Desemnarea aceluiasi aparator din oficiu, numai cu ocazia judecatii în fond prin substituirea avocatului initial desemnat pentru cei doi inculpati, este nelegala cât timp cei doi inculpati au interese contrare, sustinând fiecare culpa exclusiva în producerea accidentului.
Desemnarea aceluiasi aparator din oficiu, numai cu ocazia judecatii în fond prin substituirea avocatului initial desemnat pentru cei doi inculpati, este nelegala cât timp cei doi inculpati au interese contrare, sustinând fiecare culpa exclusiva în producerea accidentului.
Fata de contrarietatea de interese, se impunea desemnarea pentru fiecare inculpat, mai ales in al doilea ciclu procesual, din oficiu, a doi avocati; neprocedând in acest fel, s-a constatat ca aceasta situatie echivaleaza cu lipsa de aparare.
Potrivit art. 197 alin. 2 cod pr. penala, se sanctioneaza cu nulitate absoluta încalcarea dispozitiilor relative la asistarea inculpatului de catre aparator când este obligatorie potrivit legii. Aceste prevederi se refera la asistarea efectiva a inculpatului, ceea ce presupune ca aparatorul sa puna concluzii, simpla prezenta a unui singur aparator din oficiu in substituirea celui desemnat initial si numai la ultimul termen de judecata când s-a judecat cauza in fond, echivaleaza cu lipsa de aparare.
Examinând actele si lucrarile dosarului instanta constata ca, prin sentinta penala nr. 1015/P din 11.06.2008 pronuntata de Judecatoria Medgidia în dosarul nr. 16/256/2005, în baza art.334 C.pr.pen., s-a schimbat încadrarea juridica data faptei comise de inculpatul S.D., prin rechizitoriu, din infractiunea la protectia muncii prev. de art.36 din Legea nr.90/1996 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal în prev. de art.38 alin.1 si 3 teza I din Legea nr.319/2006 cu aplicarea art.13 Cod penal.
În baza art.178 alin.2 si 5 Cod penal cu aplicarea art.74-76 lit.c Cod penal pentru infractiunea de ucidere din culpa, a fost condamnat inculpatul S.D., domiciliat în Constanta, la pedeapsa de 1(un) an închisoare.
În baza art.184 alin.1 si 3 Cod penal cu aplicarea art.74-76 lit.e Cod penal pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa (parte vatamata C.C.), a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 2 (doua) luni închisoare.
În baza art. 38 alin.1 si 3 teza I din Legea nr.319/2006 cu aplicarea art.13 Cod penal si art.74-76 lit.e Cod penal pentru infractiunea la protectia muncii, a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 2 (doua) luni închisoare.
În baza art.33 lit.a si b Cod penal si art.34 lit.b Cod penal, s-a aplicat inculpatului S.D. pedeapsa cea mai grea de 1(un) an închisoare.
S-a facut aplicarea art.71 alin.2 Cod penal în referire la art.64 lit.a,b, c si e Cod penal.
S-a facut aplicarea art.71 alin.2 Cod penal în referire la art.64 lit.a,b, c si e Cod penal.
În baza art.178 alin.2 si 5 Cod penal pentru infractiunea de ucidere din culpa, a fost condamnat inculpatul G.G., domiciliat în Basarabi, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art.184 alin.1 si 3 Cod penal pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa (parte vatamata C.C.), a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 6 (sase) luni închisoare.
În baza art.85 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002, republicata (art.77 alin.1 teza a II-a din O.U.G.nr.195/2002) – pentru infractiunea de conducere pe drumurile publice a unor remorci neînmatriculate), a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
În baza art.33 lit.a si b Cod penal si art.34 lit.b Cod penal, s-a aplicat inculpatului G.G. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
S-a constatat ca inculpatul S.D. are o culpa de 40%, iar inculpatul G.G. are o culpa de 60% la producerea accidentului.
În baza art.14-16 C.pr.pen. rap. la art.998, 1000 alin.3 si 1003 si art.50 din Legea nr.136/1995, au fost obligati inculpatii G.G. si S.D. în solidar, acesta din urma în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. T.T. SRL Constanta si cu asiguratorii S.C. A.T. ASIGURARI S.A.- Sucursala Bucuresti si S.C. A.R.-ASIROM S.A. Bucuresti (aceasta din urma în limita sumelor asigurate stabilite conform politei de nr.0070052/16.04.2004) la plata de despagubiri civile, în raport de culpa fiecaruia la producerea accidentului.
S-a luat act ca partea vatamata C.C. nu s-a constituit parte civila în procesul penal.
A fost respinsa – ca neîntemeiata – actiunea civila fata de partea responsabila civilmente S.C. SNIFF S.A. Bucuresti – Sucursala Constanta.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a constatat urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia cu nr.2904/P/2004 din 7 decembrie 2005 s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatilor:
– G.G. pentru infractiunile prevazute de dispozitiile: – art.178 alin.2 si 5 Cod penal; – art.184 alin.1, 3 Cod penal (în dauna partii vatamate C.C.) cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal; – art.77 alin.1 teza a II a din O.U.G. nr.195/2002 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
– S.D. pentru infractiunile prevazute de dispozitiile: – art.178 alin.2 si 5 Cod penal;- art.184 alin.1 si 3 Cod penal (în dauna partii vatamate Chiper Constantin) cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal; – art.36 din Legea nr.90/1996, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal si art.37 lit.a Cod penal.
