CITARE
Casare cu trimitere spre rejudecare. Minor parte vatamata. Necitare parte civila. Exercitarea actiunii civile din oficiu
Decizia penala nr.939/R/8 noiembrie 2011
Dosar nr. 158/218/2010
Curtea de Apel Oradea
Sectia penala si pentru cauze cu minori
Judecarea cauzei la instanta de fond fara citarea si în lipsa partii civile- minora atrage nulitatea absoluta a hotarârii pronuntate, instanta având totodata obligatia de a se pronunta din oficiu asupra repararii pagubei produse partii civile – minora, potrivit art.17 alin.3 Codul penal.
Prin sentinta penala nr. 233/21.10.2010 pronuntata de Judecatoria Carei în dosar nr. unic de mai sus, în baza articolului 178 aliniat 1, 2 si 5 Cod penal cu aplicarea articolelor 74 si 76 litera d Cod penal “ucidere din culpa”, fapta din data de 01.08.2008, inculpatul D.S. a fost condamnat la 3 (trei) ani închisoare.
În baza articolului 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
În baza articolului 82 Cod penal termenul de încercare se compune din cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani.
În baza articolului 359 Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatului asupra articolului 83 Cod penal privind revocarea suspendarii conditionate în cazul savârsirii unei noi infractiuni.
În baza articolului 71 aliniat 5 Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Inculpatul, alaturi de asiguratorul de raspundere civila auto GENERTEL JU.G. Budapesta-ut Deval nr.26-28 Ungaria, a fost obligat la 900 lei despagubiri civile si 25.000 Euro daune morale în favoarea partii civile M.N. în nume propriu si în reprezentarea minorei M.C., fiind respins capatul de cerere de acordare a rentei viagere în favoarea minorei M.C., ca neîntemeiata.
S-a Iuat act ca partea vatamata M.M. nu se constituie parte civila în cauza.
Inculpatul, alaturi de asiguratorul de raspundere civila auto GENERTEL JU.G. Budapesta, a fost obligat la 1048 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale în favoarea furnizorului de servicii medicale Serviciul de Ambulanta Satu Mare si 645,98 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale în favoarea furnizorului de servicii medicale Spitalul Clinic de Urgenta Cluj .
În baza articolului 191 aliniat 1 Cod procedura penala , inculpatul a fost obligat la 3.200 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu, suma virata din fondul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti în contul Baroului de Avocati Satu Mare în favoarea avocat B.S., conform delegatiei nr.254/14.10.2010.
În considerentele acestei sentinte, instanta de fond a retinut urmatoarele:
În data de 01.08.2008, inculpatul, în timp ce conducea autoturismul marca BMW, proprietate personala, cu nr. de înmatriculare LHB 443, pe DN 1 F, din directia Carei-Urziceni, a efectuat o manevra de depasire a unor autovehicule, iar la revenirea pe banda din dreapta, a pierdut controlul volanului, a parasit partea carosabila si a intrat în coliziune cu un copac situat pe marginea drumului.
În urma impactului a rezultat decesul numitilor M.E.V. si M.M.P., pasageri în autoturism, primul a decedat pe loc, iar cel de-al doilea a decedat la Spitalul Judetean Cluj Napoca, în urma leziunilor suferite.
Din concluziile raportului tehnico-auto, rezulta ca accidentul s-a produs datorita depasirii limitei de viteza legala admisa pe sectorul de drum, inculpatul circulând cu viteza de aproximativ 130 km/h, în conditiile în care limita maxima pe sectorul mentionat este de 90 km/h, precum si deficientele tehnice ale autoturismului, acesta fiind supus unor interventii tehnice necorespunzatoare anterior producerii accidentului.
Inculpatul a încalcat prevederile articolului 50 aliniat 1 litera a din OUG nr. 195/2002 republicata privind viteza maxima admisa si articolului 121 aliniat 1 din regulamentul de aplicare. Exista legatura de cauzalitate între încalcarea de catre inculpat a obligatiilor legale si producerea accidentului.
Partea vatamata M.M., mama numitului M.M.P. nu s-a constituit parte civila.
Partea vatamata M.N., sotia numitului M.E.V., s-a constituit parte civila fata de inculpat, solicitând plata unei rente viagere pentru fiica acestora.
