Prima instanta nu a desavârsit fondul cauzei, în conditiile în care a retinut aplicabilitatea prevederilor art.17 alin.(1) din Regulamentul nr.2371/2002 al Consiliului Europei, în absenta unui acord între statele Român si Bulgar cu privire la masurile menite sa asigure accesul egal al navelor lor de pescuit în apele comunitare ale Marii Negre, înlaturând nemotivat prevederile art.62 alin.(1) si (4) din Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului Marii, încheiata la Montego Bay în anul 1982 si ale art.18 din Legea nr.36/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si ale zonei contigue ale României.
În eventualitatea ca cele doua state comunitare nu au convenit asupra masurilor menite sa asigure accesul egal al navelor lor de pescuit în apele comunitare ale Marii Negre, va trebui sa se stabileasca daca si în ce conditii sunt aplicabile prevederile art.17 alin.(1) din Regulamentul nr.2371/2002 al Consiliului sau daca sunt ori nu aplicabile prevederile Legii nr.110/1996 privind ratificarea de catre România a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului Marii (UNCLOS), încheiata la Montego Bay în anul 1982 cu trimitere expresa la regimul juridic special ce vizeaza Zona Economica Exclusiva a unui stat riveran.
În eventualitatea ca cele doua state comunitare nu au convenit asupra masurilor menite sa asigure accesul egal al navelor lor de pescuit în apele comunitare ale Marii Negre, va trebui sa se stabileasca daca si în ce conditii sunt aplicabile prevederile art.17 alin.(1) din Regulamentul nr.2371/2002 al Consiliului sau daca sunt ori nu aplicabile prevederile Legii nr.110/1996 privind ratificarea de catre România a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului Marii (UNCLOS), încheiata la Montego Bay în anul 1982 cu trimitere expresa la regimul juridic special ce vizeaza Zona Economica Exclusiva a unui stat riveran.
Art.62 alin.(1) pct.(4) din Conventia Natiunilor Unite
asupra dreptului Marii (UNCLOS), încheiata la Montego Bay în anul 1982
Art.17 alin.(1) din Regulamentul nr.2371/2002 al Consiliului Europei
Art.64, 65 din OUG nr.23/2008
Prin sentinta penala nr.287 din 18 octombrie 2011 pronuntata de Judecatoria Mangalia în dosarul nr.3348/254/2011, inculpatul H.S., nascut la data de 21.04.1968 în localitatea Plovdiv, Republica Bulgaria, domiciliat în orasul Balcik, Republica Bulgaria, cetatean bulgar, studii medii, având trei copii minori în întretinere, de ocupatie marinar la S.C. D.F. S.R.L. Balcik, fara antecedente penale, a fost achitat, în temeiul prevederilor art.11 pct.(2) lit.a) Cod procedura penala raportat la art.10 lit.d) Cod procedura penala pentru savârsirea infractiunii de nedetinere a autorizatiei de pescuit comercial prevazuta de art.64 lit.a) din OUG nr.23/2008, infractiunii de folosire de pescuit de catre persoanele neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial, prevazuta de art.64 lit.k) din OUG nr.23/2008 si infractiunii de pescuit cu unelte si scule neautorizate prev. de art.65 alin.(1) lit.b) din OUG nr.23/2008.
În baza prevederilor art.11 pct.(2) lit.a) Cod procedura penala raportat la art.10 lit.(b1) Cod procedura penala inculpatul H.S a fost achitat pentru savârsirea infractiunii de pescuit al resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime legale, prevazuta de art.64 lit.i) din OUG nr.23/2008.
În temeiul prevederilor art.181 Cod penal raportat la art.91 lit.c) Cod penal s-a aplicat inculpatului H.S. o amenda administrativa în cuantum de 1000 RON.
Conform prevederilor art.357 alin.(2) lit.e) Cod procedura penala s-a dispus restituirea catre inculpat a navei de pescuit BG 5159 – pavilion Bulgaria, retinuta în baza dovezii întocmite la data de 13.04.2011 de I.J.P.F. Constanta – Grup Nave Mangalia.
În baza prevederilor art.118 alin.(1) lit.e) si f) Cod penal s-a dispus confiscarea plaselor de pescuit retinute în baza dovezii întocmite la data de 13.04.2011 de I.J.P.F. Constanta – Grup Nave Mangalia si a sumei de 1386 lei, reprezentând contravaloarea cantitatii de 66 kg calcan.
Inculpatul H.S. a fost obligat sa plateasca statului suma de 800 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunta în sensul celor mentionate Judecatoria a retinut urmatoarele:
Inculpatul este proprietarul navei de pescuit sub pavilion bulgaresc cu nr. BG 5159 si împreuna cu membrii echipajului, respectiv Y.S., Z.Z., P.V., I.N., E.A., Y.Z.M.I., S.T. si Y.Z., a plecat din portul Balcik în seara zilei de 12.04.2011 pentru a verifica plasele de pescuit pe care le montase cu 10 zile înainte în apele Marii Negre, astfel cum se retine din declaratiile inculpatului coroborate cu declaratiile martorilor audiati în faza de urmarire penala si în faza de judecata, cu înscrisurile anexate la dosarul de urmarire penala si cu înscrisul anexat la fila 29 din dosarul cauzei.
Membrii echipajului au încercat sa ridice plasele la bordul navei dar au constatat ca una dintre plasele montate de acestia era încurcata cu alta plasa, nemarcata, pe care au ridicat-o pe punte si au decis sa se deplaseze la capatul opus al acesteia, capat despre care inculpatul stia ca se afla în apele maritime române (declaratiile inculpatului coroborate cu declaratiile martorilor audiati în cauza).
