CURTEA DE APEL GALAŢI
SECŢIA ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 25/R
Şedinţa publică de la 11 Ianuarie 2007
Completul compus din:
PREŞEDINTE – Vasile Susanu
Judecător – Angelica Ciobotaru
Judecător – Mariana I. Trofimescu
Grefier – Ana Maria Serea
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluţionarea recursului declarat de reclamanta POPESCU MARIANA, domiciliată în Eforie Sud, str. Progresului nr.39 judeţul Constanţa, împotriva sentinţei civile nr.90 din 09.02.2006 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr.521/2005.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns recurenta Popescu Mariana personal, asistată de avocat Gheorghe Adrian, lipsă fiind intimatul PRIMARULUI ORAŞULUI EFORIE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că reprezentantul intimatului PRIMARUL ORAŞULUI EFORIE a depus o cerere la dosar prin care solicită judecarea cauzei în lipsă şi înaintează cheltuielile de judecată, după care;
Apărătorul recurentei menţionează că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentei solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat în temeiul disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, şi modificarea sentinţei recurate în sensul admiterii cererii formulate de Popescu Mariana în petitul în care aceasta a fost introdusă la Tribunalul Constanţa.
Precizează că este o chestiune fără echivoc, fiind suspendată din funcţie de către pârât, care a invocat art. 74 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, care reglementează activitatea funcţionarilor publici.
Din octombrie 2004 şi până în prezent a fost privată în mod abuziv de exercitarea unui drept elementar, respectiv dreptul la muncă potrivit nivelului de pregătire profesională şi a fost lipsită şi de sursele de venit, cele salariale menite să-i asigure existenţa.
Pentru considerentele expuse oral şi pentru cele expuse pe larg în motivele de recurs, solicită admiterea recursului, eroarea Tribunalului Constanţa fiind evidentă, şi suma care i s-a dat nu poate ţine loc de prejudiciul moral cauzat.
Depune la dosar 4 decizii ale Curţii Europene a drepturilor omului şi trei ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti cu precizarea că sunt decizii de speţă care servesc în practica judiciară. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului în contencios de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, concluziile orale ale părţilor, constată;
Prin cererea înregistrată sub nr. 521/2005 la Tribunalul Constanţa, reclamanta Popescu Mariana, a solicitat, obligarea Primarului Oraşului Eforie, la plata unor despăgubiri morale, în sumă de 500.000.000 lei şi la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 90 din 9.02.2006, a respins acţiunea.
În motivarea hotărârii, prima instanţă, a reţinut că, prin sentinţa nr. 159/2005, s-a dispus anularea Dispoziţiei nr. 594/2004 cu consecinţa reintegrării reclamantei, în funcţia publică deţinută anterior suspendării şi obligării pârâtului, la plata drepturilor salariale indexate aferente perioadei de suspendare şi până la reluarea efectivă a funcţiei publice, de către reclamantă.
Anularea actului administrativ cu consecinţa acordării de despăgubiri, sub forma drepturilor băneşti de care, reclamanta a fost lipsită ca urmare a suspendării nelegale dispuse, constituie măsuri adecvate şi suficiente pentru repararea prejudiciului pretins.
Ca urmare, acţiunea reclamantei, a fost respinsă.
Împotriva sentinţei, a declarat recurs Popescu Mariana, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, întrucât instanţa de fond a făcut o incorectă şi insuficientă analiză a materialului probator administrat, precum şi a dispoziţiilor legale, aplicabile cauzei.
Argumentul instanţei de fond în sensul că, acordarea drepturilor băneşti salariale pe perioada suspendării nelegale din funcţie, consecutiv anulării dispoziţiei de suspendare emisă de Primarul Oraşului Eforie, ar constitui o măsură adecvată şi suficientă, încalcă prevederile art. 8 al. 1 din Legea nr. 554/2004, prin confuzia creată între despăgubirile materiale şi despăgubirile morale.