Situatia de fapt relatata pe larg mai sus este recunoscuta si regretata de catre inculpat (filele 61-65 dosar urmarire penala si 60 dosar instanta), recunoastere ce se coroboreaza cu întreg ansamblul probator administrat în cauza (declaratii parti vatamate, parti civile -filele 35-39 dosar urmarire penala, 61, 113 dosar instanta; declaratii martor – filele 66-68 dosar urmarire penala si 90 dosar instanta; planse foto – filele 10-26 dosar urmarire penala, filele 45 – 57 dosar instanta; raport medical legal e autopsie – filele 42-44 dosar instanta; buletin analiza toxicologica – filele 87 – 89 dosar urmarire penala; aportul de expertiza tehnica auto efectuat în cadrul urmaririi penale – filele 71-82 dosar urmarire penala).
Astfel, fapta inculpatului întruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de articolul 178 aliniat 1, 2 si 5 Cod penal cu aplicarea articolelor 74 si 76 litera d Cod penal “ucidere din culpa”, texte de lege în baza carora instanta de fond l-a condamnat pe inculpat la 3 (trei) ani închisoare, iar în baza articolului 81 Cod penal a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, cu un termen de încercare de 2 ani potrivit articolului 82 Cod penal. În baza articolului 359 Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatului asupra articolului 83 Cod penal privind revocarea suspendarii conditionate în cazul savârsirii unei noi infractiuni.
În baza articolului 71 aliniat 5 Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii a fost suspendata si executarea pedepselor accesorii.
În baza articolelor 52 si 72 Cod penal la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanta de fond a avut în vedere modalitatea concreta de savârsire a faptei, gradul de pericol social creat, limitele de pedeapsa prevazute de lege care prevede adaugarea unui spor de pâna la trei ani, persoana inculpatului, care este o persoana tânara, nu a mai avut antecedente penale (fila 70 dosar urmarire penala – judiciar), s-a prezentat pe parcursul derularii procesului penal recunoscând si regretând fapta comisa, a ajutat financiar partile civile, cu înmormântarea victimelor, fiind de acord sa plateasca celelalte despagubiri civile, precum si concluziile raportului de expertiza tehnica auto din care rezulta ca autoturismul prezenta deficiente tehnice, acesta fiind supus unor interventii tehnice necorespunzatoare anterior producerii accidentului (filele 71-82 dosar urmarire penala).
Instanta de fond a apreciat ca scopul preventiv educativ poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevazut de lege si cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, beneficiind de aplicarea circumstantelor atenuante prevazute de articolele 74 si 76 litera d Cod penal.
La data de 16.04.2010 furnizorul de Servicii medicale Serviciul de Ambulanta Satu Mare s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 1048 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de asistenta medicala de urgenta si transport medical asistat privind pacientul M.M.P., fiind însotita de acte doveditoare (filele 83-85 dosar instanta).
La data de 16.06.2010, furnizorul de Serviciu medicale Spital Clinic de Urgenta Cluj s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 645,98 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare privind pacientul M.M.P. (fila 88 dosar instanta).
Din declaratia data în scris de partea civila M.N. rezulta ca inculpatul a contribuit cu suma de 2.000 lei la înmormântarea victimei M.E.V. (fila 62 dosar instanta), dar aceasta suma nu a fost suficienta, fiind nevoita sa mai împrumute bani (declaratia inculpatului – fila 60 si declaratie martor – fila 90).
Inculpatul a platit si cheltuielile de înmormântare ale victimei M.M.P., astfel ca partea vatamata M.M. nu s-a mai constituit parte civila în cauza, înca din cadrul urmaririi penale.
Desi partea civila solicita acordarea unei rente viagere, instanta de fond a constatat ca minora M.C.A. beneficiaza de o de urmas de pe urma tatalui sau în cuantum de 350 lei .
Din adeverinta nr.484/(03.03.2010 emisa de SC Continetal SRL Carei rezulta ca victima M.E.V. avea calitatea de muncitor la vulcanizare cu un salariu net pe ianuarie 2008 în suma de 804 lei. Daca pensia de urmas este inferioara sumei de care beneficia minora din veniturile parintelui sau, numai atunci inculpatul trebuie obligat la plata unei despagubiri periodice, reprezentând diferenta de care acestia ar fi lipsiti (Decizia nr.123/16.09.1991 a Curtii Supreme de Justitie).