Totodata, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a celor doi inculpati pentru infractiunile de vatamare corporala din culpa prev. de art.184 lin.1 si 3 Cod penal fata de partile vatamate P.M. si I.T., întrucât acestia au refuzat sa se prezinte la SML pentru a fi examinati în vederea stabilirii numarului de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecare leziunilor suferite în urma accidentului de circulatie produs de cei doi inculpati, în lipsa acestora nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni.
S-a retinut ca la data de 19.11.2004, inculpatii S.D. si G.G., din culpa, împreuna, au produs un accident de circulatie soldat cu moartea a cinci persoane si cu vatamarea corporala a altei persoane, careia i-au provocat leziuni pentru a caror vindecare a necesitat 40-45 de zile de îngrijiri medicale.
În sarcina inculpatului S.D. s-a retinut si ca, în calitate de sofer aflat în exercitarea atributiilor de serviciu, nu a respectat normele de protectie a muncii specifice acestei activitati, producând un accident de circulatie soldat cu moartea numitei P.A.A, taxator, aflata si ea în timpul exercitarii atributiilor de serviciu.
De asemenea, în sarcina inculpatului G.G. s-a mai retinut ca la data de 19.11.2004 a condus pe drum public 2 remorci neînmatriculate în circulatie.
Pe baza probelor administrate, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
În luna noiembrie 2004, inculpatul G.G. era tractorist la S.N.I.F. S.A. Bucuresti S.A. – Sucursala Constanta, iar inculpatul S.D. era sofer la S.C. „T.T.” S.R.L. Constanta si efectua transporturi de persoane cu microbuzele apartinând societatii.
La data de 19 noiembrie 2004, în jurul orelor 17, 30, inculpatul G.G., la solicitarea martorei S.S., a plecat cu un tractor U 650 cu doua remorci neînmatriculate în circulatie, din orasul Basarabi catre localitatea Cobadin, pentru a-i transporta martorei mai multe bunuri mobile ale acesteia (obiecte de mobilier). Dupa încarcarea mobilierului, obloanele remorcilor au fost asigurate. În cabina tractorului a urcat si martora S.S. care s-a deplasat împreuna cu inculpatul pe toata distanta parcursa de acesta. De mentionat ca acest transport se efectua de catre inculpatul G.G. în mod nelegal, fara aprobarea conducerii unitatii la care lucra, fiind efectuata în afara programului de lucru.
Înainte de plecarea în cursa, martorul N.D.P, la solicitarea inculpatului G.G., a reparat sistemul de iluminare al tractorului si al remorcilor, astfel încât atunci când a plecat inculpatul, acesta functiona. Martorul N.D.P. a învederat totodata ca pe ultima remorca a ansamblului exista si un triunghi reflectorizant, montat pe oblon. Triunghiuri reflectorizante existau si pe presurile remorcii din spate. Si martora S.S. a declarat ca, dupa ce împreuna cu nepotul sau B.M. a încarcat mobilierul, fiind în spatele ansamblului, îi cereau inculpatului G.G. sa aprinda luminile din dreapta, respectiv din stânga ansamblului, ocazie cu care au constatat ca sistemul de iluminare al ansamblului functiona în mod corespunzator.
Tot la data de 19 noiembrie 2004, inculpatul S.D., care efectua în mod obisnuit transport de persoane pe ruta Constanta – Basarabi, a fost solicitat pentru a efectua o dublura a cursei care pleca pe relatia Basarabi – Cobadin, astfel încât în jurul orelor 18,30 a plecat spre localitatea Cobadin, cu microbuzul IVECO cu nr. de înmatriculare B-31-TSG, plin de pasageri, fiind însotit de victima P.A.A., taxatoare pe acel mijloc de transport, aflata si ea în timpul serviciului.
La un moment dat, inculpatul S.D. a observat cea de-a doua remorca a tractorului care nu era iluminata si pe care a perceput-o ca pe un obstacol aflat pe carosabil, întrucât se întunecase si, în încercarea de a evita acel obstacol, a accelerat si în acelasi timp a schimbat directia de deplasare spre stânga, dar nu a reusit sa evite impactul cu acest ansamblu, astfel încât, pe DN 3, în zona kilometrului 226-850, dinspre Basarabi spre Cobadin, a lovit cu partea din fata –dreapta în partea din stânga –spate remorca a doua a ansamblului condus de inculpatul G.G, dupa care a lovit prima remorca, apoi roata din stânga a tractorului, dupa care s-a rasturnat pe partea stânga, în sensul opus de mers, provocând decesul a cinci victime, respectiv A.A.C., B.N., C.G., M.T. si P.A.A. si vatamarea corporala a partii vatamate C.C. care a suferit leziuni pentru a caror vindecare a necesitat 40-45 zile de îngrijiri medicale de la data producerii. În accident au mai fost vatamati si martorii P.M. si I.T. care însa au refuzat sa se prezinte la S.M.L. în vederea examinarii medico-legale si care nu au formulat plângere penala în cauza.
Partea carosabila era acoperita cu asfalt, acesta fiind uscat în timpul si în zona accidentului, având doua benzi de circulatie, câte una pe fiecare sens de mers. În zona accidentului nu exista restrictii de circulatie, iar partea carosabila este în aliniament, iar drumul public nu este iluminat.