La data de 13.04.2011, în jurul orei 5:20, echipajul navei de patrulare maritima cu numar MAI 1103, apartinând Grupului de Nave Mangalia, a fost sesizat de catre Biroul de Supraveghere si Control Naval al I.J.P.F. Constanta pentru a se deplasa în punctul de coordonate 43°.46.0 N si 28°.582 E pentru a identifica o tinta suspecta.
În jurul orelor 06:30, nava de patrulare a identificat în apele teritoriale românesti, la distanta de aproximativ 20 mile marine travers de localitatea 2 Mai, jud. Constanta, nava de pescuit sub pavilion bulgaresc „BG 5150″ care se deplasa catre nord cu viteza de aproximativ doua noduri, astfel cum se retine din procesul-verbal de depistare anexat la dosarul de urmarire penala, din declaratia data de inculpat si din declaratiile martorilor audiati în cauza.
În jurul orelor 6,55 s-au efectuat somatiile legale în canalul de comunicare 16 international si codul international de semnale pentru oprirea ambarcatiunii, lucru care s-a si realizat, astfel cum se retine din procesul-verbal de depistare anexat la dosarul de urmarire penala si din declaratia data de inculpat în cauza.
Procedându-se la abordarea si controlul navei, s-a constatat ca echipajul este format din 10 persoane de nationalitate bulgara, dupa cum urmeaza: inculpatul H.S., comandant al navei, si numitii Y.S., Z.Z., P.V., I.N., E.A., Y.Z.M.I., S.T. si Y.Z., membri ai echipajului.
Inculpatul a prezentat organelor de control documentele în baza carora desfasura activitatea de pescuit, respectiv aprobarea speciala pentru efectuarea de pescuit economic de calcan în Marea Neagra pentru anul 2011 eliberata de MAA – Agentia Executiva pentru Pescuit si Acvacultura din Bulgaria sub nr. 08104555/02.02.2011, aprobarea pentru pescuit economic în Marea Neagra si Dunare, eliberata de MAA – Agentia Executiva pentru Pescuit si Acvacultura din Bulgaria sub nr. 08104555 din 29.06.2009, jurnalul de bord, autorizatie de navigatie nr. 13-0327-09 eliberata de Ministerul Transporturilor din Republica Bulgaria, si atestat de capacitate nr. 2429 pe numele H.S., proces-verbal de constatare nr. 6/03.02.2011 întocmit de Agentia Executiva Pescuit si Acvacultura din Republica Bulgaria, jurnal de vapor, permis de pescuit comercial nr. 08104555-008 din 29.12.2010.
Cu ocazia controlului efectuat la bordul navei bulgaresti, pe puntea navei s-a constatat existenta mai multor recipiente din plastic, de diferite culori si marimi, goale, iar în prova s-a identificat o lada din plastic în care se aflau depozitate 11 bucati de peste proaspat din specia calcan, astfel cum rezulta din procesul-verbal de depistare anexat la fila 10 din dosarul de urmarire penala, din declaratia data de inculpat în cauza si din declaratiile date de martorii audiati atât în faza de urmarire penala, cât si în faza de judecata.
La bordul navei se afla, potrivit declaratiilor date de inculpat, coroborate cu declaratiile martorilor audiati în cauza, o plasa de pescuit nemarcata având caracteristicile specifice celor folosite la prinderea pestelui din specia calcan.
Fiind întrebat despre existenta altor plase de pescuit existente în zona economica exclusiva a României, inculpatul a declarat ca anterior controlului montase o plasa de pescuit, plasa pe care o cauta în momentul depistarii.
În apropierea locului în care a fost oprita nava de pescuit supusa controlului, echipa de control a observat pe luciul apei un bidon din material plastic, de culoare galben sters, despre care a presupus ca poate marca existenta unei plase de pescuit, astfel cum rezulta din procesul-verbal de depistare, iar politistii de frontiera i-au solicitat inculpatului sa procedeze la recuperarea acesteia.
Dupa recuperarea a patru plase de pescuit, inculpatul a întrerupt scoaterea plasei în continuare si a refuzat balizarea acesteia, motivând ca plasa respectiva nu îi apartine si ca acestea sunt indicatiile pe care le-a primit din partea autoritatilor bulgare, astfel cum se retine din procesul-verbal de depistare anexat la dosarul de urmarire penala, din declaratiile inculpatului si din declaratiile martorilor audiati atât în faza de urmarire penala cât si în faza de judecata.
Nava de pescuit aflata sub comanda inculpatului a fost condusa de nava de patrulare maritima MAI 1103 în portul Mangalia, pentru continuarea cercetarilor.
Potrivit procesului-verbal de cercetare la fata locului anexat la dosarul de urmarire penala, cu ocazia controlului efectuat la bordul navei bulgaresti, pe puntea navei, înspre pupa navei, s-a constatat existenta a 109 lazi din plastic, de diferite culori si marimi, goale, precum si 4 lazi în care se aflau 5 setci pentru pescuitul calcanului, ude, cu latura ochiului de 180 mm., înaltimea ochiului de 8,5 mm., în lungime totala de 400 metri.
Totodata, în camera frigorifica, s-au identificat 21 bucati peste din specia calcan, cântarind 66 kg, care ulterior au fost ridicate si predate catre S.C. A.M. S.R.L. Mangalia, astfel cum rezulta din înscrisurile anexate la fila 77 -79 din dosarul de urmarire penala.
