Soluţionarea cererii întemeiată pe prevederile Legii nr. 64/1995 – republicată este dată în competenţa judecătorului sindic, astfel că este lovită de nulitate sentinţa pronunţată în această materie de secţia civilă a tribunalului.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Ialomiţa – secţia civilă, debitoarea – S.C. “I.”- S.R.L. a formulat contestaţie la cererea de reorganizare judiciară şi de faliment, formulată de creditoarea S.C. T.” – S.A. Slobozia în temeiul Legii nr. 64/1995, republicată.
Prin sentinţa civilă nr. 703/R/19.11.1999, Tribunalul Ialomiţa – secţia civilă a admis contestaţia şi a respins cererea de reorganizare judiciară şi de faliment formulată de creditoare pentru recuperarea daunelor cominatorii prevăzute în sentinţa civilă nr. 3131/28.11.1997 a Judecătoriei Slobozia, rămasă definitivă, împotriva acestei sentinţe a declarat recurs debitoarea. Curtea de Apel Bucureşti – secţia comercială a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare judecătorului sindic de la Tribunalul Ialomiţa.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că, în raport de prevederile art. 306 alin. 2 C. pr. civ. şi ale art. 10 lit. b din Legea nr. 64/1995, republicată, cererea trebuia judecată de judecătorul sindic şi nu de tribunal.
Din practicaua sentinţei pronunţate rezultă că cererea a fost judecată de secţia civilă a Tribunalului Ialomiţa şi nu de judecătorul sindic, astfel că s-au încălcat norme imperative si de ordine publică, sentinta fiind lovită de nulitate. (Judecator Liliana Crangasu)
(Secţia comercială, decizia nr. 348/2000)