În cursul urmariri penale a fost efectuata o expertiza tehnica auto de catre expertul tehnic O.P. care a stabilit ca viteza de deplasare a microbuzului IVECO, condus de inculpatul S.D., în premomentul impactului, a fost de 91-95 km/h, adica o viteza medie de deplasare de 25,83 m/s, iar viteza de deplasare a tractorului condus de inculpatul G.G. în premomentul impactului a fost de 25-30 km/h, adica o medie de 7,64 m/s.
Cauza producerii accidentului de circulatie a constat în deplasarea pe drumurile publice a unui tractor cu doua remorci neînmatriculate care nu corespundeau din punct de vedere tehnic (neavând sistemul de iluminare corespunzator), precum si neadaptarea vitezei de deplasare a microbuzului în concordanta cu pozitia sistemului de iluminare din fata, coroborata si cu neatentia acestui conducator.
S-a aratat ca producerea accidentului putea fi evitata de catre conducatorul tractorului prin evitarea deplasarii pe drumurile publice a tractorului cu doua remorci neînmatriculate si cu defectiuni la sistemul de iluminare din spate pe timp de noapte. Evitarea producerii accidentului putea fi facuta si de conducatorul microbuzului, prin adaptarea vitezei de deplasare la conditiile de iluminare din fata (pozitia farurilor), precum si prin adaptarea unei atentii sporite asupra conditiilor specifice de deplasare .
S-a constatat nerespectarea de catre cei doi conducatori a art.180 pct.3, a art.188 alin.2, precum si a art.143 alin.2 si a art.181 pct.8 din O.U.G. nr.195/2002 si a H.G.nr.85/2003.
La data producerii accidentului, cei doi inculpati nu consumasera bauturi alcoolice.
Moartea victimelor A.A.C., B.N., C.G., M.T. si P.A.A. a fost violenta si s-a datorat multiplelor traumatisme suferite de acestea în momentul impactului. Leziunile de violenta au fost produse prin lovire cu si de corpuri dure, ce dateaza cu putin timp anterior decesului si au legatura directa cu cauza mortii.
Cu ocazia efectuarii cercetarii de catre Inspectoratul Teritorial de Constanta, s-a stabilit ca au fost îndeplinite conditiile cerute de art.24 din Legea nr.90/1996 republicata, precum si cele din Normele Metodologice privind comunicarea, înregistrarea, raportarea si evidenta accidentelor de munca si ca evenimentul soldat cu decesul victimei P.A.A este accident mortal de munca.
Martora S.S. a declarat ca a încarcat mobilierul în cele doua remorci ale ansamblului condus de inculpatul G.G. împreuna cu nepotul sau B.M., fiind ajutati si de alti vecini. Învedereaza ca au asigurat obloanele remorcilor în mod corespunzator, iar înainte de plecarea în cursa inculpatul G.G. împreuna cu nepotul sau au verificat sistemul de iluminare al tractorului si al remorcilor, ocazie cu care au constatat ca acesta functiona în mod corespunzator. S-a deplasat împreuna cu inculpatul G.G. în cabina tractorului condus de acesta, iar în premomentul impactului se deplasau cu viteza mica, au simtit o izbitura, iar dupa impact a constat ca elementele de semnalizare erau sparte.
Martorul N.D.P., coleg de munca cu inculpatul G.G., a învederat ca la data de 19.11.2004, înainte de plecarea în cursa a reparat sistemul de iluminare al tractorului si remorcilor, astfel ca acesta functiona. Pe oblonul din spate al ultimei remorci era montat si un triunghi reflectorizant, triunghiuri reflectorizante care erau montate si pe presurile remorcii din spate. Remorcile implicate în accident circulau în mod obisnuit pe drum negru, acestea nefiind înmatriculate în circulatie. A aratat ca în jurul orelor 19,00 a fost anuntat ca inculpatul G.G. a fost implicat într-un accident de circulatie, s-a deplasat la fata locului si a constatat ca stopurile de la remorca erau sparte. Stie ca existau cele necesare (cabluri, prize ), pentru functionarea sistemului de iluminare al ansamblului condus de inculpatul G.G. Dupa accident a vazut ca stopul aflat pe partea stânga a ultimei remorci fusese spart în urma impactului.
Martorul M.M., mecanic auto la S.C. T.T. SRL, a declarat ca a ajuns la locul accidentului dupa producerea acestuia, ocazie cu care a constatat ca remorca tractorului era prevazuta cu niste stopuri peste care era cazut un oblon, astfel ca luminile de la aceste stopuri nu erau vizibile.
Martorul M.D., sofer la aceeasi firma cu inculpatul S.D., a aratat ca era la autogara din Constanta când a fost anuntat ca un microbuz al firmei a fost implicat într-un accident de circulatie. S-a deplasat la locul accidentului si a vazut ca ultima remorca a tractorului ce fusese implicat în accident avea oblonul coborât, iar microbuzul era rasturnat. Remorca avea stopuri, dar o persoana autorizata aflata la fata locului a afirmat ca instalatia de iluminare nu era functionala.
