C.S.J., secţia penală, nr. 251 din 31.01.1992
La stabilirea cuantumului despăgubirilor datorate de inculpat copiilor minori ai victimei, instanţa trebuie să ţină seama nu numai de veniturile realizate de acesta din salariu, ci din orice alte venituri provenite din activităţi retribuite sau evaluabile în bani desfăşurate de victimă în afara locului de muncă.Judecătoria Târgu Jiu, prin sentinţa penală nr. 1024 din 2 octombrie 1990, a condamnat pe inculpatul R.I. pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută în art. 178 alin. (2) C. pen.Totodată, inculpatul a fost obligat, între altele, la plata sumei de câte 400 de lei lunar pentru fiecare dintre cei doi copii minori ai victimei, cu titlu de prestaţie periodică până la majoratul acestora.Instanţa a reţinut că inculpatul, conducând un autocamion, s-a angajat într-o depăşire cu viteză neadecvată condiţiilor de trafic şi stării carosabilului, din care cauză a pierdut controlul volanului, a pătruns pe banda de mers din sens contrar şi a lovit frontal un autoturism al cărui conducător, P.C., a decedat în urma accidentului.Tribunalul Judeţean Gorj, prin decizia penală nr. 644 din 21 decembrie 1990, a menţinut obligarea inculpatului la plata despăgubirilor periodice stabilite de prima instanţă.Recursul extraordinar declarat în cauză este întemeiat.Din probe rezultă că instanţa a avut în vedere, la stabilirea prestaţiei periodice în favoarea copiilor minori ai victimei, numai veniturile realizate de aceasta provenind din salariul primit ca strungar la IPA Tg. Jiu, fără a ţine seama de veniturile obţinute din alte activităţi pe care le-a desfăşurat constant.În acest sens, s-a făcut dovada că victima, după programul de muncă, lucra cu fierăstrăul mecanic pe care îl deţinea tăind lemne pentru cetăţeni, realizând astfel venituri din care contribuia cu o sumă evaluabilă la câte 200 de lei lunar pentru fiecare copil.Martorii declară că victima lucra şi un teren agricol al părinţilor săi, primind în schimb produse agricole a căror valoare, repartizată pe membrii familiei, reprezintă, de asemenea, câte 200 de lei lunar pentru fiecare dintre copiii minori.Rezultă, aşadar, că pe lângă suma alocată de victimă din salariul realizat şi care depăşeşte cu câte 400 de lei cuantumul pensiei de urmaş stabilit pentru fiecare copil, victima mai contribuia lunar cu câte 400 de lei din sumele obţinute prin activităţile menţionate, situaţie în care instanţa trebuia să oblige pe inculpat să plătească cu titlu de prestaţie periodică în favoarea celor doi minori suma de câte 800 de lei pentru fiecare