Din analiza procesului-verbal anexat la dosarul de urmarire penala, se retine de catre instanta faptul ca la data de 13.04.2011, orele 12,18, nava de patrulare cu numar MAI 2104 a recuperat din zona bidonului din material plastic, de culoare galben sters identificat în apropierea locului de oprire a navei condusa de inculpat, 1200 metri de plasa tip setca, cu fir textil, cu ochiuri de 180 mm.
Atât plasa anterior mentionata cât si plasa în lungime de 400 metri mentionata în procesul-verbal de cercetare la fata locului au fost ridicate si depuse la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta.
În ceea ce priveste plasa de pescuit tip setca identificata la bordul navei de pescuit aflata sub comanda inculpatului cât si cele ridicate ulterior, se retine de catre instanta, din analiza procesului-verbal de cercetare la fata locului, la care au participat si reprezentantii ANPA – Filiala Dobrogea, împrejurarea ca au dimensiuni interzise de lege pentru pescuitul pestelui din specia calcan, având dimensiunea ochiului de 180 mm.
Nava de pescuit BG 5159 – pavilion Bulgaria a fost retinuta în baza dovezii întocmite la data de 13.04.2011 de I.J.P.F. Constanta – Grup Nave Mangalia.
Prin rezolutia data de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Constanta la data de 14.04.2011, s-a dispus începerea urmaririi penale fata de inculpat sub aspectul savârsirii infractiunilor de nedetinere a autorizatiei de pescuit comercial si pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime legale, prevazute de dispozitiile art. 64 lit. a si i din OUG 23/2008 modificata si completata prin Legea nr.317/2009.
Prin ordonanta din 10.05.2011 data de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Constanta s-a dispus extinderea cercetarilor fata de învinuit, începerea urmaririi penale pentru savârsirea infractiunilor de folosire la pescuit de catre persoane neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial, prevazuta de dispozitiile art. 64 lit. k din OUG 23/2008 si pescuit cu unelte si scule neautorizate, prevazuta de dispozitiile art. 65 alin. 1 lit. b din OUG 23/2008, modificata si completata prin Legea nr. 317/2009, cu aplicarea dispozitiilor art. 33 lit. a din Codul penal si schimbarea încadrarii juridice a faptelor în infractiunile de nedetinere a autorizatiei de pescuit comercial, pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime legale si folosire la pescuit de catre persoane neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial, prevazute de dispozitiile art. 64 lit. a, i si k din OUG 23/2008 si pescuit cu unelte si scule neautorizate, prevazuta de dispozitiile art. 65 alin. 1 lit. b din OUG 23/2008, modificata si completata prin Legea nr.317/2009, cu aplicarea dispozitiilor art. 33 lit. a din Codul penal.
Prin ordonanta din 16.04.2011 data de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Constanta s-a dispus fata de învinuit masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara fara încuviintarea procurorului pentru o perioada de 30 de zile, masura preventiva care a încetat la data de 15.05.2011.
Cu privire la inculpat, instanta retine împrejurarea ca are vârsta de 43 de ani, este de profesie marinar la S.C. D.F. S.R.L. Balcik, este divortat, are în întretinere 3 copii minori, nu are antecedente penale si a manifestat o conduita procesuala cooperanta, prezentându-se la toate solicitarile organelor de urmarire penala precum si în fata instantei de judecata
Instanta retine totodata împrejurarea ca prejudiciul cauzat prin faptele retinute în sarcina inculpatului în cuprinsul rechizitoriului a fost recuperat prin valorificarea pestelui din specia calcan ridicat de la bordul navei de pescuit sub pavilion bulgaresc iar MADR, desi citat prin ANPA – Filiala Dobrogea, nu s-a constituit parte civila în procesul penal.
Având în vedere situatia de fapt anterior retinuta pe baza probelor administrate în ambele faze ale procesului penal, urmarirea penala si judecata, instanta apreciaza ca în sarcina inculpatului nu poate fi retinuta savârsirea infractiunilor de nedetinere a autorizatiei de pescuit comercial, de folosire la pescuit de catre persoane neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial, prevazute de dispozitiile art.64 lit.a si k din OUG 23/2008 si de pescuit cu unelte si scule neautorizate, prevazuta de dispozitiile art. 65 alin. 1 lit. b din OUG 23/2008, modificata si completata prin Legea nr.317/2009, faptele savârsite de acesta neîntrunind, nici sub aspectul laturii obiective si nici sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale acestor infractiuni.
Astfel, din probele administrate în cauza a rezultat ca la momentul controlului efectuat de catre organele politiei de frontiera române, respectiv la data de 13.04.2011, nava de pescuit BG 5159 aflata sub comanda inculpatului prezenta caracteristicile unei nave comunitare de pescuit, potrivit definitiei date de art.3 lit.c si d din Regulamentul CE nr.2371/2002 al Consiliului, iar inculpatul desfasura activitatea de pescuit în ape comunitare, astfel cum sunt definite de art. 3 lit. a din regulamentul anterior mentionat, si în baza autorizarii de catre autoritatile bulgare în conformitate cu dispozitiile Regulamentului CE nr.1224/2009 al Consiliului, de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectarii normelor politicii comune în domeniul pescuitului.
Astfel, potrivit art.3 lit.c si d din Regulamentul CE nr.2371/2002 al Consiliului, „nava comunitara de pescuit” înseamna orice nava echipata pentru exploatarea comerciala a resurselor acvatice vii, aflata sub pavilionul unui stat membru si înregistrata în Comunitate, iar potrivit art. 3 lit. a din acelasi regulament, „ape comunitare” înseamna apele aflate sub suveranitatea sau jurisdictia statelor membre, cu exceptia apelor adiacente teritoriilor prevazute în anexa II la tratat.