Martorul P.V., sef de garaj la firma la care este angajat si inculpatul S.D, a învederat ca s-a deplasat din Constanta la locul accidentului, unde a ajuns în acelasi timp cu organele de politie si a fost prezent la cercetarea la fata locului. În prezenta sa, inculpatul S.D. a afirmat ca i-a aparut în fata un tractor în timp ce pe celalalt sens de mers se deplasa un alt autovehicul, astfel ca nu a mai putut evita impactul. A vazut ca ultima remorca a tractorului, neînmatriculat, desi avea niste stopuri, nu avea si instalatia aferenta acestora, respectiv lipseau firele care ar fi trebuit sa faca legatura între stopuri si restul instalatiei. De altfel, oblonul era cazut astfel ca stopurile nu erau vizibile. La circa un km de locul impactului este o trecere la nivel cu calea ferata. Un electrician „M” la solicitarea conducerii, a defectat radiocasetofoanele microbuzelor, întrucât existau reclamatii din partea pasagerilor întrucât se ascultau manele. A învederat ca la aparatele existente la bordul microbuzelor puteau fi ascultate posturile de radio. A mai aratat ca la locul accidentului se afla si un politist care a afirmat ca în acea zi se deplasa de la Basarabi la Cobadin si a vazut în trafic tractorul cu remorcile, ca ansamblul nu era semnalizat, dar nu s-a putut întoarce din drum pentru ca se grabea.
Martorul G.V., mecanic la firma al carei angajat era si inculpatul S.D., a învederat ca a fost trimis de societatea al carei angajat este la locul faptei pentru a constata starea tehnica a microbuzului proprietatea S.C. T.T. SRL, implicat în accidentul de circulatie. Înaintea lui ajunsesera la locul faptei martorii M.M. si P.V., sef de garaj la aceeasi firma. A constatat ca ultima remorca nu era semnalizata, iar de la seful de garaj a înteles ca nu existau legaturile necesare catre a doua remorca care nu avea practic sistem de iluminare. A vazut ca pe tractor exista o lumina de semnalizare.
Martorul C.P., sofer la S.C. T.T. SRL, a învederat ca a efectuat o cursa pe relatia Constanta – Cobadin, iar undeva între Basarabi si Ciocârlia a întâlnit un ansamblu format dintr-un tractor si doua remorci, încarcate cu mobilier. Ultima remorca nu avea lumini si nici placute reflectorizante, iar când a depasit ansamblul, a constatat ca pe cabina tractorului erau niste lumini de pozitii aprinse. Nu a observat lumini pe niciuna dintre remorci. A vazut ansamblul în amurg. La urmatoarea cursa când a trecut prin localitatea Ciocârlia a constatat ca avusese loc accidentul si si-a dat seama ca este vorba despre acelasi tractor pentru ca a vazut mobilierul împrastiat peste tot. Când a întâlnit în trafic ansamblul implicat în accident, circula cu o viteza de 60-70 km/h a putut evita impactul cu tractorul, desi acesta se vedea greu. Radiocasetofoanele montate pe microbuze functioneaza, cu exceptia celor uzate, iar de la Basarabi spre Cobadin nu se mai prind bine posturile de radio, motiv pentru care trebuie schimbata frecventa.
Martorul F.D. a învederat ca se deplasa la data de 19.11.2004 pe DN 3 din localitatea Ciocârlia spre Cobadin, iar la un moment dat a vazut circulând pe celalalt sens de mers un alt autoturism, motiv pentru care a schimbat faza de drum cu faza de întâlnire, iar când a schimbat din nou faza de întâlnire cu cea de drum, i-a aparut brusc în fata un obstacol despre care a observat ca era un tractor cu doua remorci, nesemnalizat, iar în spatele ansamblului, undeva aproape de axul drumului, se afla o persoana care umbla la unul dintre obloanele ultimei remorci, iar o alta persoana era undeva la mijlocul ultimei remorci, cu fata spre martor. Se deplasa cu o viteza de 60-80 km/h astfel ca atunci când a vazut obstacolul, a redus viteza si l-a ocolit. Martorul a relatat ca în momentul în care a întâlnit ansamblul era noapte, iar dupa circa 10 minute a fost anuntat ca a avut loc accidentul de circulatie. Nu a putut sa afirme daca accidentul a avut loc în locul în care a depasit tractorul sau în apropierea acestuia. Accidentul a avut loc în afara localitatii, la cca.1,5 km de trecerea la nivel cu calea ferata, spre Cobadin. Atunci când l-a întâlnit, tractorul era nesemnalizat si avea obloanele ridicate.
Partea vatamata C.C. a aratat ca se afla în microbuzul condus de inculpatul S.D., iar dupa ce au trecut de localitatea Ciocârlia, toata lumea era asezata pe scaune, astfel ca era liber culoarul microbuzului. Ocupa locul de la gem de pe a treia bancheta din partea stânga a microbuzului, undeva în spatele soferului, statea de vorba cu o femeie si rasfoia niste pliante. În premomentul impactului, nu a observat nici un autovehicul care sa se deplaseze pe celalalt sens de mers si nici vreun alt obstacol. La un moment dat a remarcat ca în microbuz nu se mai auzea casetofonul. La plecare a observat o cearta de scurta durata dintre sofer si una dintre taxatoare, pornita probabil de la casetele audio. A auzit la un moment dat un zgomot puternic, o bubuitura, zgomot de geamuri sparte, iar mai târziu si-a revenit când era în microbuzul care era orientat în sens contrar celei în care se deplasa anterior momentului impactului.
Martorul C.I. a învederat ca a fost pasager în microbuzul implicat în accident. A calatorit în picioare pâna în comuna Ciocârlia, iar din localitatea Ciocârlia de Jos s-a asezat pe penultimul scaun al microbuzului, pe partea stânga a acestuia. A sesizat impactul dupa zgomot, a fost inconstient si s-a trezit pe câmp. Pe drum a observat ca atât taxatoarea, cât si soferul au umblat la radiocasetofon, dar aceasta s-a întâmplat pâna în localitatea Ciocârlia, mai aproape de Basarabi. Nu a observat ca în premomentul impactului microbuzul sa se fi intersectat cu un alt autovehicul care sa fi circulat din sens opus, dar apreciaza ca dupa ce a plecat din localitatea Ciocârlia, microbuzul a circulat cu o viteza mai mare.