În ceea ce priveste daunele morale, instanta de fond a constatat ca atât sotia M.N., cât si fiica acesteia M.C. au suferit un prejudiciu moral grav în urma decesului victimei M.E.V., care avea calitatea de sot, respectiv de tata, acesta fiind unicul întretinator al familiei, fiind o persoana tânara si devotata familiei sale.
În baza articolului 14 Cod procedura penala si articolului 998 instanta de fond l-a obligat pe inculpat alaturi de asiguratorul de raspundere civila auto GENERTEL JU.G. Budapesta-ut Deval nr.26-28 Ungaria, la 900 lei despagubiri civile si 25.000 Euro daune morale în favoarea partii civile M.N., în nume propriu si în reprezentarea minorei M.C., respingând capatul de cerere de acordare a rentei viagere în favoarea minorei M.C., ca neîntemeiata.
De asemenea, instanta de fond l-a obligat pe inculpatul alaturi de asiguratorul de raspundere civila auto GENERTEL JU.G. Budapesta, la 1048 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale în favoarea furnizorului de servicii medicale Serviciul de Ambulanta Satu Mare si 645,98 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale în favoarea furnizorului de servicii medicale Spitalul Clinic de Urgenta Cluj .
În cauza s-a facut aplicarea si a dispozitiilor articolului 191 aliniat 1 si articolului 189 Cod procedura penala, inculpatul fiind obligat la suportarea cheltuielilor judiciare ocazionate.
Împotriva sentintei penale nr. 233/2010, au declarat apel inculpatul D.S., asiguratorul GENERTEL BIZTOSITO Zrt UNGARIA prin corespondent în România SC DIANA CLAIMIS ADJUSTERS BUREAU SRL Cluj Napoca si partea civila M.M.L. prin reprezentant legal D.R..
Prin decizia penala nr.55 din 19 mai 2011 pronuntata de Tribunalul Satu Mare, în baza articolului 365 Cod procedura penala s-a constatat ca sunt întrunite conditiile apelului peste termen – formulate de catre asigurator GENERTEL BIZTOSITO JU.G.Budapesta-ut Deval, nr.26-28, Ungaria, prin corespondent în România – SC DIANA CLAIMS ADJUSTER S BUREAU SRL,si apelant -parte civila M.M.L. prin reprezentant legal D.R.
În baza articolului 379 aliniat 1 pct.1 litera b Cod procedura penala s-au respins ca nefondate apelurile declarate de apelantul-inculpat D.S., de catre asigurator GENERTEL BIZTOSITO JU.G.Budapesta-ut Deval, nr.26-28, Ungaria, prin corespondent în România – SC DIANA CLAIMS ADJUSTER S BUREAU SRL, Cluj Napoca, si apelant -parte civila M.M.L. prin reprezentant legal D.R. împotriva Sentintei penale nr.233/21.10.2010, pronuntata de Judecatoria Carei, în dosar nr.158/218/2010.
În baza articolului 192 aliniat 2 Cod procedura penala a fost obligat apelantul-inculpat, asigurator si apelant parte civila la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare catre stat; apelant – inculpat la plata sumei de 1500 lei, iar asigurator si apelant parte civila, la câte 250 lei fiecare.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de apel a constatat ca, în ce priveste apelul inculpatului, prima instanta, pe baza probatoriului administrat în cauza, a retinut o stare de fapt corespunzatoare realitatii, pe baza careia a dat o corecta încadrarea juridica a faptei si a retinut corect vinovatia apelantului inculpat, precum si contributia infractionala a acestuia.
S-a dovedit, cu certitudine, în urma probatoriului administrat de catre instanta de fond, ca inculpatul a comis fapta de ucidere din culpa, prevazuta si pedepsita de articolul 178 aliniat 1,2 si 5 Cod penal, pentru care a fost trimis în judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Carei din data de 09.12.2009, dat în dosar nr. 905/P/2009, în acest sens fiind si recunoasterea faptei de catre inculpat.
