoptarea hotarârii nr.147 din 30.10.2008, prin care s-a dispus înlocuirea în functie a reclamantului.
Aspectele negative vizeaza: încasarea unui premiu în anul 2008 în suma de 300.000.000 lei, vechi în conditiile în care reclamantul nu a realizat integral criteriile de performanta pe anul 2007; încheierea unor contracte cu clauze defavorabile pentru regie; nerespectarea prevederilor referitoare la operatiunile de casa; abateri privind organizarea si desfasurarea procedurilor privind achizitiile publice; receptia necorespunzatoare a mijloacelor fixe; înstrainarea unor bunuri din patrimoniu fara documente justificative; salarizarea personalului din cadrul regiei nu se face conform prevederilor legale; contaminarea cu apa a cantitatii de 8000 litri de motorina prin neasigurarea conditiilor de pastrare si protectie; alte aspecte care sunt prezentate în formularele de constatare si raportare a iregularitatilor întocmite de catre auditori.
La elaborarea proiectelor de hotarâre s-a avut în vedere timpul necesar pentru întocmirea documentatiilor, solicitarea si obtinerea avizului Ministerului Transporturilor.
În al patrulea rând, cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata sumei de 300 000 de lei reprezentând daune morale este neîntemeiata si exagerata.
În drept au fost indicate dispozitiile art.115-118, 164 cod procedura civila, art.14 din legea nr.554/2004, art.1552, 1553, 1555 cod civil, OUG nr.79/2008, OG nr.82/2007.
În dovedire au fost anexate în copie înscrisuri.
Analizând actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin actul administrativ contestat – Hotarârea Consiliului Judetean Suceava nr.147/30.10.2008 s-a dispus eliberarea reclamantului din functia de conducere de Director al Regiei autonome „Aeroportul Stefan cel Mare Suceava” începând cu data de 01.11.2008
Conform mentiunilor din contractul individual de munca nr.399/10.05.2004 (filele 17-18 dosar) reclamantul a ocupat functia de director general al RA „Aeroportul Suceava” prin concurs, începând cu data de 20.05.2004 pe o durata nedeterminata.
La data de 27.03.2006 între aceleasi parti s-a încheiat contractul de performanta nr.752 (fila 7-10 dosar 8154/86/2008) pe un termen echivalent cu termenul contractului individual de munca, astfel cum prevad disp.art.art.3 din contract; la data de 01.08.2008 s-a încheiat contractul de mandat nr.1780 (fila 13-16 dosar), în temeiul HG nr.398/1997 si OUG nr.79/2008.
Din analiza probatoriului administrat în cauza, instanta apreciaza ca hotarârea atacata aratata a fost emisa cu încalcarea dispozitiilor legale având în vedere urmatoarele considerente:
În primul rând, pârâta invoca prin întâmpinare faptul ca contractul individual de munca al reclamantului a încetat de drept odata cu încheierea contractului de mandat, întrucât acesta a fost încheiat în baza OUG nr.79/2008.
Nici un articol din textul de lege mai sus mentionat nu prevede încetarea de drept a contractului individual de munca odata cu intrarea în vigoare a contractului de mandat.
Contractul de mandat s-a încheiat prin acordul partilor-în aceste conditii contractul reprezinta „legea partilor” în baza art.969 cod civil.
Parte cocontractanta nu este nimeni altul decât pârâtul din cauza dedusa judecatii – Consiliul Judetean Suceava. Art. 2 din contractul de mandat prevede ca acesta se încheie pe durata contractului individual de munca pe o durata nedeterminata conform dispozitiilor lit.c din contractul nr.399/10.05.2004, iar disp.art.16.1 al.1 din acelasi contract prevede ca contractul de mandat înceteaza la data încetarii contractului individual de munca al directorului.
Prin urmare, sustinerile pârâtei referitoare la faptul ca contractul individual de munca a încetat odata cu intrarea în vigoare a contractului de mandat sunt nefondate, durata contractului individual de mandat fiind indisolubil legata de durata contractului individual de munca.
În al doilea rând, la baza emiterii Hotarârii nr.147/30.10.2008 se afla raportul Serviciului evidenta functiei publice, salarizare si resurse umane si raportul comisiei pentru studii, programe, prognoze, buget-finante.
Din analiza înscrisurilor existente la dosarul cauzei rezulta ca misiunea de audit public intern referitoare la activitatea RA Aeroportul Stefan cel Mare Suceava a identificat o singura problema cu privire la reclamant si anume aceea de acordare a premiului anual (filele 45-51 dosar nr.8172/86/2008).
Din concluziile raportului de audit rezulta ca suma de 30 000 lei reprezentând premiu anual aferent anului 2007 pentru Directorul Regiei Autonome Aeroportul Stefan cel Mare Suceava s-a acordat fara îndeplinirea criteriilor stabilite prin OUG nr.79/2001 si contractului de performanta; recomandarile comisiei de audit sunt acelea de recuperare a sumei acordate eronat drept premiu anual directorului Regiei.