Martorul P.M., care circula în microbuzul implicat în accident, a învederat ca dupa trecerea la nivel cu calea ferata aflata la marginea localitatii Ciocârlia, viteza microbuzului a crescut si ca a sesizat ca autovehiculul s-a înclinat spre stânga, iar apoi spre dreapta, fapt ce l-a facut sa creada ca este angajat într-o depasire, iar apoi a avut loc impactul. A auzit un zgomot, apoi si-a pierdut cunostinta, iar când s-a trezit le-a vazut pe victimele A.A.C. si pe taxatoarea P.A.A., ambii decedati. Taxatoarea a stat tot drumul lânga bordul microbuzului, în picioare. În premomentul impactului nu a observat ca de pe celalalt sens sa se fi deplasat vreun alt autovehicul.
Martorul I.T., care se afla în microbuzul condus de inculpatul S.D., a învederat ca a circulat de la Constanta spre Cobadin ocupând ultimul loc pe partea dreapta, pe diagonala fata de soferul microbuzului Statea în pozitie normala, fiind sprijinit pe cotiera spre interiorul masinii. În premomentul impactului, drumul era liber, iar microbuzul circula cu o viteza de cca. 100 km/h, dupa aprecierea martorului. Nu a observat ca înainte de impact sa fi circulat pe celalalt sens de mers vreun autovehicul. Apreciaza ca pe tot parcursul drumului, inculpatul Stamat Dumitru a fost neatent, fiind implicat în discutii cu pasagerul care se afla pe scaunul din spatele soferului si cu taxatoarea, iar la un moment dat l-a vazut umblând la radiocasetofon, încercând sa receptioneze postul de radio „Doina”, care se prinde mai greu dupa localitatea Basarabi.
Martorul S.D.D. a învederat ca se deplasa cu microbuzul condus de inculpatul S.D. de la Constanta spre Cobadin pe primul loc din partea stânga, în spatele soferului. Microbuzul s-a intersectat cu un autovehicul care se deplasa pe celalalt sens de mers, mai înainte de momentul impactului, respectiv la cca 500 metri de calea ferata, spre Cobadin. A remarcat ca microbuzul a intrat în coliziune cu ceva, dar nu a vazut remorca. Soferul a fost atent la drum, nu a discutat cu taxatoarea si nici nu a umblat la radiocasetofon.
Martorul B.A., audiat la cererea inculpatului S.D., a învederat ca la data de 19.11.2004 a plecat în cursa programata pe ruta Constanta – Cobadin, iar inculpatul S.D. a efectuat dublura acestei curse. În localitatea Ciocârlia, în dreptul unei biserici, a sesizat prezenta a unui tractor prevazut cu niste lumini slabe doar pe tractor, nu si pe remorcile care erau încarcate cu mobilier si nu erau luminate. Luminile de pe tractor le-a vazut în momentul în care a depasit tractorul. Accidentul de circulatie a avut loc la cca.3 km de locul în care s-a intersectat cu tractorul. Întrucât a efectuat curse în mod regulat pe aceasta ruta, stie ca în zona în care a avut loc accidentul apar frecvent obstacole pe sosea, respectiv: utilaje agricole nesemnalizate, carute nesemnalizate, persoane aflate sub influenta alcoolului. Inculpatul S.D. nu cunostea ruta pe care a avut loc accidentul, întrucât lucra sezonier.
Expertul tehnic O.P., audiat în sedinta de judecata din 17.10.2006, a învederat ca nu a vazut decât microbuzul implicat în accidentul de circulatie, nu si tractorul, despre care nu a putut afla unde este. A vazut tractorul în noaptea accidentului când a observat ca la tractor functiona sistemul de iluminare, dar la remorci – nu. Oblonul celei de-a doua remorci era cazut, dar apreciaza ca în cadere acesta nu ar fi putut sa rupa cablurile de alimentare. În mod sigur pe partea stânga sistemul de iluminare al remorcilor nu functiona cu certitudine, iar în ceea ce priveste partea dreapta a ansamblului, ar fi trebuit sa verifice a doua zi, lucru care însa nu a mai fost posibil. Cablurile nu puteau fi întrerupte din cauza mobilierului cazut, întrucât, pe de o parte, mobilierul a cazut pe partea opusa celei pe care s-ar fi aflat cablurile, pe de o parte, ir pe de alta parte, cablurile sunt protejate întrucât se afla sub platforma remorcii. Eroarea maxima în ceea ce priveste calculul vitezelor este de maxim 5%, iar viteza se apreciaza si în raport de alti parametri decât urmele de frânare, respectiv fata de traiectoria autovehiculului. Neatentia soferului a fost apreciata în raport de niste indicatori obiectivi indicati în expertiza, declaratiile martorilor la care face referire în expertiza confirmând concluzia rezultata din datele tehnice pe care le-a avut la dispozitie. Urmele materiale gasite la locul accidentului nu au confirmat ipoteza ca tractorul stationa în premomentul impactului.
