La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu, s-au prezentat inculpatul P.G.D. – în stare de arest, asistat de apărător cu delegaţie din oficiu Mitroi Petrişor şi inculpatul Ş.R.A. – în stare de arest, asistat de avocat cu delegaţie din oficiu Gheorghe Ioan.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinţă, după care:
Preşedintele completului aduce la cunoştinţa inculpaţilor motivul pentru care aceştia au fost aduşi la instanţă, şi anume, punerea în discuţie a propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, formulată de procuror.
Reprezentantul parchetului şi apărătorii inculpaţilor, având cuvântul, pe rând, arată că nu mai au alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pentru susţineri.
Tribunalul, apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru susţineri.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită admiterea cererii şi prelungirea duratei arestării preventive faţă de inculpaţi pe o perioadă de încă 30 de zile, motivat de cele descrise în referatul depus la dosar, pe care-l susţine.
Avocat Mitroi având cuvântul pentru inculpatul P.G.D., solicită respingerea propunerii formulate de parchet, motivat în primul rând de depoziţiile inculpatului care recunoaşte modul în care s-au desfăşurat evenimentele, vina pe care o poartă, declară concret şi cu lux de amănunte modul în care s-au desfăşurat evenimentele.
În aceste condiţii apreciază că nu se mai impune această stare de arest, întrucât, chiar dacă se vor face probaţiuni, nu se mai poate influenţa poziţia acestuia în proces.
Apreciază că nu se impune continuarea desfăşurării urmăririi penale cu inculpatul în stare de arest.
În subsidiar, solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, având în vedere că autorul moral al faptei este în stare de libertate.
Avocat Gheorghe Ioan, având cuvântul pentru inculpatul Ş.R.A., solicită respingerea propunerii formulată de parchet.
Precizează că din studierea încheierii nr.247 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care s-a respins recursului inculpatului, a constatat că unul din judecători a avut o opinie separată. Consideră că judecătorul prezentei cauze, pentru a proceda la prelungirea măsurii arestării preventive, trebuie să verifice dacă măsura luării arestării preventive a fost legală, pentru că este de neconceput să se prelungească o arestare câtă vreme măsura arestării preventive nu a fost legal justificată. Acest judecător a sesizat faptul că în momentul audierii inculpatului Ş.R.A. acesta avea calitatea de învinuit şi nu de inculpat, abia după aceea, fiind în perioada reţinerii, s-a pus în mişcare acţiunea penală, iar pentru a se face propunere de luare a măsurii arestării preventive, procurorul trebuia să-l audieze în calitate de inculpat.
Solicită ca judecătorul cauzei să verifice acest aspect invocat.
În al doilea rând, apreciază că, atâta timp cât autorul moral al faptei se află în stare de libertate nu este corect ca, în această cauză, cei doi inculpaţi să fie cercetaţi în stare de arest.
Consideră că cererea de prelungire a arestării preventive nu este temeinic justificată sau suficient de bine motivată pentru a justifica privarea de libertate a inculpatului Ş.R.A. şi îngrădirea libertăţii personale a acestuia, drept garantat prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.5 şi 6.
Este adevărat că procurorul nu a avut timpul necesar la dispoziţie să desfăşoare actele de urmărire penală faţă de faptul că dosarul a fost în recurs la CAB, însă aceasta nu trebuia să fie ca şi motivare a prelungirii arestării ci trebuia precizat care sunt celelalte acte de urmărire penală ce trebuie efectuate în continuare care să poată să justifice lipsirea de libertate a inculpatului. Din referat nu se poate deduce care sunt acele acte care necesită această privare de libertate, nefiind suficient să se facă o cerere generală unde să se arate că mai sunt de efectuat o multitudine de acte de urmărire penală, atâta timp cât aceste acte nu justifică privarea de libertate a unui inculpat. Referatul nu precizează ce anume acte de urmărire penală trebuie întocmite în continuare astfel că această măsură procesuală a arestării preventive, care are un scop bine determinat – acela de a asigura buna desfăşurare a procesului, se transformă într-o sancţiune penală antecondamnatorie.
În acest fel, consideră că este încălcat şi principiul prezumţiei de nevinovăţie conform căruia un inculpat se bucură de acest principiu până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile.