Desi s-a invocat în apararea inculpatului cazul fortuit, Tribunalul a apreciat ca în speta nu sunt aplicabile dispozitiile articolului 47 Cod penal raportat la faptul ca a rezultat din concluziile raportului tehnic auto ca accidentul s-a produs datorita depasirii limitei de viteza legala admisa pe sectorul de drum, inculpatul circulând cu viteza de aproximativ 130 km./ora, limita maxima pe sectorul mentionat fiind de 90 km/ora. Inculpatul a încalcat prevederile articolului 50 aliniat 1 litera a din republicata si articolul 121 aliniat 1 din Regulamentul de aplicare si s-a stabilit ca exista legatura de cauzalitate între încalcarea de catre inculpatul apelant a obligatiilor legale si producerea accidentului.
Nu sunt întrunite conditiile prevazute în articolul 47 Cod penal referitoare la cazul fortuit, daca inculpatul, care nu a respectat regulile de circulatie pe drumurile publice în vederea evitarii oricarui pericol, conditia imprevizibilitatii absolute a împrejurarii care a determinat producerea accidentului nu este îndeplinita.
De asemenea, Tribunalul a constatat ca prima instanta în mod judicios a stabilit pedeapsa pentru infractiunea retinuta în sarcina inculpatului, precum si modalitatea de executare, în armonie atât cu elementele de circumstantiere temeinic motivate cât si cu criteriile de individualizare judiciara prevazute de articolul 72 Cod penal si raportat la – gradul de pericol social în concret al faptelor comise, a persoanei inculpatului, în mod judicios s-a apreciat ca nu se impunea retinerea circumstantelor atenuante si reducerea pedepsei sub minimul special prevazut de lege pentru infractiunea comisa.
Desi ar exista aparent o retinere de circumstante atenuante, Tribunal a apreciat ca pedeapsa nu este nelegala, raportat la faptul ca nu sunt indicate nici în considerente, nici în dispozitiv care circumstante atenuante au fost retinute, neindicându-se nici textul de lege, ci doar generic articolul 74 Cod penal. si, cu atât mai mult cu cât pedeapsa nu a fost coborâta – (în mod judicios) – sub minimul special prevazut de lege.
În cazul în care instanta retine în favoarea inculpatului circumstante atenuante, indicarea în hotarâre a împrejurarii care constituie circumstanta atenuanta, motivarea retinerii acesteia prin referire la probe si încadrarea împrejurarii care constituie circumstanta atenuanta în prevederile articolului 74 aliniat (1) litera a), b) sau c) ori ale articolului 74 aliniat (2) Cod penal sunt obligatorii, potrivit articolului 79 din acelasi Cod.
Obligatia instituita prin articolul 79 Cod penal îsi are ratiunea în caracterul de exceptie al unor astfel de împrejurari ce au ca efect reducerea obligatorie a pedepsei aplicate sub minimul special prevazut de textul incriminator al faptei.
În sensul articolului 79 Cod penal, a arata în hotarâre împrejurarile retinute ca circumstante atenuante impune instantei atât indicarea expresa a textului legal care prevede respectiva circumstanta atenuanta, dupa caz, articolul 74 aliniat (1) litera a), b) si c) Cod penal ori articolul 74 aliniat (2) Cod penal cât si mentionarea expresa a împrejurarii respective si motivarea acesteia prin trimiterea la probele, actele si lucrarile dosarului.
Exprimarile generale, nemotivarea sau motivarea generica a împrejurarilor retinute ca circumstante atenuante si neîncadrarea acestora în textul legal în care se regasesc, nu sunt de natura a raspunde exigentelor articolului 79 Cod penal.
Prin urmare, retinând ca în hotarâre instanta de fond nu a motivat împrejurarile retinute ca circumstante atenuante si le-a încadrat generic în prevederile articolului 74 Cod penal, Tribunalul a apreciat ca fiind legala si temeinica pedeapsa stabilita .
Referitor la apelul asiguratorului, raportat la faptul ca nu a fost prezent la niciunul de termenele de judecata vreun reprezentant la acestei societati, si prin prisma dispozitiilor articolului 365 Cod procedura penala Tribunalul a apreciat ca sunt întrunite conditiile apelului peste termen, dar analizând fondul apelului, a apreciat ca este neîntemeiat pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta a constatat în mod corect ca în cauza sunt îndeplinite cerintele legale pentru antrenarea raspunderii civile delictuale, conform articolului 998, articolului 999 Cod civil, existând raportul de cauzalitate între fapta ilicita -uciderea din culpa si prejudiciul moral cauzat, si, constatând totodata ca instanta de fond a facut o apreciere justa a cuantumului acestora, suma acordata cu acest titlu fiind în armonie cu principiului echitatii.