În raspunsul la obiectiuni, acelasi expert cu privire la dotarea sau nu cu instalatie electrica a remorcii arata ca din verificarile efectuate la o remorca asemanatore, precum si din interpretarea planselor foto, se observa ca între cele doua remorci exista un cablu electric, care însa nu defineste direct si existenta luminilor de pozitie în functiune la partea din spate. Conducatorul tractorului a declarat ca avea în functiune sistemul de semnalizare, or sistemul electric prezinta instalatii diferite pentru sistemul de semnalizare si independent pentru sistemul de iluminare-pozitii, respectiv cabluri diferite.
Cu privire la indicarea manevrei de frânare înainte de impact, expertul a precizat ca în astfel de accidente, timpul material existent în astfel de situatii nu permite o analiza de fond a posibilitatilor de evitare a unui impact, în astfel de situatii intervenind experienta conducatorului auto coroborata cu o reactie de conservare, astfel ca nu se poate aprecia cu certitudine ca o manevra de frânare anterior momentului impactului era mai indicata.
S-a constatat, analizând dinamica producerii accidentului si posibilitatile de evitare a acestuia, ca determinanta în producerea accidentului a fost deplasarea pe drumurile publice a unui tractor cu doua remorci care nu îndeplineau conditiile tehnice de deplasare pe drumurile publice, iar o cauza favorizanta a producerii accidentului a fost viteza de deplasare a microbuzului care a fost mai mare decât cea recomandata în astfel de situatii.
Inculpatul G.G. a declarat ca a condus tractorul cu doua remorci neînmatriculate pe drum public, de la Basarabi spre Cobadin. A învederat ca la plecarea în cursa sistemul de iluminare al ansamblului functiona, întrucât a verificat aceasta împreuna cu martorii S.S. si N.D.P. A învederat ca a simtit o izbitura si a constatat ca a fost lovit de un microbuz. În timpul impactului, oblonul remorcii din spate a cazut peste lampile de semnalizare, spargându-le (mai ales peste cele din stânga), si forfecând firele de la instalatia electrica a celei de-a doua remorci. În premomentul impactului era întuneric, accidentul a avut loc pe o portiune de drum în linie dreapta, iar drumul era liber, astfel ca primul autovehicul a aparut la cca 5 minute de la accident.
În ceea ce priveste apararea inculpatului G.G., prima instanta a apreciat ca este neîntemeiata, sens în care a considerat relevante declaratiile martorilor, precum si punctul de vedere al expertului tehnic O.P. Acesta din urma arata ca din verificarile efectuate la o remorca asemanatoare, precum si din interpretarea planselor foto, s-a observat ca între cele doua remorci exista un cablu electric, care însa nu defineste direct si existenta luminilor de pozitie în functiune la partea din spate. Conducatorul tractorului a declarat ca avea în functiune sistemul de semnalizare, or sistemul electric prezinta instalatii diferite pentru sistemul de semnalizare si independent pentru sistemul de iluminare-pozitii, respectiv cabluri diferite.
A mai învederat ca a vazut tractorul în noaptea accidentului când a observat ca la tractor functiona sistemul de iluminare, dar la remorci – nu. Oblonul celei de-a doua remorci era cazut, dar a apreciat ca în cadere acesta nu ar fi putut sa rupa cablurile de alimentare. În mod sigur pe partea stânga sistemul de iluminare al remorcilor nu functiona cu certitudine, iar în ceea ce priveste partea dreapta a ansamblului, ar fi trebuit sa verifice a doua zi, lucru care însa nu a mai fost posibil întrucât inculpatul nu a mai prezentat remorca în vederea expertizarii. Cablurile nu puteau fi întrerupte din cauza mobilierului cazut, întrucât, pe de o parte, mobilierul a cazut pe partea opusa celei pe care s-ar fi aflat cablurile, pe de o parte, iar pe de alta parte, cablurile sunt protejate întrucât se afla sub platforma remorcii.
Inculpatul S.D. a declarat ca la data de 19.11.2004, a plecat din Basarabi spre localitatea Cobadin, efectuând o dublura a cursei programate pe aceasta ruta, fiind însotit de victima P.A.A., taxatoare. La un moment dat, dupa ce a trecut de Ciocârlia, spre Cobadin, s-a intersectat cu un autovehicul care se deplasa pe celalalt sens de mers, motiv pentru care a schimbat luminile de drum cu cele de întâlnire, iar dupa cca 2-3 secunde i-a aparut în fata, pe sensul pe care se deplasa, un obstacol pe care l-a perceput la 1,5-2,0 metri si având ceva metalic. Inculpatul a ridicat piciorul de pe acceleratie si a tras de volan stânga, în încercarea de a evita impactul, dar a acrosat tractorul cu partea dreapta a microbuzului. Accidentul a avut loc pe o portiune de drum în linie dreapta, fara indicatoare de restrictie a vitezei, carosabilul era uscat, dar era întuneric. În premomentul impactului, acesta nu era angajat în discutii cu taxatoarea si nici nu manevra butoanele radiocasetofonului, întrucât acesta era defect.
Prima instanta nu a retinut apararile inculpatului S.D., sens în care a invocat depozitiile martorilor I.T., P.M., C.I., P.V., declaratiile partii vatamate C.C. si declaratia expertului tehnic O.P.
A apreciat, pe baza probelor, ca producerea accidentului putea fi evitata de ambii conducatori auto, prin evitarea deplasarii tractorului cu doua remorci neînmatriculate si cu defectiuni la sistemul de iluminare din spate, pe timpul noptii (G.G.) si prin adaptarea vitezei de deplasare la conditiile de iluminare din fata (pozitia farurilor) si a unei atentii sporite asupra conditiilor specifice de deplasare (S.D.).