Instanţa de fond a ignorat şi dispoziţiile art. 19 al. 1 din Legea nr. 554/2004 care, prevăd alternativa pentru persoana vătămată de a solicita despăgubirile, inclusiv cele morale, separat de acţiunea prin care s-a solicitat anularea actului administrativ nelegal, sub condiţia doar, ca acţiunea să fie exercitată în termenul prevăzut de art. 19 al. 2.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei şi în rejudecare modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii.
Recursul s-a declarat în termen legal şi a fost legal timbrat.
Recursul este fondat.
Acţiunea reclamantei, a fost înregistrată pe data de 8 septembrie 2005, pe rolul Tribunalului Constanţa, consecutiv obţinerii sentinţei civile nr. 159/28.03.2005 pronunţată de aceeaşi instanţă şi prin care, a fost dispusă anularea dispoziţiei de suspendare din funcţie şi reintegrarea pe funcţia deţinută anterior, cu plata drepturilor salariale, cuvenite pe perioada suspendării.
Acţiunea de faţă, are ca obiect, obligarea intimatului, la plata de despăgubiri morale, pe care reclamanta le-a cuantificat la suma de 50.000 lei.
Instanţa de fond, a apreciat că anularea actului de suspendare şi acordarea de despăgubiri sub forma drepturilor salariale pe întreaga durată a suspendării, constituie măsuri adecvate şi suficiente pentru repararea prejudiciului adus reclamantei, astfel că, nu se mai impune, acordarea de daune morale.
Hotărârea este criticabilă, întrucât instanţa de fond, trebuia să observe că între daunele morale solicitate şi fapta culpabilă a intimatului care, a dispus suspendarea din funcţie, măsură anulată ulterior, există un raport de proporţionalitate rezonabil, diferit de cel care dă dreptul la obţinerea reparării unei pagube materiale.
Aşa fiind, reclamanta este îndreptăţită să solicite independent de alte pagube materiale ce i-au fost cauzate şi daune morale pentru neplăcerile şi frustrările ce i
s-au produs prin suspendarea din funcţie.
Curtea apreciază că singura bază ce se cuvine a fi reţinută pentru acordarea unei satisfacţii şi din acest punct de vedere, constă în atitudinea autorităţii care a dispus asupra statutului de funcţionar public al reclamantei, care, a fost victima unei suferinţe morale indubitabile, prin apariţia în presa locală şi centrală a unor articole cu caracter defăimător cu repercusiuni de imagine negativă nu numai în opinia publică, dar şi în plan familial, prin compromiterea relaţiilor de familie, prin stresul pe care l-a trăit din cauza situaţiei litigioase.
În consecinţă acţiunea este admisibilă, dar în ce priveşte cuantumul daunelor morale, Curtea observă caracterul excesiv al acestora, astfel încât urmează a-i acorda reclamantei, suma de 5.000 lei cu acest titlu.
Faţă de cele expuse, Curtea, văzând şi disp. art. 382 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în tot hotărârea primei instanţe şi în rejudecare, va admite în parte acţiunea, obligându-l pe intimat la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale, către reclamantă.
Totodată, prin admiterea în parte a acţiunii, va dispune şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată în sumă de numai 1.000 lei, potrivit art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul reclamantei POPESCU MARIANA, domiciliată în Eforie Sud, str. Progresului nr.39 judeţul Constanţa, împotriva sentinţei civile nr.90 din 09.02.2006 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr.521/2005, ca fiind fondat.
Modifică în parte sentinţa nr. 90/12.09.2005 pronunţată de Tribunalul Constanţa – secţia contencios administrativ în sensul că obligă intimatul pârât la plata sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale către recurenta reclamantă.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică de la 11 Ianuarie 2007.
Preşedinte,
Vasile SusanuJudecător,
Angelica CiobotaruJudecător,
Mariana I. Trofimescu
Grefier,
Ana Maria Serea
Red. M.I.T.
Dact. A.M.S.
2 Ex./31.01.2007
Fond: E.Stănuţă