Atâta timp cât B.V. este în stare de libertate, curtea apreciind că nu sunt suficiente dovezi pentru a fi justificată arestarea sa, nu se impune nici pentru ceilalţi doi inculpaţi continuarea cercetărilor cu privarea de libertate.
Nu avem nici un indiciu la dosar, din care să rezulte că aceştia, odată aflaţi în stare de libertate, ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau alterarea probelor ce urmează a fi administrate pe parcursul urmăririi penale.
De altfel, această stare de privare de libertate este o situaţie de excepţie, care se ia numai în cazuri excepţionale, iar în cazul inculpaţilor nu s-a făcut dovada existenţei acestei stări excepţionale, care să justifice prelungirea arestării preventive.
Mai mult decât atât, plecând de la temeiul de drept art.148 lit.f c.p.p., care a stat la baza justificării măsurii arestării preventive, la acest moment pericolul pentru ordine publică s-a risipit, astfel că judecătorul poate aprecia dacă mai există, acel pericol existent iniţial.
Pentru toate aceste motive solicită respingerea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive şi, eventual, pentru a justifica şi a garanta o bună desfăşurare a urmăriri penale şi a cercetării judecătoreşti, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, această măsură fiind de natură a-şi atinge scopul pentru care a fost instituită.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul cu privire la cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, solicită respingerea acestora sau lasă la latitudinea instanţei.
Consideră că apărătorul inculpatului Ş.R.A. nu vede argumentele care sunt precizate în referat şi în care s-a indicat acea stare de pericol social şi se interpretează altfel concluziile parchetului.
Precizează că nu este vorba atât de un pericol ca cei doi să influenţeze urmărirea penală, ci de faptul că se efectuează presiuni asupra acestora tocmai de către instigatorul care este în stare de libertate, aşa cum s-a dispus de către Curtea de Apel Bucureşti, decizie care are autoritate de lucru judecat şi nu poate fi comentată.
În ce priveşte opinia personală a judecătorului care a făcut opinie separată la judecarea recursului, nici aceasta nu se poate comenta dar, ca fapt divers, precizează că dacă ar fi existat între audierea ca învinuit şi ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale un timp, s-ar fi putut aprecia că trebuia reaudiat, dar a fost audiat ca învinuit şi imediat s-a pus în mişcare acţiunea penală.
Inculpatul S.R.A. nu a recunoscut şi nici nu recunoaşte nimic, în timp ce celălalt a recunoscut, a avut o poziţie cooperantă faţă de organele de cercetare penală, cu ajutorul acestuia fiind efectuate o serie de acte de urmărire penală, care vin să contureze vinovăţia celor doi, dar şi a inculpatului B.V.
Pericolul lăsării în libertate derivă nu numai din cele expuse în referat, dar este şi în beneficiul celor doi, ca să nu fie supuşi unor presiuni sau acte de violenţă din partea inculpatului liber, care are o poziţie contradictorie şi va face totul pentru a împiedica ancheta. Lasă la aprecierea instanţei cu privire la aceste cereri.
În replică, avocat Gheorghe Ioan precizează că nu se poate constata cu exactitate care din cei doi inculpaţi are dreptate, pentru că pe parcursul cercetărilor se adună materialul probator şi de-abia apoi se poate stabili cu exactitate ce infracţiuni s-au comis şi care sunt autorii acestora.
Chiar reprezentantul parchetului a spus că nu este atât de mare pericolul pentru ordinea publică, însă sunt în pericol cei doi ca asupra lor să se facă presiuni de către instigator.
Art.148 lit.f are două condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ. Prima condiţie este îndeplinită, pedeapsa fiind mai mare de 4 ani.
În ce priveşte a doua chestiune referitoare la prezenţa pericolului pentru ordinea publică, apreciază că la acest moment nu există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului Ş.R.A. prezintă pericol pentru ordinea publică, care este cu totul altceva decât pericolul social. Acesta este un criteriu pe care instanţa îl va avea în vedere la individualizarea pedepsei.
În conformitate cu normele europene acest drept la libertate personală este garantat, măsura arestării fiind o măsură excepţională.