A concluzionat ca inculpatul G.G. a avut o culpa determinanta, retinând-o în procent de 60 % iar inculpatul S.D., o culpa favorizanta, în procent de 40 %.
În privinta încadrarii juridice, prima instanta a retinut:
Fapta inculpatului G.G., constând în aceea ca la data de 19.11.2004 din culpa comuna, a produs un accident de circulatie soldat cu moartea a cinci persoane, si cu vatamarea corporala a partii vatamate C.C. care a necesitat pentru vindecare 40-45 de zile de îngrijiri medicale, a întrunit elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prev. de art.178 alin.2 si 5 Cod penal si ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art.184 alin.1 si 3 Cod penal.
În ceea ce priveste infractiunea la protectia muncii, întrucât inculpatul S.D. a fost trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii prev. de art.36 din Legea nr.90/1996, fata de intervenirea Legii nr.319/2006 cu dispozitii mai favorabile, la termenul de judecata din 19.12.2006, inculpatul S.D., prin aparator, a solicitat schimbarea încadrarii juridice a infractiunii la protectia muncii în sensul retinerii dispozitiilor art.13 Cod penal privind legea penala mai favorabila, în referire la dispozitiile Legii nr.319/2006, precum si schimbarea încadrarii juridice data faptei comise de inculpatul S.D. prin rechizitoriu, din infractiunea prev. de art.36 din Legea nr.90/1996 în infractiunea prev de art.39 din Legea nr.319/2006, întrucât infractiunea la protectia muncii a fost savârsita prin aceeasi actiune ca si infractiunile de ucidere din culpa prev. de art.178 alin.2 si 5 Cod penal si, respectiv, de vatamare corporala din culpa prev. de art.184 alin.1 si 3 Cod penal, si în consecinta aceasta este savârsita din culpa, si nu cu intentie.
De asemenea, a solicitat schimbarea încadrarii juridice în ceea ce priveste aceeasi infractiune în sensul înlaturarii dispozitiilor art.37 lit.a Cod penal privind starea de recidiva postcondamnatorie, întrucât conform dispozitiilor art.38 Cod penal, dispozitiile privind starea de recidiva nu sunt incidente în cazul infractiunilor savârsite din culpa.
Desi s-a facut referire la infractiunea prev. de art.39 din Legea nr.319/2006, s-a constatat ca infractiunea la care inculpatul face referire este cea prevazuta de art.38 alin.1 din Legea nr.319/2006 care prevede o infractiune la protectia muncii ce poate fi savârsita atât cu intentie, cât si din culpa, instanta a apreciat ca în cererea de schimbare a încadrarii juridice inculpatul, în mod eronat a fost indicat numarul. articolului care incrimineaza infractiunea prev. de Legea nr.319/2006 ca fiind 39, desi descrierea infractiunii corespunde celei reglementate de dispozitiilor art.38 din Legea nr.319/2006.
Fapta inculpatului S.D., constând în aceea ca la data de 19.11.2004, în calitate de sofer aflat în exercitiul atributiunilor de serviciu, din culpa, nu a respectat normele de protectie a muncii specifice acestei activitati, producând un accident de circulatie soldat cu decesul victimei P.A.A., taxator, aflata în exercitarea atributiilor de serviciu, a constituit infractiunea la protectia muncii prev. de art. 38 alin.1 si 3 teza I din Legea nr.319/2006 cu aplicarea art.13 Cod penal.
A schimbat încadrarea juridica fata de inculpatul S.D., din art. 36 din Legea 90/1996, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penala, în art. 38 alin. 1 si teza I din Legea nr. 319/2006, cu aplic. art. 13 Cod penal, pe cale de consecinta întrunind starea de recidiva postcondamnatorie.
Retinând dovedite savârsirea faptelor si vinovatia inculpatilor, prima instanta a aplicat acestora pedepse cu închisoarea, cu în regim de detentie.
Cu privire la actiunea civila în procesul penal, instanta de fond a retinut urmatoarele:
1) – In cursul judecatii, la termenul de judecata din 17.01.2006 partea vatamata P.S., tatal victimei P.A.A. s-a constituit parte civila în procesul penal cu suma de 500.000.000 lei Rol, din care 250.000.000 lei Rol cu titlul de daune materiale si 250.000.000 lei Rol cu titlul de daune morale.
2) Partea vatamata C.M., sotia victimei C.G. s-a constituit parte civila cu suma de 500.000.000 lei Rol reprezentând 120.000.000 lei ROL daune materiale (60.000.000 lei Rol reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare si 60.000.000. lei Rol reprezentând contravaloarea pomenirilor ulterioare efectuate pentru victima ( fila 41 dosar).
De asemenea, a solicitat stabilirea unei prestatii periodice pentru cei doi minori rezultati din casatoria cu victima.
3). Partea vatamata G.L., mama victimei A.A.C., s-a constituit parte civila în procesul penal cu suma de 635.000.000 lei Rol – reprezentând 500.000.000.lei Rol – daune morale, iar 135.000.000 lei daune materiale reprezentând: 50.000.000 lei Rol – cheltuieli de înmormântare, 20.000.000 lei Rol– cavou si 65.000.000 lei Rol – pomenirile ulterioare. A solicitat si obligarea inculpatilor si a partilor responsabile civilmente si la plata cheltuielilor de judecata.