Daunele morale au rolul de a acoperi prejudiciile cu caracter nepatrimonial suferite de partile civile. Ele sunt menite sa conduca la realizarea unei reparatii echitabile în raport cu prejudiciul afectiv ce le-a fost cauzat partilor civile si în raport de prejudiciul adus conditiilor lor de viata.
Desi nu exista criterii obiective pentru cuantificarea daunelor morale, în special în situatia decesului unei persoane dragi, stabilirea acestora presupunând o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba în vedere consecintele negative suferite de partile civile sub aspectul vietii familiale, socio-profesionale si afective, importanta valorilor morale lezate, masura în care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele de catre partile civile.
Fara a minimaliza suferinta pricinuite partii civile, trebuie sa se tina seama de situatia concreta de fapt si practica în materie.
Astfel, tinând seama de împrejurarile concrete ale cauzei, s-a apreciat ca suma de bani acordata este justificata si în consecinta prin prisma criteriilor mai sus aratate, Tribunalul a apreciat ca apelul declarat de asigurator GENERTEL BIZTOSITO JU.G.Budapesta-ut Deval, nr.26-28, Ungaria, prin corespondent în România – SC DIANA CLAIMS ADJUSTER S BUREAU SRL este neîntemeiat.
În ceea ce priveste apelul partii civile minore M.M.L. prin reprezentant legal D.R., admitând ca ar avea calitate de parte civila, fiind fiica victimei, Tribunalul a apreciat întrunite prevederile articolului 364 Cod procedura penala a apelului peste termen, dar ca neîntemeiat si fara a impune trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, pentru urmatoarele considerente:
În conformitate cu prevederile articolului 15 aliniat (2) Cod procedura penala, constituirea ca parte civila se poate face în cursul urmaririi penale, precum si în fata instantei de judecata pâna la citirea actului de sesizare si, în consecinta, constituirea ca parte civila nu se poate face în fata instantei de apel.
Este de subliniat declaratia numitei D.R., data în cursul urmaririi penale “Nu doresc sa depun plângere împotriva conducatorului auto, nu formulez pretentii de nici un fel si nu solicit din punctul meu de vedere continuarea cercetarilor în cauza.” Si în apel, declarat peste termen, apreciaza ca nelegala hotarârea instantei de fond, întrucât exercitarea actiunii civile nu s-a exercitat din oficiu.
Este adevarat ca în practica judiciara s-a stabilit ca declaratia de renuntare la despagubiri formulate de mama în numele minorului este ineficienta si instanta nu poate sa ia act de ea, dar în speta de fata nu exista constituire de parte civila, ba mai mult mama minorei nu a prezentat date si documente organelor judiciare pentru care acestea sa poata exercita din oficiu actiunea civila, rolul activ de care trebuie sa dea dovada organele judiciare nu poate acoperi lipsa de interes a tuturor celor carora, prin uciderea victimei, li s-a adus atingere intereselor personale.
Regimul juridic al actiunii civile în procesul penal este delimitat de Sectiunea a II-a a Capitolului II din Titlul I al Partii generale a Codului de procedura penala, dispozitii completate de regulile procedurale înscrise în articolul 75-771 Cod procedura penala, privind procedura declaratiei partii civile în procesul penal, articolul 320 Cod procedura penala privind obligatia presedintelui instantei de a explica partii vatamate ca se poate constitui parte civila, articol 326 Cod procedura penala privind ascultarea partii civile în cursul cercetarii judecatoresti si articolele 346-348 Cod procedura penala, privind rezolvarea actiunii civile în procesul penal.
Din economia reglementarii se desprinde concluzia ca actiunea civila este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrângere judiciara a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.
Actiunea civila exercitata în procesul penal este supusa dispozitiilor de fond ale raspunderii civile, cu unele particularitati ce deriva din savârsirea unei fapte ilicite, având caracter accesoriu fata de actiunea penala.
Pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata în procesul penal, se cer îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) infractiunea sa produca un prejudiciu material sau moral; b) între infractiunea savârsita si prejudiciu exista o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul trebuie sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat; e) sa existe o manifestare de vointa în sensul constituirii de parte civila în procesul penal.
