ASISTENŢA JURIDICĂ. AVOCAT DIN OFICIU, CARE A ASISTAT ÎN FATA URMĂRIRII PENALE, MAI MULŢI INCULPAŢI, CU INTERESE CONTRARE. NULITATE. RESTITUIREA CAUZEI LA PROCUROR.


Sunt lovite de nulitate actele efectuate pe parcursul urmăririi penale, cât şi actul de sesizare a instanţei, în situaţia în care mai mulţi inculpaţi cu interese contrare în cauză au fost asistaţi de aceiaşi avocat desemnat din oficiu, art. 39 din Legea nr. 51/1995 stabilind, în mod expres, că avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti din 22.07.1998 au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii B.I., I.D., U.M., M.E. şi T.V. pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de evadare, prevăzută de art. 20 Cod penal, raportat la art. 269 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.

S-a retinut în sarcina inculpaţilor că aflaţi în camera nr. 7 din Arestul Poliţiei oraş Buftea, în noaptea de 12/13.06.1998, au dislocat grilajul metalic şi tocul

de la fereastra camerei, cu scopul de a evada, însă nu au reuşit, întrucât acţiunea lor a fost descoperită de subofiţerii de pază alarmaţi de zgomotul produs prin căderea pe pardoseala din beton a unui picior de pat metalic dislocat de inculpaţi şi folosit la îndepărtarea grilajului metalic.

Prin sentinţa penală nr. 306 din 8.06.1999, Tribunalul Bucureşti – secţia l-a penală, în baza art. 333 Cod procedură penală, a dispus restituirea cauzei la Parcheiul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, reţinând că actele efectuate pe parcursul urmăririi penale, cât şi actul de sesizare al instanţei sunt nule, inculpatul U.M., cât şi ceilalţi patru inculpaţi cu care acesta avea interese contrare, fiind asistaţi de acelaşi avocat.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, criticând-o ca fiind nelegală, cu motivarea că, în cursul urmăririi penale, toţi inculpaţii, inclusiv U.M., au beneficiat de asistenţă juridică, fiind asistaţi de avocat J.M. şi că tuturor li s-a adus la cunoştinţă învinuirea, precum şi dreptul de a fi asistaţi de un apărător, consemnându-se acestea în declaraţiile luate, conform dispoziţiilor art. 6 alin. 3 şi alin. 5 Cod procedură penală, astfel încât nu se impunea restituirea cauzei la procuror.

Curtea de Apel Bucureşti – secţia a ll-a penală a respins, ca nefondat, recursul Parchetului, având în vedere următoarele considerente:

Mai înainte ca subofiţerii din paza arestului să descopere camera din care au perceput zgomotul produs de inculpatul M.E. şi să identifice persoanele care încercau să evadeze, inculpatul U.M. i-a chemat pe subofiţeri şi a denunţat faptele.

Constant, în cursul urmăririi penale, acest inculpat a negat participarea la acţiunea de evadare, iar ceilalţi inculpaţi au susţinut că şi el a participat la comiterea faptelor, ceea ce dovedeşte, fără echivoc, interesele contrare ale inculpaţilor în soluţionarea cauzei.

în raport de această situaţie şi de dispoziţiile art. 35 şi 39 din Legea nr. 51/1995, care stipulează că avocatul este obligat să acorde asistenţă juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu, fără să poată asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză, organul de urmărire penală avea obligaţia să-i asigure inculpatului U.M. asistenţă juridică separată faţă de ceilalţi coinculpaţi.

Dispoziţiile relative la asistarea inculpatului de către avocat, când aceasta este obligatorie, potrivit legii, sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, potrivit art. 197 alin. 2 Cod penal.

(Secţia a ll-a penală, decizia penală nr. 1.447/1999) NOTA: Decizia Curţii de Apel Bucureşti este corectă. Inculpatul U.M. fiind cercetat în stare de arest şi trimis în judecată pentru o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, asistenţa juridică a acestuia este obligatorie, potrivit art. 171 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală.

Când asistenţa juridică este obligatorie, dacă inculpatul nu si-a ales un apărător, se iau măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu, conform art. 171 alin. 4 Cod procedură penală.

Desemnarea unui singur apărător pentru mai mulţi inculpaţi care au în cauză interese contrare, echivalează cu neasistarea acestora de către apărător, în cazurile în care asistenţa juridică este obligatorie, potrivit legii. (Judecator Marian Carcel – sectia II penala CAB)