Potrivit art.4 punctele 9 si 10 din Regulamentul CE nr.1224/2009 al Consiliului, „licenta de pescuit” înseamna un document oficial care confera titularului sau dreptul, astfel cum este determinat de normele nationale, de a utiliza o anumita capacitate de pescuit în scopul exploatarii comerciale a resurselor acvatice vii iar „autorizatie de pescuit” înseamna o autorizatie de pescuit eliberata pentru o nava de pescuit comunitara, care o autorizeaza sa desfasoare activitati specifice de pescuit pentru o perioada specificata, într-o anumita zona sau pentru o anumita zona de pescuit în anumite conditii.
În concret, potrivit probelor administrate în cauza, nava de pescuit BG 5159 a fost identificata în apele aflate sub jurisdictia statului român, la distanta de aproximativ 20 mile marine travers de localitatea 2 Mai, judetul Constanta, în afara apelor situate în zona de 12 mile marine de la baza tarmului românesc, era echipata pentru exploatarea comerciala a resurselor acvatice vii si înmatriculata în Registrul National al Pescadoarelor din Republica Bulgaria, parte din Registrul Uniunii cu începere de la data de 01.01.2007, iar inculpatul era autorizat sa desfasoare activitati de pescuit comercial de calcan în Marea Neagra, potrivit aprobarii speciale pentru efectuarea de pescuit economic de calcan în Marea Neagra pentru anul 2011 eliberata de MAA – Agentia Executiva pentru Pescuit si Acvacultura din Bulgaria sub nr. 08104555/02.02.2011, a aprobarii pentru pescuit economic în Marea Neagra si Dunare, eliberata de MAA – Agentia Executiva pentru Pescuit si Acvacultura din Bulgaria sub nr. 08104555 din 29.06.2009, a autorizatiei de navigatie nr. 13-0327-09 eliberata de MT din Republica Bulgaria, a atestatului de capacitate nr. 2429, a procesului-verbal de constatare nr. 6/03.02.2011 întocmit de Agentia Executiva Pescuit si Acvacultura din Republica Bulgaria si a permisului de pescuit comercial nr.08104555-008 din 29.12.2010 anexate la filele 156-186 din dosarul de urmarire penala.
Sustinerile din rechizitoriu în sensul ca inculpatul ar fi trebuit sa se conformeze dispozitiilor Ordinului MADR nr. 36/10 februarie 2011, privind practicarea pescuitului comercial de calcan în Marea Neagra si sa obtina autorizatie de la organele competente române, nu pot fi primite.
Astfel, potrivit art.17 alin.1 din Regulamentul CE nr. 2371/2002 al Consiliului, „navele comunitare de pescuit au acces în mod egal la ape ?i resurse în toate apele comunitare, altele decât cele prevazute în articolul 2, cu respectarea masurilor adoptate conform capitolului II” iar potrivit alin.2, „în apele situate în zona de 12 mile marine de la baza ?armului aflate sub suveranitatea ?i jurisdic?ia lor, statele membre sunt autorizate, de la 1 ianuarie 2003 pâna la 31 decembrie 2012, sa limiteze pescuitul pentru navele de pescuit ce opereaza în mod tradi?ional în apele respective ?i provin din porturile de pe ?armurile adiacente, fara a aduce atingere regimurilor aplicabile navelor comunitare de pescuit aflate sub pavilionul altui stat membru, în baza rela?iilor de vecinatate existente între statele membre ?i modalita?ilor prevazute în anexa I ce stabile?te, pentru fiecare stat membru, zonele geografice din interiorul zonelor de coasta ale altor state membre unde se desfa?oara activita?i de pescuit, precum ?i speciile vizate”.
De asemenea, potrivit art. 10 din acelasi Regulament, statele membre pot adopta masuri de conservare ?i gestionare a popula?iilor piscicole în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdic?ia lor, cu condi?ia ca aceste masuri sa se aplice exclusiv navelor de pescuit aflate sub pavilionul statului membru interesat ?i care sunt înregistrate în Comunitate sau, în cazul în care activita?ile de pescuit nu sunt desfa?urate de o nava de pescuit, sa se aplice unor persoane stabilite în statul membru în cauza ?i aceste masuri sa fie compatibile cu obiectivele stabilite în articolul 2 alineatul (1) ?i sa nu fie mai pu?in severe decât legisla?ia comunitara existenta.
Normele comunitare anterior mentionate reglementeaza expres principiul accesului liber la zonele de pescuit, principiu care în esenta prevede accesul liber al oricarui operator comunitar din domeniul pescuitului la resursele zonelor de pescuit ale Uniunii, indiferent care ar fi statul membru riveran.
Ori, potrivit art. 6 alin.2 din Regulamentul anterior mentionat, statul membru de pavilion garanteaza ca informatiile continute în licenta de pescuit sunt exacte si conforme cu cele continute în registrul comunitar al flotei de pescuit mentionat la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 iar potrivit art. 7 alin.4, nu se elibereaza autorizatie de pescuit daca nava de pescuit în cauza nu detine o licenta de pescuit obtinuta în conformitate cu art. 6 sau daca licenta de pescuit a fost suspendata sau retrasa.
Coroborând textele comunitare anterior mentionate cu dispozitiile art. 4 punctele 9 si 10 din Regulamentul CE nr. 1224/2009 al Consiliului, rezulta fara putinta de tagada, în aprecierea instantei, ca navele de pescuit comunitare care opereaza în apele comunitare în afara zonei de 12 mile marine de la baza tarmului statelor membre riverane îsi pot desfasura activitatea în baza licentei de pescuit si a autorizatiei de pescuit emise de statele membre de pavilion, fara a fi necesara vreo autorizare speciala din partea statelor costiere astfel cum sunt definite de art. 4 punctul 25 din regulamentul mentionat.
