Dosar nr.1665/327/2008R O M Â N I ATRIBUNALUL TULCEASECTIA CIVILA, COMERCIALA SI ADMINISTRATIVDECIZIA CIVILĂ NR.199Şedinţa publică din data de 05 martie 2009
Asupra recursului civilde faţă;
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Tulcea sub nr.1665/327 din 03.04.2008 petentul_ a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie seria PCA nr.3200973/29.03.2008, întocmit de I.P.J.Tulcea – Serviciul Protecţiei Rutiere.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, situaţia de fapt consemnată de către agentul constatator nu corespunde realităţii, deoarece în ziua respectivă nu a consumat băuturi alcoolice. De asemenea, petentul a mai precizat că nu are nici o culpă în producerea uşoarei coliziuni în care a fost implicat autovehiculul pe care îl conducea.
La termenul din 02.05.2008 petentul a depus precizări scrise în cuprinsul cărora a arătat că în momentul incidentului se afla sub tratament cu medicamentul Ossidenta – Tinctură, deoarece suferă de gingivită cronică, acest medicament având un conţinut diluat de alcool, ceea ce explică concentraţia de 0,18mg/l găsită atunci când s-a luat proba. A mai menţionat petentul că nu se face vinovat nici de producerea coliziunii întrucât conducătorul celuilalt autovehicul trebuia să-i acorde prioritate.
Soluţionând cauza, Judecătoria Tulcea, prin sentinţa civilă nr.2892 din 05 nov.2008 a respins plângerea ca nefondată.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că, pe data de 29.03.2008 petentul_ a fost sancţionat contravenţional cu două avertismente şi cu amendă în sumă de 450 de lei, deoarece a condus autovehiculul marca Dacia cu număr de înmatriculare_ pe str. Mahmudiei din mun. Tulcea şi la efectuarea unui viraj a intrat în coliziune laterală cu un alt autovehicul. De asemenea, la testarea alcooltest a fost afişată o concentraţie de 0,18 mg/l alcool pur în aerul expirat iar asigurarea RCA era expirată din data de 01.10.2007, faptele reţinute în sarcina petentului întrunind elementele constitutive ale contravenţiilor prevăzute de art.54 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, de art.102 alin.3 din acelaşi act normativ şi de art.48 din Legea nr.136/1995.
Instanţa a apreciat că petentul nu a reuşit să producă o probă contrară situaţiei de fapt ce rezultă din procesul-verbal de contravenţie contestat. Astfel, petentul a susţinut că nu a consumat băuturi alcoolice în ziua când a fost testat cu aparatul alcooltest, concentraţia de alcool găsită fiind cauzată de faptul că petentul urma un tratament cu un medicament ce conţine alcool. Această susţinere nu are însă un suport probator solid, declaraţiile martorilor cu privire la acest aspect având o valoare probatorie nesemnificativă, având în vedere concentraţia destul de mică de alcool ce a fost găsită, ceea ce înseamnă că petentul nu a avut un comportament din care să rezulte că a consumat băuturi alcoolice, comportament care să fi fost perceput de către martori. Faptul că ambii martori au susţinut că petentul le-a adus la cunoştinţă că se afla sub tratament nu poate fi luat în considerare cât timp petentul a semnat procesul-verbal de contravenţie, fără obiecţiuni, iar din raportul agentului constatator rezultă că petentul i-a spus acestuia că a consumat o ţuică în jurul orelor 12,00.