4). În cursul urmaririi penale, partea vatamata M.M. – sotia victimei M.T., s-a constituit parte civila în procesul penal cu suma de 500.000.000 lei Rol cu titlul de daune morale. În cursul judecatii, nu s-a prezentat în instanta.
5). Partea vatamata C.C. a precizat în cursul urmaririi penale ca se constituie parte civila în procesul penal cu suma de 150.0000.000 lei cu titlul de despagubiri materiale si morale.
În cursul judecatii, aceeasi parte vatamata la termenul de judecata din 14 februarie 2006 a declarat ca nu mai are pretentii civile de la inculpati si instanta a luat act de aceasta împrejurare.
6). Apartinatorii victimei B.N. nu au putut fi identificati, nefiind din localitatea Cobadin, aceasta locuind cu chirie în aceasta localitate, gazda acesteia necunoscându-i rudele, motiv pentru care victima a fost înmormântata prin grija Primariei Cobadin, judetul Constanta.
În privinta daunelor materiale pretinse de partile civile, a avut în vedere cele ce urmeaza:
La stabilirea cuantumului despagubirilor, s-a avut în vedere culpa fiecarui inculpat iar în privinta inculpatului S.D., raspunderea civila a fost angajata în solidar si cu partea responsabila civilmente SC „T.T.” SRL precum si cu societatile de asigurare ASIROM SA si SC A.T. ASIGURARI S.A – Sucursala Bucuresti –
Împotriva acestei hotarâri, au declarat apel inculpatii si partea responsabila civilmente SC „T.T.” SRL, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Tribunalul Constanta, retinând aceeasi stare de fapt, prin decizia penala nr. 546 din 3 decembrie 2008, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatii S.D. si G.G. si partea responsabila civilmente SC T.T. SRL Constanta.
In termen legal împotriva hotarârilor pronuntate au declarat recurs inculpatii S.D., G.G. si partea responsabila civilmente SC T.T. SRL Constanta.
Recursul partii responsabil civilmente vizeaza nulitatea absoluta a sentintei nr. 1015/P din 11 iunie 2008 a Judecatoriei Medgidia, întrucât inculpatii recurenti, desi au interese contrare, au avut acelasi aparator din oficiu.
Recurentul inculpat S.D. prin avocatul angajat, critica atât sentinta Judecatoriei Medgidia cât si decizia din apel ca fiind lovite de nulitate absoluta prin încalcarea disp. art. 197 alin. 2 cod pr. penala – inculpatii, desi cu interese contrare au avut acelasi aparator.
Recurentul inculpat G.G. prin aparatorul angajat, critica hotarârile pronuntate prin prisma disp. art. 3859 pct. 18, 16 si 14 cod pr. penala.
Examinând legalitatea si temeinicia hotarârilor recurate in raport de criticile formulate cât si din oficiu, curtea constata urmatoarele:
Cauza a fost solutionata in fond la data de 14 mai 2008 la Judecatoria Medgidia si din practicaua sentintei retinem ca avocatul din oficiu C.E. a substituit pe dna av. G.G. si a pus concluzii pentru inculpatii S.D. si G.G.
De asemenea se observa ca desi partea responsabila civilmente SC T.T. SRL Constanta a avut avocat angajat, av. V.S., nu apar concluziile nici orale si nici scrise ale acestei parti (cauza se afla in rejudecare dupa admiterea apelului declarat si de aceasta parte).
Mai mult, aparatorul din oficiu a pus concluzii si pentru inculpatul lipsa G.G., încalcând disp. art. 171 alin. 3 cod pr. penala, potrivit cu care, „asistenta juridica este obligatorie in cazurile in care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare” si art. 174 cod pr. penala, potrivit cu care „in cursul judecatii inculpatul poate fi reprezentat cu exceptia cazurilor in care prezenta este obligatorie”.
Fata de contrarietatea de interese, se impunea desemnarea pentru fiecare inculpat, mai ales ca ne aflam in al doilea ciclu procesual, desemnarea din oficiu a doi avocati, neprocedând in acest fel, curtea a constatat ca aceasta situatie echivaleaza cu lipsa de aparare.
Potrivit art. 197 alin. 2 cod pr. penala, se sanctioneaza cu nulitate absoluta încalcarea dispozitiilor relative la asistarea inculpatului de catre aparator când este obligatorie potrivit legii. Aceste prevederi se refera la asistarea efectiva a inculpatului ceea ce presupune ca aparatorul sa puna concluzii, simpla prezenta a unui singur aparator din oficiu in substituirea celui desemnat initial si numai la ultimul termen de judecata când s-a judecat cauza in fond, echivaleaza cu lipsa de aparare.
In aceste conditii curtea va casa in totalitate hotarârile recurtate iar cu ocazia solutionarii in fond a cauzei vor fi analizate si motivele de recurs expuse de inculpati si partea responsabila civilmente.
Ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c cod pr. penala, art. 3859 pct. 6 si 9 cod pr. penala, vor fi admise recursurile declarate de inculpatii si partea responsabila civilmente, se va casa sentinta penala nr.1015/P din data de 11 iunie 2008, pronuntata de Judecatoria Medgidia în dosarul penal nr.16/256/2005 si a decizia penala nr.546 din data de 03 decembrie 2008, pronuntata de Tribunalul Constanta în dosarul penal nr.7756/118/2008, si se va dispune rejudecarea cauzei de catre prima instanta, Judecatoria Medgidia.
Dosar nr. 7756/118/2008