De asemenea, în temeiul principiului suprematiei dreptului comunitar, orice norma comunitara are forta juridica superioara normelor nationale, chiar si atunci când acestea din urma au fost adoptate ulterior normei comunitare.
De asemenea, regulamentele au caracter obligatoriu de la data intrarii lor în vigoare atât pentru statele membre cât si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora si se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri care ar putea îngradi aplicarea lor directa.
De altfel, Ordinul nr. 36/2011 al MADR, la nerespectarea caruia se face referire în rechizitoriu, nu face altceva decât sa transpuna în dreptul intern acquis-ul comunitar în domeniul politicii comune a pescuitului si prevederile Regulamentului CE nr. 2371/2002 al Consiliului.
Sustinerile procurorului în sensul ca accesul navelor comunitare de pescuit în apele comunitare este supus controlului din partea tarilor membre ale Uniunii Europene sunt reale dar, fata de situatia de fapt rezultata din probatoriul administrat în cauza, nu pot conduce la condamnarea inculpatului pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. 64 lit. a si k din OUG 23/2008.
Astfel, conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole reclama, potrivit chiar preambulului Regulamentului CE nr. 1224/2009, punerea în aplicare a unui sistem eficient de control, masurile prevazute de regulament vizând instituirea unui sistem comunitar de control, inspectie si a respectarii normelor, cu o abordare globala si integrata în conformitate cu principiul proportionalitatii, astfel încât sa se garanteze respectarea tuturor normelor politicii comune în domeniul pescuitului.
Sustinerile procurorului în sensul ca activitatea de pescuit desfasurata de inculpat a încalcat prevederile Regulamentului UE nr. 1256/2010 al Consiliului nu pot fi retinute.
Astfel, potrivit aprobarii speciale pentru efectuarea de pescuit economic de calcan în Marea Neagra pentru anul 2011 eliberata inculpatului de MAA din Republica Bulgaria, vasului de pescuit BC 5159 i-a fost repartizata o cota individuala de pescuit de 501 KG calcan, cota ce nu fusese depasita la data de 13.04.2011, potrivit tabelului anexat autorizatiei, si se imputa asupra capturii totale admisibile (TAC) alocate Bulgariei prin anexa la Regulamentul UE nr. 1256/2010 al Consiliului, iar nu asupra capturii totale alocata României.
De asemenea, nava de pescuit apartinând inculpatului arboreaza pavilionul Bulgariei, tara membra a Uniunii Europene cu începere de la data de 01.01.2007, si reprezinta astfel o „nava din UE”, în acceptiunea art. 3 lit. c din Regulamentul UE nr. 1256/2010 al Consiliului.
Fata de ansamblul considerentelor de fapt si de drept anterior expuse si în conditiile în care pentru nava de pescuit aflata sub comanda inculpatului au fost emise de catre autoritatile bulgare atât licenta cât si autorizatie de pescuit iar acestea erau valabile la data de 13.04.2011, instanta apreciaza ca faptele retinute în sarcina inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de nedetinere a autorizatiei de pescuit comercial si de folosire la pescuit de catre persoane neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial, prevazute de dispozitiile art. 64 lit. a si k din OUG 23/2008.
Cât priveste fapta retinuta în sarcina inculpatului în sensul ca a folosit la pescuitul resurselor acvatice vii unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime legale, instanta apreciaza ca nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii de pescuit cu unelte si scule neautorizate, prevazuta de dispozitiile art. 65 alin. 1 lit. b din OUG 23/2008, modificata si completata prin Legea nr.317/2009.
Astfel, pe de o parte, pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime legale are o incriminare distincta în dispozitiile art. 64 lit. i din OUG nr. 23/2008, iar pe de alta parte, plasa de pescuit identificata de organele de control ale politiei de frontiera la bordul navei inculpatului prezenta, potrivit procesului-verbal de depistare si procesului-verbal de ridicare în vederea confiscarii anexat la fila 78 din dosarul cauzei, caracteristicile unei plase de tip setca din plasa poliamidica, a carei folosire este admisa la pescuitul comercial în apele maritime, potrivit art. II din anexa la Ordinul nr. 449/2008 al MADR.
Pe cale de consecinta, instanta apreciaza ca fapta retinuta în sarcina inculpatului în sensul ca a folosit la pescuitul resurselor acvatice vii unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime legale întruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 64 lit. i din OUG nr. 23/2008.
Vinovatia inculpatului reiese din declaratiile date de acesta în fata organelor de urmarire penala si în fata instantei de judecata, în care a recunoscut faptul ca la bordul navei sale de pescuit a fost identificata o plasa de pescuit calcan cu ochiuri de 180 mm si un numar de 10 bucati de peste proaspat din specia calcan, si din înscrisurile aflate la dosar, respectiv procesul – verbal de depistare, procesul-verbal de cercetare la fata locului si procesul-verbal de ridicare în vederea confiscarii, dar si din declaratiile martorilor audiati în cauza.
În drept, potrivit art. 17 Cod penal, „Infractiunea este fapta prevazuta de legea penala, care prezinta pericol social si este savârsita cu vinovatie” iar potrivit art. 18 Cod penal, „Fapta care prezinta pericol social în întelesul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile aratate în art. 1 si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse”.
Având în vedere toate considerentele de fapt anterior expuse si dispozitiile legale anterior citate, instanta apreciaza ca fapta inculpatului, desi întruneste din punct de vedere formal elementele constitutive ale infractiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecata, prin atingerea minima adusa valorii sociale ocrotite de lege si prin continutul ei concret, este lipsita în mod vadit de importanta si nu prezinta gradul de pericol social al infractiunii prevazute de art. 64 lit. i din OUG nr. 23/2008.