Singura probă relevantă în ceea ce priveşte concentraţia de alcool este răspunsul furnizat de către Serviciul Medico-Legal Tulcea din care rezultă că medicamentul pe care petentul pretinde că l-a folosit are la baza metodei de fabricare un proces de extracţie a principiului activ pe bază de etanol, ceea ce înseamnă că ingestia unei cantităţi mari dintr-un astfel de medicament conduce la ingestia unei cantităţi de alcool etilic, existând posibilitatea teoretică de detectare a acestuia în aerul expirat. După cum lesne se poate observa, pentru ca o concentraţie de alcool în aerul expirat să fie cauzată de un astfel de medicament, este necesară ingerarea unei cantităţi mari, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză întrucât medicamentul menţionat de către petent este o tinctură iar aceasta nu se ingerează ci se foloseşte eventual pentru efectuarea unor clătiri bucale, situaţie în care concentraţia de alcool, oricât de mică ar fi, nu poate fi cauzată de respectivul medicament.
Relativ la celelalte două contravenţii reţinute în sarcina petentului, acesta nu a produs nici o probă din care să rezulte contrariul celor consemnate de către agentul constatator, prezumţia de adevăr care operează în favoarea procesului-verbal de contravenţie nefiind înlăturată nici în privinţa acestor fapte.
În ceea ce priveşte condiţiile de formă, instanţa a constatat că procesul-verbal de contravenţie a fost întocmit cu respectarea cerinţelor legale.
Împotriva acestei sentinţe civile, a declarat recurs în termen legal, petentul_ , criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
A susţinut recurentul că a solicitat instanţei de fond administrarea probei testimoniale cu cei doi martori, însă a fost încuviinţat numai un martor, fiind respinsă proba cu martorul_ , deşi percepuse direct şi nemijlocit starea de fapt. Pentru acest motiv recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond pentru administrarea întregului probatoriu propus.
A mai arătat recurentul că, prima instanţă nu a făcut o analiză obiectivă a probelor. Astfel, ambii martori audiaţi au relatat faptul că recurentul le-a adus la cunoştinţă că la acea dată se afla sub tratament pentru gingivită şi făcea gargară cu o soluţie în a cărei compoziţie intra şi alcool.
În acest sens este edificator şi răspunsul comunicat de către Laboratorul Medico-Legal Tulcea potrivit cu care “…orice tinctură reprezintă o formă de preparat farmaceutic care are la bază…etanol şi deci ingestia unei cantităţi de astfel de medicament… Duce la posibilitatea de detectare a acestuia în aerul expirat din plămâni prin gură”. Or, concentraţia de alcool determinată la etilotest, respectiv 0,18 mg./l este infimă şi nicidecum nu reprezintă prin sine un pericol social minim. Rezultă că situaţia de fapt reţinută în cuprinsul procesului verbal de contravenţie nu corespunde realităţii.
Pentru acest motiv recurentul a solicitat admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii, ca nefondate.
Examinând hotărârea atacată în raport de criticile aduse acesteia tribunalul reţine că recursul este neîntemeiat.
Recurentul susţine că a ingerat tinctura ossidenta şi din acest motiv la testul efectuat cu aparatul Drager seria ARUB-0138 (ARRM) acesta a afişat o concentraţie de 0,18 mg/l alcool, dar din înscrisul medical aflat la fila 11 din dosarul instanţei de fond eliberat la 26.03.2008 de către medicul stomatolog Mocanu Monica rezultă că recurentului i s-a prescris tinctura ossidenta pentru clătiri bucale timp de 10 zile şi nu ingerarea acestei tincturi aşa cum a susţinut acesta şi cum s-a comunicat Laboratorului Medico-Legal Tulcea, astfel că nu putea să influenţeze alcooltestul.
De asemeni, în condiţiile în care martorul_ solicitat a fi audiat de recurent, cunoştea aceleaşi împrejurări ca şi celălalt martor audiat la cererea acestuia, în mod corect prima instanţă a respins administrarea acestei probe.
Se constată astfel că, instanţa de fond a făcut o apreciere corectă a probelor administrate în cauză şi că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei prev.de art.54 alin.1 din OUG nr.195/2002 coroborat cu art.102 alin.3 din acelaşi act normativ.
Pe cale de consecinţă, urmează a respinge recursul ca nefondat şi a păstra ca legală şi temeinică hotărârea atacată.????????33