Consideră că în acest caz s-a creat o atmosferă şi datorită presei locale, fiind o simplă acuzaţie şi nu se poate spune că este vorba de un omor la comandă care nici nu a fost dovedit, nefiind o certitudine, astfel că nu se poate aprecia în ce a constat complicitatea lui Ş.R.A.. Există o simplă declaraţie a unui alt coinculpat care a revenit asupra poziţiei iniţiale la momentul arestării care nu se coroborează cu nici o altă probă.
Nu există nici un pericol să zădărnicească aflarea adevărului, a avut o poziţie constantă, urmează ca procurorul să dovedească care din cei doi inculpaţi are dreptate.
Solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive.
În replică, reprezentantul parchetului, apreciază că apărătorul inculpatului Ş.R.A. confundă fondul problemei cu tot ceea ce înseamnă dovedirea vinovăţiei. Solicită a se reţine că există indicii în cauză că cei doi au săvârşit infracţiunile, iar parchetul a cerut luarea măsurilor faţă de ambii inculpaţi.
Inculpatul Ş.R.A., având ultimul cuvânt, arată că-şi menţine declaraţiile date şi solicită să se judece în stare de libertate, arătând că este de acord să nu plece din oraş şi nici din casă. Precizează că nu a făcut nimic, a trecut într-adevăr prin pădure, spre Aldis, şi s-a oprit la magazin pentru că era în drumul spre casă, lucru care se poate verifica din casetele cu care a fost filmat. Consideră că a greşit când s-a împrumutat cu bani de la acea persoană.
Inculpatul P.G.D., având ultimul cuvânt, precizează că nu i se pare corect ca persoana vinovată să fie liberă, iar ei în puşcărie.
T R I B U N A L U L
Asupra propunerii de prelungire a arestării preventive de faţă;
Prin cererea înregistrată la această instanţă data de 22.08.2008 sub nr.1683/116/2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi a formulat propunere de prelungire a arestării preventive a inculpaţilor P.G.D. şi Ş.R.A., cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la omor calificat prev.de art.20 c.p. rap.la art.174 c.p. comb. cu art.175 al.1 lit.a,b,e,i cod penal, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art.279 al.1 c.p., deţinerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept prev. de art.136/1 din legea 295/2004 cu modificările şi completările ulterioare, punerea în circulaţie şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prev. de art.86 al.1 din OUG 195/2002, republicată (primul inculpat) şi complicitate la tentativă de omor calificat, faptă prev. de art.26 c.p. rap.la art.20 c.p. rap.la art.174 com,b. cu art.175 al.1 lit.a.,b,e.i cod penal (al doilea inculpat) în dosarul nr.93/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.
În motivarea propunerii se arată că, la data de 30.06.2008, inculpatul P.G.D. (cu ajutorul complicilor B.V. şi Ş.R.A.), a pus la cale, contra unei sume de bani, asasinarea numitului G.C.I., trăgând asupra acestuia cinci gloanţe cu o armă de foc, partea vătămată fiind atinsă numai de unul dintre proiectile.
Se arată că autorul infracţiunii de tentativă la omor calificat a fost indicat ca fiind P.G.D. într-o discuţie purtată între partea vătămată şi Ş.R.A. şi că acesta a fost identificat şi prins la data de 26.07.2008 pe raza municipiului Călăraşi, unde se deplasa la volanul unui autoturism cu numere false de înmatriculare, în maşină fiind găsite două pistoale (unul cu proiectil de cauciuc şi unul cu glonţ).
Faţă de inculpaţii P.G.D. şi Ş.R.A., Tribunalul Călăraşi a dispus luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 zile (de la 29.07.2008 la 26.08.2008) prin încheierea Tribunalului Călăraşi nr.35/28.07.2008.
Motivele formulării cererii prevăzute de art.156 c.p.p. sunt indicate de procuror a fi următoarele:
-complexitatea cauzei determină un probatoriu laborios şi dificil de administrat (în condiţiile în care inculpaţii nu au o poziţie sinceră, încercând să scape de răspunderea penală), fiind influenţaţi şi de instigatorul B.V. care este liber;
-necesitatea continuării administrării probatoriilor (transcrierea informaţiilor obţinute din interceptări, expertiza ADN, confruntări, constatări tehnico-ştiinţifice, expertize balistice).