Astfel, potrivit art. 181 alin. (3) din Codul penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savârsire a faptei, de scopul urmarit, de împrejurarile în care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.
Raportând fapta inculpatului la criteriile de individualizare mentionate anterior, instanta retine ca la bordul navei sale de pescuit a fost identificata o singura plasa de pescuit calcan cu ochiuri de 180 mm si un numar de doar 10 bucati de peste proaspat din specia calcan, prejudiciul a fost recuperat prin valorificarea pestelui iar MADR, desi citat prin Agentia Nationala Pentru Pescuit si Acvacultura – Filiala Dobrogea, nu s-a constituit parte civila în procesul penal.
Sustinerile procurorului, în sensul ca la bordul navei au fost identificate patru plase de pescuit cu dimensiunile ochiurilor sub limitele legale si un numar de 21 de bucati de peste din specia calcan nu pot fi retinute întrucât nu au fost dovedite ci combatute prin probele administrate în cauza.
Astfel, potrivit declaratiilor martorilor audiati în cauza si potrivit declaratiilor inculpatului date în cursul procesului penal, constante atât în faza de urmarire penala cât si în faza de judecata, dar si potrivit procesului-verbal de depistare, la bordul navei de pescuit apartinând inculpatului a fost identificata o singura plasa de pescuit calcan cu ochiuri de 180 mm si un numar de doar 11 bucati de peste proaspat din specia calcan iar restul cantitatii de peste a rezultat din plasele ridicate din apa la solicitarea organelor de control.
Sustinerile procurorului în sensul ca plasele ridicate din apa ulterior efectuarii controlului la bordul navei apartineau tot inculpatului nu pot fi retinute, întrucât nici acestea nu au fost dovedite prin probe certe, de natura sa dovedeasca fara dubiu vinovatia inculpatului, ci chiar infirmate prin declaratiile martorilor audiati în cauza, potrivit cu care inculpatul nu obisnuia sa marcheze locul de amplasare al plaselor prin semne exterioare ci îl identifica prin intermediul mijloacelor tehnice de tip GPS aflate în dotarea navei de pescuit.
Mai mult, nava de pescuit se afla în momentul identificarii sale în deplasare, astfel cum rezulta din procesul-verbal de depistare, membrii echipajului nu desfasurau activitati de pescuit, semnul plutitor a fost identificat în apropierea locului în nava a fost oprita la semnalul navei române de patrulare iar din piesele dosarului nu rezulta dovezi certe care sa ateste ca semnul plutitor din dreptul caruia au fost ridicate celelalte patru plase în care se aflau mai multi pesti vii din specia calcan dar si plasa în lungime de 1200 metri ridicata de organele de control al politiei de frontiera ar fi fost instalat de catre inculpat ori ca plasele mentionate îi apartineau acestuia din urma.
De asemenea, chiar si în ipoteza în care s-ar admite ca plasele ridicate din apa în prezenta organelor de control îi apartineau inculpatului, se remarca împrejurarea ca prejudiciul cauzat prin fapta acestuia are o valoare foarte mica, de doar 1386 lei, astfel cum s-a retinut si în cuprinsul rechizitoriului, si a fost integral recuperat.
Se retine totodata faptul ca activitatea inculpatului nu a avut drept consecinta, potrivit probatoriului administrat în cauza, realizarea de capturi complementare la alte specii de pesti demersali (rechin, vulpe de mare, pisica de mare, etc.) sau de mamifere marine.
În plus, legiuitorul însusi a considerat ca infractiunea retinuta în sarcina inculpatului prezinta un grad nu foarte ridicat de pericol social generic din moment ce a prevazut pentru aceasta numai pedeapsa amenzii penale.
De asemenea, inculpatul a manifestat o atitudine cooperanta atât la momentul efectuarii controlului de catre organele politiei de frontiera cât si prin prezentarea în fata organelor de urmarire penala si comportarea sincera în cursul ambelor faze ale procesului penal.
În ceea ce priveste persoana inculpatului, din probele administrate în cauza a rezultat ca acesta este o persoana integrata social, îsi câstiga existenta prin mijloace oneste, constientizeaza consecintele pe care le implica savârsirea de fapte antisociale, prezinta un nivel motivational crescut de a nu mai repeta pe viitor o conduita ilicita similara iar implicarea în prezentul dosar penal constituie o exceptie în ansamblul comportamentului prosocial manifestat de catre acesta.
Coroborând toate aceste împrejurari, atât cu privire la fapta, cât si cu privire la persoana inculpatului, instanta apreciaza, pe de o parte, ca fapta savârsita de acesta nu prezinta gradul de pericol social al infractiunii prevazute de art. 64 lit. i din OUG nr. 23/2008 si, iar pe de alta parte, ca inculpatul se poate îndrepta doar prin aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ.
De asemenea, potrivit art. 89 alin.1 din Regulamentul CE nr. 1224/2009, statele membre se asigura de adoptarea sistematica a masurilor adecvate, inclusiv de luarea unor masuri administrative sau penale, conform legislatiei nationale, împotriva persoanelor fizice sau juridice suspectate de încalcarea oricareia dintre normele politicii comune în domeniul pescuitului iar potrivit alin.2, nivelul general al sanctiunilor si al sanctiunilor complementare se calculeaza în conformitate cu dispozitiile relevante ale legislatiei nationale, în asa fel încât sa asigure ca acestea îi priveaza efectiv pe cei raspunzatori de beneficiile economice derivate din încalcarile legii pe care acestia le-au comis, fara a aduce atingere dreptului legitim la exercitarea profesiei. Respectivele sanctiuni pot genera rezultate proportionale cu gravitatea încalcarilor respective, efectiv descurajând prin aceasta infractiunile ulterioare de aceeasi natura.
