Noua reglementare a aprobării planului de reorganizare, instituită de Legea nr. 64/1995, modificată şi republicată, nu mai impune condiţia ca judecătorul sindic să se pronunţe asupra fezabilităţii acestui plan.
Planul va fi confirmat de judecătorul sindic, dacă cel puţin două dintre categoriile de creditori, menţionate la art. 67 alin. 4 din aceeaşi lege, acceptă planul.
Prin încheierea nr. 200/13.02.2001, Tribunalul Teleorman a respins planul de reorganizare propus de debitoarea S.C. “C.” – S.A. şi a trimis cauza la Tribunalul Teleorman, pentru a se dispune trecerea la procedura falimentului.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul, prin judecător sindic, a reţinut că la data de 8.01.2001, debitoarea a propus un plan de reorganizare pentru continuarea activităţii, conform art. 59 din Legea nr. 64/1995, care nu a fost votat de nici o categorie de creditori.
Potrivit art. 68 alin. 1 din Legea nr. 64/1995, singura condiţie de confirmare a planului de către judecătorul sindic este ca acesta să fi fost acceptat de cel puţin două categorii dintre creditorii prevăzuţi la art. 67 alin. 4 din legea menţionată, condiţie neîndeplinită în speţă.
S-a mai reţinut că planul nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 60 din Legea nr. 64/1995, întrucât nu conţine menţiuni cu privire la posibilitatea lichidării
pasivului, obiectivele urmărite, planul de acţiune şi posibilităţile concrete de redresare.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs debitoarea, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9,10 şi 11 C. pr. civ..
in susţinerea recursului, s-a arătat că planul de restructurare prevede plata de rate lunare de un miliard de lei în 2001 şi dublarea acestor plăţi în anul 2002 şi nu cum, greşit s-a înţeles, 100 mii. lei şi 200 mii. lunar. în ceea ce priveşte datoriile către furnizori, pot fi acoperite prin valorificarea stocului de marfă existent şi a culturilor înfiinţate, iar cu privire la datoriile către B.C.R., creditul este de 30% din datoria prezentă, restul fiind dobânzi.
Asupra recursului:
Potrivit art. 68 alin. 1 din Legea nr. 64/1995, un plan va fi confirmat de judecătorul sindic, dacă cel puţin două dintre categoriile de creditori, menţionate la art. 67 alin. 4, acceptă planul.
Din analiza lucrărilor dosarului, rezultă că nici o categorie de creditori, cu excepţia reprezentanţilor salariaţilor, nu a votat planul, ca singură şi necesară condiţie a confirmării acestuia.
Noua reglementare a aprobării planului, instituită de Legea nr. 64/1995, modificată şi republicată, nu mai impune ca judecătorul sindic să se pronunţe asupra fezabilităţii planului, aşa cum susţine recurenta, în dezvoltarea motivelor, ci doar să constate dacă a fost votat cu respectarea art. 68 alin. 1 din legea specială.
Aşa fiind, susţinerile recurentei sunt irelevante, în raport de sus-menţionatele dispoziţii.
Oricum, aşa cum, în mod corect s-a reţinut, planul de reorganizare propus nu cuprinde date referitoare la modalitatea de lichidare a pasivului, ca element primordial al acestuia, cum dispun prevederile art. 60 alin. 2 din Legea nr. 64/ 1995, republicată şi modificată.
în consecinţă, faţă de cele arătate, Curtea va constata recursul nefondat şi îl va respinge. (Judecator Decebal Taragan)
(Secţia a Vl-a comercială, decizia nr. 213/2001)