Se mai arată că anterior formulării propunerii, inculpatul P.G.D. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor, în baza declaraţiilor sale efectuându-se noi acte probatorii (percheziţii, conduceri în teren, audieri de martori) ce urmează a fi completate în perioada următoare cu confruntări şi alte probe.
Se mai arată că instigatorul B.V., faţă de care Tribunalul Călăraşi a dispus arestarea în lipsă, prin încheierea nr.37/2008, este liber în prezent (Curtea de Apel Bucureşti, prin încheierea 264/2008 pronunţată în dosarul nr.1593/116/2008, înlocuind măsura arestării cu cea prevăzută de art.1451 c.p.p.) şi încearcă să împiedice derularea anchetei.
S-a ataşat dosarul de urmărire penală (4 volume) din actele căruia rezultă următoarele:
La data de 28.07.2008, Tribunalul Călăraşi a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor Ş.R.A. şi P.G.D., pe o durată de 29 de zile, apreciind că la dosarul cauzei există probe de vinovăţie (în sensul art.143 al.1 c.p.p.) şi că sunt întrunite condiţiile cumulative prevăzute de art.148 lit.f c.p.p.
Deşi iniţial nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care este cercetat (la fel ca şi inculpatul Ş.R.A.), inculpatul P.G.D. revine asupra declaraţiilor date, la 14.08.2008, ocazie cu care renunţă la serviciile apărătorului ales, înţelegând să fie asistat de apărătorul din oficiu.
Explică inculpatul că iniţial a fost în eroare cu privire la calitatea avocatului care l-a apărat iniţial, ulterior aflând că nu este un avocat desemnat din oficiu, ci este angajat de inculpatul B.V.
În declaraţie inculpatul P.G.D. arată că-i cunoaşte atât pe Ş.R.A. cât şi pe inculpatul B.V., după ce iniţial îl cunoscuse pe fratele inculpatului B.V., numitul B.A., care intenţiona să-şi procure o motoretă ce urma să fie folosită de Ş.R.A. pentru a ataca o persoană din Călăraşi care avea de restituit o datorie.
Inculpatul arată că a întâlnit pe B.V. în Bucureşti (zona Pantelimon-Cora unde, alături de alţi 14-15 tineri, a fost „angajat” pentru o acţiune de pedepsire (batere) unei persoane din Călăraşi.
Ulterior, înţelegerea s-a transformat, B.V. cerându-i inculpatului P.G.D. să-l împuşte pe C. cu gloanţe de cauciuc contra sumei de 3000 lei.
Descrie inculpatul cum a fost adus în Călăraşi de B.A., predat lui B.V., cum arma cu care trebuia să tragă i-a fost dată de inculpatul Ş.R.A. (cu precizarea că este încărcată).
Sunt descrise şi pregătirile (respectiv faptul că inculpatul avea echipament de schimb, pentru a îngreuna recunoaşterea sa), urmărirea părţii vătămate C. şi pânda în faţa sălii de sport C. SRL, subliniind că dirijarea operaţiunilor a fost făcută prin telefon de B.V. (care l-a atenţionat de existenţa camerelor de luat de vederi din gară).
Inculpatul a precizat poziţia, numărul de gloanţe trase în maşina părţii vătămate, arătând că ulterior a fost transportat în afara oraşului (într-o pădure) de unde l-a recuperat Ş.R.A. care l-a condus la Bucureşti (pe drum oprindu-se şi ascunzând pistolul într-un lan de grâu, până în localitatea Drajna).
Precizează că a fost plătit cu 3.500 lei (bani înmânaţi de B.A.) şi că, aflând de la ştiri că a tras cu gloanţe reale, a mai solicitat bani, însă i s-a făcut o altă ofertă 1 mld.lei vechi pentru uciderea părţii vătămate.
În scopul de mai sus, ar fi făcut alte 4 drumuri la Călăraşi în perioada următoare, iar în ziua de 26.07.2008 a fost oprit de partea vătămată şi oamenii lui, care i-au agresat pe el şi B.V. care-l însoţea. A dat detalii despre vizitele făcute la ferma lui Ş.R.A., despre armele văzute acolo, cum şi despre exerciţii de tir făcute împreună cu acesta în pădurea Chiciu şi la ferma sus-amintită.