Totodata, statele membre pot aplica un sistem conform caruia o amenda este proportionala cu cifra de afaceri a unei persoane juridice sau cu avantajul financiar obtinut sau vizat prin comiterea încalcarii.
Pentru considerentele de fapt si de drept national si comunitar anterior expuse, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) din Codul de procedura penala raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1 din Codul de procedura penala, instanta va dispune achitarea inculpatului pentru savârsirea infractiunii de pescuit al resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime legale.
Totodata, în temeiul art. 181 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 91 lit. c din Codul penal, instanta va aplica inculpatului sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii de 1.000 lei, aceasta fiind de natura, în opinia instantei, sa asigure atingerea scopului preventiv – educativ al sanctiunilor de drept penal.
Având în vedere solutia pronuntata asupra laturii penale a procesului si vazând si dispozitiile art. 66 din OUG nr. 23/2008 coroborate cu dispozitiile art. 118 Cod penal, instanta, în baza art. 357 alin.2 lit. e Cod procedura penala va dispune restituirea catre inculpat a navei de pescuit BG 5159 – pavilion Bulgaria, nava retinuta în baza dovezii întocmite la data de 13.04.2011 de I.J.P.F. Constanta – Grup Nave Mangalia.
În conformitate cu prevederile art. 118 alin.1 lit. e si f Cod penal si constatând ca detinerea uneltelor de pescuit identificate cu prilejul controlului efectuat de catre nava de patrulare a politiei de frontiera nu este permisa de lege, iar suma de 1386 lei a rezultat din savârsirea unei fapte prevazute de legea penala, instanta va dispune confiscarea plaselor de pescuit retinute în baza dovezii întocmite la data de 13.04.2011 de I.J.P.F. Constanta – Grup Nave Mangalia si a sumei de 1386 lei reprezentând contravaloarea cantitatii de 66 Kg calcan.
Având în vedere temeiurile achitarii inculpatului, instanta, în baza art. 192 alin.1 punctul 1 lit. d Cod procedura penala, îl va obliga pe inculpatul H.S. la plata catre stat a sumei de 800 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauza, urmând ca restul cheltuielilor judiciare efectuate în cauza sa ramâna în sarcina statului, în conformitate cu prevederile art. 192 alin.3 Cod procedura penala.
Împotriva sentintei penale nr.287/18.10.2011 a Judecatoriei Mangalia au declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lânga Judecatoria Mangalia si inculpatul H.S. criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
Parchetul a criticat solutia de achitare a inculpatului H.S. pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art.64 lit.a) si k) din OUG nr.23/2008 si de art.65 alin.(1) lit.b) din OUG nr.23/2008 motivat, în esenta, de împrejurarea ca, potrivit prevederilor art.8 din Regulamentul CE nr. 2371/2002 al Consiliului orice stat membru al Uniunii are posibilitatea luarii unor masuri de urgenta în situatia în care exista dovezi ale unei amenintari grave si neprevazute pentru conservarea resurselor acvatice vii sau a ecosistemului marin, ce apar ca urmare a activitatilor de pescuit în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdictia sa, iar în aplicarea respectivelor prevederi legale MADR din România a dispus emiterea anuala a unor ordine de prohibitie pentru pescuit, stabilirea sculelor si uneltelor de pescuit pentru calcan în Marea Neagra si potrivit Ordinului nr.36 din 10.02.2011 pescuitul de calcan în apele Marii Negre aflate sub jurisdictia României se poate face numai în baza unei autorizatii speciale de pescuit calcan, pe care inculpatul nu o detinea.
Referitor la achitarea inculpatului pentru savârsirea infractiunii prevazute de art.64 lit.i) din OUG nr.23/2008 Parchetul a sustinut ca, prezinta gradul de pericol social specific infractiunii, în conditiile în care inculpatul cu ajutorul unei nave de pescuit efectua pescuit comercial cu plase având ochiul sub dimensiunile legale, aspect de natura sa aduca grave prejudicii ecosistemului marin.
În concluzie, s-a solicitat, în recursul Parchetului, casarea hotarârii de fond urmare admiterii acestuia si în rejudecare condamnarea inculpatului pentru toate infractiunile ce au facut obiectul trimiterii în judecata a acestuia. Totodata, în temeiul prevederilor art.66 din OUG nr.23/2008 s-a solicitat confiscarea navei de pescuit folosita la savârsirea infractiunilor.
Recurentul inculpat H.S. a sustinut ca nu a savârsit infractiunea prevazuta de art.64 lit.i) din OUG nr.23/2008, în conditiile în care plasele de pescuit nu-i apartineau, fiind scoase din apa la cererea autoritatilor române, iar cele care-i apartineau prezentau ochiuri în dimensiunile legale de 200 mm.
Drept urmare, s-a solicitat admiterea recursului inculpatului, casarea în parte a hotarârii de fond si rejudecând sa se dispuna achitarea si pentru infractiunea prevazuta de art.64 lit.i) din OUG nr.23/2008 pentru inexistenta faptei.
