Legea nr. 19/2000, art. 381 lit. a) raportat la art. 40 alin. (1) lit. d)
Perioada pensionării pentru invaliditate de gradul II cuprinsă în copia carnetului de muncă trebuie să fie luată în considerare la calculul pensiei.
Decizia civilă nr. 299/M din 28 septembrie 2006 – N.G.
Prin sentinţa civilă nr. 390/2006 a Tribunalului B. a fost respinsă contestaţia formulată de contestatorul P.N. în contradictoriu cu intimata C. J.P., împotriva deciziei nr. 211162 din 22.03.2006 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă emisă de intimată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarele:
Contestatorul P.N. a fost pensionat pentru limită de vârstă, iar prin decizia nr. 211162/30.11.2005 drepturile de au fost recalculate.
Această decizie a fost revizuită la data de 22.03.2006.
Prin decizia revizuită, conform concluziilor formulate de contestata în şedinţa publică din 1.06.2005 au fost soluţionate favorabil cererile formulate în acţiunea introductivă de instanţă, mai puţin petitul privitor la reluarea în calcul a perioadei de invaliditate din perioada 27.11.1960 – 27.10.1965 şi petitul referitor la indemnizaţia de conducere pe perioada 1993-1998.
Instanţa a mai reţinut că aceste pretenţii sunt nefondate având în vedere că veniturile realizate în perioada 1993-1998 potrivit adeverinţei nr. 446/19.01.2005 nu sunt sporuri cu caracter permanent, ci premii trimestriale şi anuale.
Cât priveşte susţinerea contestatorului, că intimata la revizuirea deciziei nu a avut în vedere şi perioada de invaliditate, instanţa a respins acest capăt de cerere, motivat de faptul că acesta nu a produs dovezi din care să rezulte cu exactitate perioada în care s-a aflat în gradul II de invaliditate.
Pentru considerentele mai sus arătate, instanţa a respins contestaţia formulată de contestatorul P.N. în contradictoriu cu intimata C.J.P. B. împotriva deciziei de revizuire a drepturilor de nr. 211162/22.03.2006.
împotriva acestei sentinţe s-a declarat recurs de recurentul P.N., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentinţa este nelegală pentru faptul că instanţa de fond nu a avut în vedere adeverinţa nr. 446/2005, din care ar fi rezultat faptul că sumele de bani în discuţie au avut caracter permanent, iar acordarea acestor sume s-a făcut în temeiul mai multor acte normative printre care şi Legea nr. 130/1996.
O altă critică de recurs este aceea că recurentul a fost pensionat pentru o perioadă cuprinsă între 1.11.1960 şi 27.10.2006 pentru invaliditate de gradul II iar instanţa nu a avut în vedere acest lucru.
Prin decizia civilă nr. 299/2006 a C.A. B. a fost admis recursul numai în parte, sub aspectul invocat în cel de al doilea motiv de recurs şi sentinţa primei instanţe a fost modificată în parte.
Din conţinutul adeverinţei nr. 446/2005 rezultă că recurentul a beneficiat de anumite sporuri, însă acele sporuri care au avut caracter permanent, au fost avute în vedere de intimată la momentul emiterii deciziei de pensionare. Adeverinţa nr. 1256/2005 nu aduce modificări primei adeverinţe, în ceea ce priveşte datele care intră în baza de calcul a pensiei. Premiile anuale şi premiile pentru realizări deosebite obţinute în cursul anului, nu pot fi avute în vedere la determinarea bazei de calcul a pensiei, motiv pentru care prima critică din recurs a fost apreciată ca nefondată şi în consecinţă a fost respinsă.
în ceea ce priveşte cea de-a doua critică din recurs, care vizează includerea perioadei asimilate, în care recurentul a fost pensionat pentru invaliditate de gradul II, aceasta este întemeiată şi în consecinţă va fi admisă. Trebuie menţionat că din probatoriul administrat în cauză, respectiv din copia carnetului de muncă rezultă, fără nicio îndoială că în perioada 1.11.1960 – 27.10.1965, a fost pensionat pentru invaliditate de gradul II. Prin urmare, prima instanţă în mod greşit a ignorat această probă depusă la dosar, şi ca o consecinţă a înlăturat aplicabilitatea dispoziţiilor art. 381 lit. a) raportat la art. 40 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000.
