Caracter cert, lichid şi exigibil al creanţei, în vederea înscrierii în tabelul creditorilor.


Caracter cert, lichid şi exigibil al creanţei, în vederea înscrierii în tabelul creditorilor.- art. 67 (1) din Legea nr.85 2006 R privind procedura insolvenţei.

Potrivit art. 67(1) din Legea nr. 85 2006 privind procedura insolvenţei, administratorul judiciar va verifica documentele depuse de creditori odată cu cererea pentru înscrierea în tabelul creanţelor şi va efectua o verificare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe.Decizia nr. 1000 din data de 7 iunie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia Comercială şi de Administrativ şi Fiscal

Prin decizia nr.1000 din 7 iunie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de creditoarea SC U. L. C. IFN S.A., împotriva sentinţei nr.331 din data de 23.02.2010 pronunţată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata SC S. L. SRL, prin administrator judiciar.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa nr.331 23.02.2010, Tribunalul Prahova a respins contestaţia la tabelul preliminar al debitoarei SC S. L.SRL, întocmit de administratorul judiciar P. SPRL, înlocuit ulterior cu C. H., formulată de creditoarea SC U. L. C. IFN SA, ca neîntemeiată.

Astfel, creditoarea a solicitat înscrierea în tabel cu suma de 98373,19 lei, înscriindu-se de administratorul judiciar numai suma de 25.982,84 lei, iar diferenţa de 72.390,35 lei reprezentând ratele de leasing până la finalizarea contractului de leasing, nu a fost admisă pe motiv că, în contract a fost prevăzută o clauză penală abuzivă.

La pronunţarea sentinţei, instanţa de fond a avut în vedere şi disp. art. 5 din Codul civil, acestea prevăzând că, nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare, de la legile care interesează ordinea publică sau bunele moravuri.

În cauza de faţă, s-a motivat că, plata ratelor viitoare de leasing după reziliere şi predarea autovehiculului, reprezintă în fapt o sarcină excesivă impusă utilizatorului, ajungându-se la situaţia în care, este mai profitabil pentru utilizator să nu fie executat contractul decât să fie executat, deoarece s-ar obţine pe lângă bunurile contractante şi plata tuturor ratelor de leasing.

Această motivare, coroborată cu împrejurarea că debitoarea nu a negociat în mod direct cu finanţatorul condiţiile generale de leasing, conduc la concluzia că respectiva creanţă nu este certă, lichidă şi exigibilă pentru a fi înscrisă în tabelul preliminar de creanţe.

Potrivit art. 67(1) din Legea nr. 85 2006 privind procedura insolvenţei, administratorul judiciar va verifica documentele depuse de creditori odată cu cererea pentru înscrierea în tabelul creanţelor şi va efectua o verificare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe.

Ca atare, el are obligaţia de a verifica dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, la fel ca şi în cazul deschiderii procedurii, iar în cazul de faţă atât administratorul judiciar cât şi judecătorul sindic, interpretând actele depuse de creditoare şi dispoziţiile legale în vigoare, au procedat corect, reţinând drept creanţă certă, lichidă şi exigibilă numai suma de 25.982,84 lei.

Astfel, diferenţa solicitată de 72.390,35 lei nu are caracter cert, lichid şi exigibil, aceasta reprezentând rate viitoare rămase de achitat, după rezilierea contractului de leasing, fără posibilitatea efectuării unei negocieri directe şi reale a condiţiilor generale şi implicit fără cunoaşterea exactă a eventualului prejudiciu suferit de creditoare.

Aşa fiind, faţă de situaţia de fapt şi de drept dedusă judecăţii, Curtea constată că motivele de recurs sunt nefondate, interpretarea dată de recurentă, dispoziţiilor din Codul civil, care reglementează clauza penală nu se pot aplica în cazul de faţă, pentru motivele sus arătate.