Examinând sentinta penala nr.287/18.10.2011 a Judecatoriei Mangalia în raport de probatoriul administrat, de criticile din recursul Parchetului si inculpatului, cât si din oficiu, în limitele prevazute de art.3856 alin.(3) Cod procedura penala Curtea constata urmatoarele;
În sustinerea solutiei de achitare a inculpatului H.S. pentru infractiunile prevazute de art.64 lit.a) si k) si de art.65 alin.(1) lit.b) din OUG nr.23/2008, instanta de fond a invocat prevederile art.17 alin.(1) din regulamentul C.E. nr.2371/2002 al Consiliului Europei, care fac referire la împrejurarea ca navele comunitare de pescuit au acces egal la ape si resurse acvatice în toate apele comunitare si, fara o fundamentare temeinica, a pus semnul egalitatii între notiunile de acces egal si acces liber.
Clarificarea terminologiei de acces egal la ape si resurse acvatice în toate apele comunitare se impunea odata în plus si datorita împrejurarii ca textul art.17 alin.(1) si (2) din Regulamentul C.E. nr.2371/2002 al Consiliului se refera la respectarea masurilor adoptate, pe care însa nu le precizeaza, iar pentru zona Marii Negre nu au fost stabilite conditiile de acces egal la apele si resursele acvatice din apele comunitare.
În aceeasi ordine de idei, retinându-se si împrejurarea ca între România si Bulgaria nu a fost stabilita de comun acord linia de demarcatie între zonele economice exclusive ale celor doua state si ca, nava „BG 5159” sub pavilion bulgaresc a fost depistata în zona economica exclusiva a României, instanta de fond trebuia sa mentioneze, pe baza de probe, care masuri de acces a navelor comunitare au fost adoptate de cele doua state riverane si implicit, daca prevederile art.17 alin.(1) din Regulamentul C.E. nr.2371/2002 al Consiliului sunt aplicabile si au fost respectate de inculpat.
Pentru justa solutionare a cauzei, instanta de fond ar fi trebuit sa justifice temeinic de ce nu sunt aplicabile în speta prevederile art.62 alin.(1) pct.(4) din Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului Marii (UNCLOS), încheiata la Montego Bay în anul 1982 si de art.18 din Legea nr.36/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.17/1990, potrivit carora cetatenii altor state care pescuiesc în Zona Economica Exclusiva a unui stat riveran trebuie sa se conformeze masurilor de conservare si celorlalte conditii stabilite prin legile statului riveran respectiv, în ceea ce priveste eliberarea de permise pescarilor sau pentru vasele si uneltele de pescuit, determinarea speciilor al caror pescuit este autorizat, reglementarea zonelor de pescuit, a tipului, marimii si numarului instrumentelor, precum si al numarului navelor ce pot fi folosite, iar jurisdictia penala a României se aplica si vaselor straine folosite în scopuri comerciale, aflate în zona contigua, daca au savârsit fapte care potrivit legii penale române sunt considerate infractiuni.
Raportat la cele ce preced, Curtea constata ca prima instanta nu a desavârsit fondul cauzei, în conditiile în care a retinut aplicabilitatea prevederilor art.17 alin.(1) din Regulamentul nr.2371/2002 al Consiliului Europei, în absenta unui acord între statele Român si Bulgar cu privire la masurile menite sa asigure accesul egal al navelor lor de pescuit în apele comunitare ale Marii Negre, înlaturând nemotivat prevederile art.62 alin.(1) si (4) din Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului Marii, încheiata la Montego Bay în anul 1982 si ale art.18 din Legea nr.36/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si ale zonei contigue ale României.
Neclarificând regimul juridic aplicabil în speta, vis-a-vis de faptele pentru care a fost trimis în judecata inculpatul H.S., prima instanta a pronuntat o hotarâre care nu raspunde unor cereri esentiale pentru parti si care influenteaza solutionarea cauzei (art.3859 alin.(1) pct.(10) Cod procedura penala), impunându-se casarea acesteia, urmare admiterii recursurilor Parchetului si inculpatului, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de fond, respectiv Judecatoriei Mangalia, judetul Constanta.
Casarea cu trimitere spre rejudecare la instanta de fond se impune, în aprecierea Curtii, pentru ca lamurirea aspectelor neelucidate ar întârzia nejustificat judecata în recurs, dar si pentru a nu priva partile de un grad de jurisdictie si a le asigura dreptul la un proces echitabil.
Cu prilejul rejudecarii, instanta de fond va trebui sa stabileasca, pe baza de probe, daca între România si Bulgaria s-au stabilit de comun acord masurile menite sa asigure accesul egal al navelor lor de pescuit în apele comunitare ale Marii Negre si, în caz afirmativ, daca nava de pescuit sub pavilion bulgaresc „BG 5159”, al carei comandant era inculpatul H.S., s-a conformat acestora.
Dupa ce va stabili regimul juridic aplicabil zonei în care a fost depistata nava de pescuit sub pavilion bulgaresc „BG 5159”, instanta de fond va fi în masura sa concluzioneze temeinic daca inculpatul H.S., în calitate de comandant al navei respective, a încalcat sau nu normele legale operante în materie si sa pronunte o solutie legala si temeinica.
Urmare celor constatate, Curtea, facând aplicarea prevederilor art.38515 pct.(1) lit.c) cu referire la art.3859 pct.(10) Cod procedura penala, va admite recursurile Parchetului de pe lânga Judecatoria Mangalia si inculpatului H.S., va casa în totalitate sentinta penala nr.287/18.10.2011 a Judecatoriei Mangalia si va dispune rejudecarea cauzei ce face obiectul dosarului nr.3348/254/2011 al Judecatoriei Mangalia, judetul Constanta de catre respectiva instanta de fond.
În temeiul prevederilor art.189 Cod procedura penala onorariul partial cuvenit avocatului din oficiu N.C., în suma de 50 lei, se va plati din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Constanta.
