Judecătoria VĂLENII DE MUNTE Sentinţă penală nr. 65 din data de 19.03.2015
I.Actul de sesizare.
Prin rechizitoriul nr. (…) al Parchetului de pe lângă Judecătoria (…) a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul (…) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică ce depaseste limita legala, faptă prev. și ped. de art.336 alin.1 C.pen.
Prin încheierea din (…) a judecătorului de cameră preliminară s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. (…) și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul (…) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului, faptă prev. și ped. de art.336 alin.1 C.pen.
II.Apărarea inculpatului.
Inculpatul a recunoscut fapta comisă și nu a contestat mijloacele de proba de la dosar.
III.Probatoriul.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de depistare; test alcoltest nr. (…); cerere analiză; proces – verbal de recoltare probe biologice; buletin de analiză toxicologic nr. (…); declarație martor (…); fișa de cazier; declarație suspect; declarație inculpat.
În cursul cercetării judecătorești a fost ascultat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei cauza fiind judecată, la cererea acestuia, fără readministrarea probatoriului din cursul urmăririi penale, potrivit disp. 375 și 377 C.pr.pen., inculpatul recunoscând fapta pentru care a fost trimis în judecată și însușindu-și probele administrate în cursul urmăririi penale.
IV.Situația de fapt.
Analizând materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situația de fapt:
La data de (…) in jurul orelor (…), inculpatul (…)a condus autoturismul cu nr. (…) pe raza orasului (…) fiind oprit in trafic de organele de politie.
Organele de poliție au constatat că inculpatul prezintă semnele consumului de alcool. În aceste condiții, inculpatul a fost testat cu aparatul alcoltest, rezultatul testării efectuate la ora (…), fiind de 0.55 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Având în vedere rezultatul testării, inculpatul a fost condus la (…), unde i-a fost recoltata o proba de sânge. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie (…), la ora (…) inculpatul avea o alcoolemie de 1 g‰.
V. Încadrarea juridică
În drept
Fapta inculpatului (…) care, la data de (…), în jurul orei (…) a condus autoturismul, cu nr. de înmatriculare (….) pe blvd. (…) din orasul (…) având în sânge o îmbibație alcoolică de 1 g‰, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului, prevăzută si pedepsită de.336 alin.(1) C.pen.
Analizând conținutul constitutiv al infracțiunii, instanța reține că, în ceea ce privește latura obiectivă a acesteia, în speță s-a realizat elementul material al infracțiunii, respectiv conducerea autoturismului de către inculpat pe drumurile publice – blvd. (…) din orașul (…) – având o alcoolemie teoretică de aproximativ 1 g‰, la momentul recoltării probei biologice.
Urmarea imediată este crearea unei stări de pericol pentru siguranța circulației rutiere, prin raportare la caracterul de infracțiune de pericol, iar nu de rezultat, al acestei fapte. Cât privește legătura de cauzalitate, în cazul infracțiunilor de pericol, ca în speța de față, aceasta rezultă din însăși săvârșirea faptei, și este dovedită prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă aflate la dosarul cauzei.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost comisă cu intenție indirectă, căci, deși inculpatul nu a urmărit producerea stării de pericol pentru cei implicați în circulația pe drumurile publice, a prevăzut și a acceptat totuși producerea unei astfel de urmări, asumându-și faptul de a conduce autovehiculul pe drumurile publice, în ciuda consumului anterior de alcool.
VI. Stabilirea pedepsei
Având în vedere toate considerentele enunțate, potrivit art.396 C.proc.pen., instanța constată – dincolo de orice îndoială rezonabilă – că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, în cauză urmând să opereze răspunderea penală a inculpatului pentru infracțiunea comisă și impunându-se, deci, stabilirea unei pedepse.
În concret, cât privește natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cuantumul acesteia, instanța urmează a se raporta la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen, apte să asigure realizarea scopului și funcțiilor acesteia.
Instanța apreciază că, în cauză, prin raportare la urmările produse – starea de pericol concret, generată de conducerea autoturismului având o alcoolemie mult peste limita legală, pericolul social concret al faptei nu este unul minor, ci, dimpotrivă.
În ceea ce privește situația personală a inculpatului, instanța reține că acesta este în vârstă de 24 de ani, are studii liceale, are un loc de muncă, este integrat în societate și nu este cunoscut cu antecedente penale. Totodată, în fața instanței de judecată inculpatul a adoptat o atitudine sinceră, demonstrând ca înțelege consecințele faptei sale și le regretă.
Astfel, luând în considerare toate acest aspecte, instanța se va orienta către pedeapsa cu închisoarea, apreciind că aplicarea amenzii nu ar fi suficientă, prin prisma scopului sancționator și preventiv al pedepsei.
Din perspectiva limitelor legale de pedeapsă aplicabile, instanța are în vedere incidența art. 396 alin. 10 C.proc.pen. în speța de față, întrucât inculpatul a recurs la procedura reglementată de art. 375 C.proc.pen., recunoscând învinuirea ce i s-a adus. Astfel, instanța va proceda la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de art. 336 alin. 1 C.pen., noile limite speciale aplicabile fiind de 8 luni, respectiv de 3 ani și 4 luni închisoare.
Punând în balanță considerentele anterior menționate, instanța apreciază că se impune aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 396 alin 10 C.proc.pen.
Pe cale de consecință, instanța va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pe o durată de 1 an, pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare faptei deduse judecății și suficientă pentru a se atinge scopul preventiv, educativ și coercitiv al sancțiunii.
În ceea ce priveste individualizarea executării pedepsei, instanta reține că în cauza sunt îndeplinite condițiile pentru a fi incidentă instituția amânării executării pedepsei, prevăzute de art. 83 Cod penal. Astfel, pedeapsa stabilită este mai mică de 2 ani închisoare -respectiv 1 an închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, iar acesta și-a manifestat explicit acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, astfel cum s-a reținut în cuprinsul încheierii de ședință. De asemenea, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii – faptul că se află la un prim conflict cu legea penală, precum și de posibilitățile sale de îndreptare – prin raportare la vârsta sa, nivelul de educație și profilul său, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Totodată, se constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 5 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. (2) C. pen., iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii sale la răspundere penală, ci, dimpotrivă, a avut o atitudine cooperantă, atât în cursul urmăririi penal, cât și în faza de judecată.
De asemenea, instanța apreciază că mediul carceral nu ar avea o influență benefică asupra inculpatului, iar aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Față de aceste considerente, în baza art. 83 alin. (1) C. pen., va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
De asemenea, prin raportare la obligațiile facultative prevăzute de art. 85 alin. (2) C. pen. ce pot fi instituite pe durata termenului de supraveghere, având în vedere specificul infracțiunii săvârșite, instanța va stabili în sarcina inculpatului, cu titlu de măsură de supraveghere, obligația de a nu conduce autoturisme sau alte autovehicule pentru care este necesar permis de conducere.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) – e) se vor comunica Serviciului de Probațiune al (…)
De asemenea, instanța va face aplicarea dispozițiilor art.404 alin 4 C.proc. pen. și va atrage atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere și obligațiile impuse, respectiv cazurile de revocare a amânării executării pedepsei prevăzute de art.88 C.pen.(dacă după amânarea aplicării pedepsei, cu intenție sau cu intenție depășită, persoana săvârșește o nouă infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului de supraveghere și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii; dacă pe parcursul termenului de supraveghere cu rea-credință nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse).
VII. Cheltuieli judiciare
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., va obliga inculpatul la plata sumei de (…) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, reprezentând cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală și faza de judecată.