În ceea ce priveste raportul de audit nr.15144/22.10.2008 (filele 52-73 dosar nr.8172/86/2008) prin care auditorii au contestat ca în cadrul regiei Autonome Aeroportul Stefan cel mare Suceava nu s-au respectat în totalitate actele normative referitoare la achizitiile publice, precum si procedurile referitoare la receptia serviciilor, produselor si lucrarilor achizitionate, de remarcat este faptul ca responsabilitatea pentru producerea neregularitatilor contestate revine membrilor comisiei de evaluare a ofertelor, din componenta careia nu facea parte reclamantul din cauza dedusa judecatii.
Raportat la recomandarile comisiei de audit în ceea ce-l priveste pe reclamant-restituirea premiului anual în cuantum de 30.000 lei-instanta apreciaza ca masura luata de pârâta prin hotarârea contestata – eliberarea reclamantului din functia de conducere de director al RA Aeroportul Stefan cel Mare Suceava a fost data cu încalcarea principiului proportionalitatii, în exces de putere astfel cum este definit de art.2 al.1 lit.n din Legea nr.554/2004.
Este cunoscut ca norma permisiva, în dreptul administrativ exprima puterea discretionara data autoritatii de a actiona sau nu, libertatea de apreciere de a actiona într-un sens sau altul, ceea ce nu echivaleaza cu faptul ca aceasta putere poate fi utilizata abuziv, fara justificari legale ale optiunii sale. A accepta contrariul ar însemna acceptarea excesului de putere fara nici un control al activitatii administratiei ceea ce este nepermis într-un stat de drept care, potrivit dispozitiilor art.1 si 4 din Constitutia României revizuita, se organizeaza nu doar potrivit principiului separatiei puterilor ( legislativa, executiva, judecatoreasca), dar nu si a celui al echilibrului acestora în cadrul democratiei constitutionale.
În al treilea rând, în cuprinsul Hotarârii Consiliului Judetean Suceava nr.147/10.10.2008 figureaza si avizul nefavorabil al Ministerului Transporturilor, aviz care nu a existat la data emiterii hotarârii.
Dispozitiile art.7 al.2 din HG nr.398/1997 prevad ca numire a directorului general al Regiei Autonome se face de catre Consiliul judetean cu avizul Ministerului Transporturilor; instanta apreciaza ca natura avizului este cel putin consultativa si este de natura sa duca la nulitatea în întregime a actului, din moment ce avizul nefavorabil al Ministerului Transporturilor nu a fost dat nici dupa emiterea hotarârii.
Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca hotarârea atacata a fost data cu nerespectarea dispozitiilor legale. Temeiul de drept care a stat la baza emiterii hotarârii îl reprezinta art.61 lit.d din Legea nr.53/2003- si anume concedierea deoarece salariatul nu corespunde profesional locului de munca. Din analiza înscrisurilor nu rezulta ca reclamantul nu corespunde din punct de vedere profesional locului de munca.
Mai mult decât atât, pârâtul nu a respectat disp.art.64 al.1 din Legea nr.53/2003 si anume nu i-a propus reclamantului locuri de munca vacante, desi avea aceasta obligatie.
În ceea ce priveste solicitarea reclamantului de acordare a daunelor morale, Tribunalul retine urmatoarele:
Potrivit disp.art.998 „orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara.
Regulile de baza care guverneaza raspunderea civila sun principiul repararii integrale a prejudiciului si principiul repararii în natura a prejudiciului.
Repararea integrala a prejudiciului presupune înlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale unui fapt ilicit si culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale în scopul repunerii în situatia anterioara a victimei, conform principiului „restitutio în integrum”.
Potrivit disp.art.8 al.1 din legea nr.554/2004, în caz de admitere a cererii în anulare a actului administrativ sau de recunoastere a dreptului încalcat, instanta va hotarî si asupra si asupra daunelor materiale si morale.
În literatura de specialitate, daunele morale sunt apreciate ca reprezentând o atingere adusa existentei fizice a persoanei, integritatii corporale si sanatatii, cinstei demnitatii si onoarei, prestigiului profesional.
Potrivit disp.art.1169 cod civil, sarcina probei în cererea privind acordarea daunelor morale revin reclamantului, conform principiului de drept actori incubit onus probandi. Potrivit regulilor din dreptul comun, reclamanta trebuie sa faca dovada existentei prejudiciului moral încercat, a caracterului ilicit al faptei pârâtei, savârsita de aceasta cu vinovatie si a raportului de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta pârâtei.
În cauza dedusa judecatii, prin comportamentul sau abuziv si ilegal, pârâta i-a vatamat grav reclamantei un drept fundamental, dreptul la munca garantat de Constitutia României, cauzându-i si prejudicii de ordin moral prin afectarea onoarei, prestigiului si demnitatii ocrotite de lege.
Cu privire la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanta va avea în vedere ca acestea sa aiba efecte compensatorii, neputând sa constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor si nici venituri nejustificate pentru victimele acestora. Spre deosebire de celelalte despagubiri civile, care presupun un suport probator, în privinta daunelor morale nu se poate apela la proba materiala, instanta fiind cea care, în raport de consecintele suferite de partea vatamata, apreciaza ca suma de 15 000 de lei compenseaza prejudiciul moral cauzat.
În baza art.276 cod procedura civila, va obliga pârâta sa plateasca reclamantei suma de 1810,3 de lei reprezentând cheltuieli de judecata.
