Calitatea procesuală a societăţii furnizoare ce a primit filă CEC, pentru produsele livrate şi a fost refuzată la plată de bancă, în cazul infracţiunii prev.


Este inadmisibilă acţiunea civilă formulată de societatea furnizoare de produse, deţinătoare a CEC-ului neonorat de bancă, în raport de natura infracţiunii reţinute, care este o infracţiune de pericol şi nu o infracţiune de rezultat.

Prin sentinţa penală nr.828 din 21 aprilie 2006, pronunţată de Judecătoria Slatina, în dosar nr.12251/2005, a fost condamnat inculpatul C.M. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934, cu aplicarea dispoz.art.81 şi urm. Cod penal.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Imperial IMPEX 200 SRL, reprezentată prin lichidatorul judiciar SC O-P reorganizare şi lichidare Bucureşti, la plata sumei de 3.615.335.000 ROL, cu dobânzile legale până la data intrării în procedura falimentului către partea civilă SC COMCEREAL Olt SA, precum şi la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în fapt că inculpatul în calitate de administrator al SC IMPERIAL IMPEX 200 SRL Bucureşti, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu SC COMCEREAL Olt SA, privind cantitatea de 500 tone grâu, la preţul de 2.677.500.000 ROL, părţile angajându-se ca plata să se realizeze în termen de 45 zile bancare, prin virament, în numerar.

În vederea garantării plăţii, inculpatul a emis fila CEC seria BB nr.30300587656, care urma a-şi produce efectele în cazul în care plata preţului convenit nu s-ar fi realizat în termen.

Ulterior, între părţile contractante s-a realizat o conciliere, consemnată în procesul-verbal din 12 noiembrie 2004, în conţinutul căreia inculpatul recunoştea neexecutarea obligaţiei de plată la termenul stipulat şi s-a angajat să execute contractul la 28 ianuarie 2006, emiţând alte două file CEC care înlocuiau valoric prima filă restituită de furnizor inculpatului.

Executarea nu s-a efectuat nici la următoarele termene stabilite de furnizor cu inculpatul, de fiecare dată emiţându-se alte file CEC, pe care le-a semnat numitul C.E., împuternicit cu administrarea de către inculpat.

Inculpatul a emis o ultimă filă CEC la 4 aprilie 2005, prin care s-a încheiat un nou protocol, însă la expirarea termenului de 30 zile stipulat, furnizorul SC COMCEREAL OLT SA, a introdus spre decontare fila CEC, care a fost refuzată la plată de către BRD – Agenţia Caracal, pentru lipsă totală de disponibil în cont.

Instanţa de fond a reţinut că activitatea infracţională desfăşurată de inculpat realizează elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934, iar nu ale infracţiunii de înşelăciune, prev.de art.215 alin.4 Cod penal, întrucât beneficiarul a acceptat emiterea filei CEC în vederea garantării plăţii creanţei născută din contractul de furnizare încheiat între părţi.

Sub aspect civil, prima instanţă a reţinut că infracţiunea la legea CEC-ului dedusă judecăţii, este o infracţiune formală, însă există o persoană juridică căreia i s-a produs o vătămare materială prin comiterea infracţiunii, situaţie în care, în temeiul art.24 Cod pr.penală, s-a reţinut calitatea procesuală a părţii civile SC COMCEREAL Olt SA şi a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente, reprezentată prin lichidator, la plata sumei arătate, cu dobânzile legale.

Sentinţa a fost apelată de către inculpatul C.M. care a invocat nelegalitatea şi netemeinicia, în sensul că latura civilă a fost soluţionată în mod greşit, arătând că acţiunea civilă este inadmisibilă, iar pedeapsa aplicată este greşit individualizată.

Tribunalul Olt, prin decizia penală nr.381 din 8 noiembrie 2006, pronunţată în dosar nr.700/P/2006, a admis apelul inculpatului şi desfiinţând în parte sentinţa sub aspect civil, a înlăturat dispoziţiile privind obligarea solidară a inculpatului la plata despăgubirilor către SC COMCEREAL COM SA, cu motivarea că acţiunea civilă este inadmisibilă având în vedere că infracţiunea dedusă judecăţii este una de pericol şi nu una de rezultat, producătoare de prejudicii care să legitimeze existenţa laturii civile a cauzei.

S-a arătat că subiectul pasiv al acestei infracţiuni este statul, fiind vizate relaţiile sociale create în jurul şi pentru protecţia instrumentelor bancare de plată, care trebuie să justifice şi să conserve încrederea populaţiei în aceste mijloace de plată, reţinându-se în acelaşi timp că infracţiunea din speţă nu are subiect pasiv adiacent, iar litigiul dintre părţi cu privire la executarea creanţei derivate din neplata preţului stabilit prin contract, are natură comercială şi trebuie rezolvat de instanţa civilă, mai ales că societatea creditoare s-a înscris la masa credală în cadrul procedurii lichidării judiciare iniţiată împotriva societăţii inculpatului.

Recursurile declarate de către partea civilă SC COMCEREAL Olt SA şi inculpatul C.M., sunt nefondate.

Promovarea acţiunii civile în cadrul procesului penal este supusă dispoziţiilor imperative ale art.14 alin.2 şi art.15 Cod pr.penală, astfel: acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă”, constituirea de parte civilă realizându-se în contra inculpatului şi a persoanei responsabile civilmente”,.

Faţă de aceste dispoziţii, se reţine că nu poate avea calitate de parte civilă în procesul penal decât persoana vătămată, respectiv subiectul pasiv al infracţiunii, deoarece numai faţă de acest subiect de drept este posibil a se reţine că a suferit o vătămare materială prin fapta penală în cadrul unui proces penal.

O altă interpretare a dispoziţiilor menţionate, astfel cum se invocă în recursul părţii civile din prezenta cauză, ar fi contrară spiritului legii procesual penale care limitează sfera participanţilor în procesul penal la inculpat, parte civilă şi parte responsabilă civilmente.

Se constată că infracţiunea dedusă judecăţii, ca infracţiune de pericol, nu poate genera prejudiciu material asupra patrimoniului unei persoane fizice sau juridice, orice pretenţii ale celui care se consideră vătămat prin emiterea unei file CEC în condiţiile săvârşirii infracţiunii prev.de art.84 din Legea 59/1934, putând fi realizate printr-o acţiune civilă la instanţa civilă competentă.