În urma percheziţiilor făcute au fost depistat urme de tragere (orificii) cum şi mai multe fragmente metalice (posibil proiectile) la ferma (punct de lucru) al SC Ş.SRL aparţinând tatălui inculpatului Ş.R.A.
La domiciliul inculpatului B.V. s-au găsit proiectile de diverse calibre, urmând ca expertiza balistică dispusă în cauză să stabilească legătura cu arma folosită pentru tragere asupra părţii vătămate la data de 30.06.2008.
Din transcrierile convorbirilor telefonice (vol.IV dosar urmărire penală) rezultă că familia inculpatului Ş.R.A. a fost contactată de fratele inculpatului B.V. pentru o „problemă financiară” recunoscută de altfel şi de inculpat.
În raport de actele şi lucrările dosarului, tribunalul apreciază nu numai că nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Astfel, probatoriile efectuate în cauză nu tind spre conturarea unei situaţii de fapt care să excludă vinovăţia celor doi inculpaţi ci, în raport declaraţia analizată anterior şi de rezultatele percheziţiilor şi conducerii în teren, prezumţia de nevinovăţie a inculpaţilor tinde să se estompeze şi mai mult.
Consideră că recunoaşterea inculpatului P.G.D., chiar dacă nu poate avea valoare mai mare decât restul probelor, întăreşte materialul probator al parchetului, coroborându-se cu declaraţiile martorilor oculari şi cu probele materiale ridicate, aflându-ne şi în ipoteza cuprinsă în art.155 al.1 teza II c.p.p.
Cum apărarea a pus concluzii de respingere a propunerii de arestare preventivă motivat de neîntrunirea condiţiilor prevăzute de art.148 lit.f c.p.p., tribunalul apreciază că cerinţa pericolului social pentru ordinea publică este îndeplinită în cauză, datorită gravităţii faptelor, a implicării mai multor persoane în acţiunea infracţională şi a caracterului repetitiv al acestei activităţi, după eşecul înregistrat la 30.06.2008.
Motivarea pecuniară a inculpaţilor şi nu în ultimul rând atitudinea în timpul anchetei justifică convingerea tribunalului că actul de justiţie poate fi mai bine administrat dacă cei doi inculpaţi rămân în arest preventiv.
În legătură cu critica formulată de apărătorul inculpatului Ş.R.A. pornind de la opinia separată formulată în recursul soluţionat prin decizia penală nr.247/30.07.2008 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, tribunalul apreciază că nu poate fi primită, la dosarul cauzei existând declaraţiile celor doi inculpaţi, date la 28.07.2008, între orele 12,00 – 13,45 (P.G.D.) şi între orele 14,00 – 15,00 (Ş.R.A.) (filele 163-189 dos.urm.penală) cu precizările acestora că au luat la cunoştinţă despre învinuire şi nu au de propus probe sau de făcut alte precizări, situaţie în care nu se poate invoca încălcarea dreptului la apărare, în raport de dispoziţiile art.1491 al.1 c.p.p.
Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive, tribunalul apreciază că măsura prevăzută de art.136 al.1 lit.d c.p.p. a fost selectată cu respectarea criteriilor enumerate în al.8 al art.136 c.p.p.
Cum temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu s-au schimbat, în sensul prevăzut de art.139 al.1 c.p.p., tribunalul va respinge această cerere.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art.155 şi 159 c.p.p.
Admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi dispune prelungirea arestării preventive a inculpaţilor P.G.D. şi Ş.R.A. cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.20 c.p. rap.la art.174 c.p. comb.cu art.175 al.1 lit.a,b,e,i c.p., de art.279 al.1 c.p., de art.1361 Legea 295/2004 modificată şi de art.86 al.1 din (primul inculpat) respectiv al infracţiunilor prev. de art.26 c.p.rap.la art.20 c.p.rap.la art.174 c.p. – 175 al.1 lit.a,b,e,i c.p. (cel de-al doilea inculpat), pe o durată de 30 de zile, de la 27.08.2008, la 25.09.2008.
Respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura prevăzută de art.1451 c.p.p. (obligarea de a nu părăsi ţara).
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs în 24 ore de la pronunţare, pentru procuror şi de la comunicare, pentru inculpat.