Chiar daca aceasta conditie nu este necesara în cazurile în care actiunea civila se exercita din oficiu, întrucât legea prevede ca instanta este obligata sa se pronunte asupra repararii pagubei, chiar daca nu s-a facut constituirea de parte civila, mama minorei avea obligatia de a aduce la cunostinta organelor judiciare de existenta fiicei victimei .
Pe de alta parte, ar fi de mentionat si coincidenta faptului ca acest aspect este învederat instantei prima data de catre aparatorul inculpatului, într-un moment procesual în care instanta era sesizata doar cu apelul inculpatului – guvernat de principiul neagravarii situatiei în propriul apel, ca dupa câteva termene reprezentantul legal al minorului – care are acelasi domiciliu cu inculpatul, fiind sora acestuia, sa declare apel.
Declaratia din cursul urmaririi penale a fost data pe considerente morale, familiale, fiind sora inculpatului, si este evidenta intentia de a obtine despagubiri nu de la inculpat, ci de la asigurator, aspect imoral survenit totusi în urma unui eveniment extrem de trist – moartea si pierderea unei persoane dragi într-un accident de circulatie, eveniment ce se încearca a se transforma într-o îmbogatire fara justa cauza.
Fata de cele ce preced, Tribunalul a apreciat hotarârea instantei de fond ca fiind temeinica si legala.
Împotriva hotarârii penale mai sus aratate au formulat recurs inculpatul D.S. si partea civila M.M.L. prin reprezentant D.R. solicitând admiterea recursurilor pentru urmatoarele considerente:
Inculpatul D.S. a solicitat casarea hotarârii recurate si în principal achitarea în baza articolului 11 pct.2 literaa raportat la articolul 10 litera e Cod procedura penala cu aplicarea articolului 47 Cod penal întrucât din expertiza efectuata în cauza a rezultat ca interventiile care au fost efectuate la autoturism au determinat accidentul.
Partea civila M.M. a solicitat casarea hotarârii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond conform articolului 385/9 pct.17/2 si 21 Cod procedura penala, articolului 385/15 al.2 pct.c/1 Cod procedura penala.
În motivarea recursului formulat s-a aratat ca, în mod gresit instanta de fond a considerat ca renuntarea reprezentantului legal al minorei la constituirea de parte civila pentru aceasta este suficienta neexercitând din oficiu actiunea civila pentru minora M.M.L.; hotarârile sunt nelegale raportat la dispozitiile articolelor 17 si 18 Cod procedura penala, actiunea civila în ceea ce o priveste pe minora M.M.L. trebuind sa fie exercitata din oficiu de catre instanta.
Examinând hotarârea recurata din oficiu si prin prisma motivelor invocate, în baza articolului 385/14 raportat la articolul 385/9 Cod procedura penala, curtea a retinut urmatoarele :
La data de 1.08.2008 între localitatile Carei si Urziceni a avut loc un accident rutier în urma caruia a rezultat decesul numitilor M.M.P. si M.E., ambii pasageri ai autoturismului implicat în accidentul rutier.
În cursul urmaririi penale, mama decedatului M.M.P. a aratat ca nu formuleaza pretentii de nici un fel împotriva inculpatului D.S.- declaratie fila 36 dosar urmarire penala.
De asemenea, reprezentanta partii civile M.M.L., numita D.R. în calitate de fosta concubina a numitului M.M.P. a dat o declaratie în fata organelor de politie- fila 37 din dosarul de urmarire penala în care a aratat ca nu doreste sa depuna plângere împotriva conducatorului auto, nu formuleaza pretentii de nici un fel si nu solicita continuarea cercetarilor.
Prin sentinta penala nr.233/21.10.2010 a Judecatoriei Carei, inculpatul D.S. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani închisoare cu aplicarea articolelor 81, 82 Cod penal, a fost obligat alaturi de tertul asigurator la plata de despagubiri civile în favoarea partii civile M.N., în nume propriu si în reprezentarea minorei M.C., s-a luat act ca partea vatamata M.M. nu s-a constituit parte civila în cauza, a fost obligat inculpatul la despagubiri în favoarea Serviciului de Ambulanta Satu Mare si la cheltuieli judiciare.
Prin decizia penala nr.55 din 19 mai 2011 a Tribunalului Satu Mare s-a constatat ca sunt întrunite conditiile apelului peste termen formulat de tertul asigurator Genertel Biztosito Zrt Budapesta si partea civila M.M.L. prin reprezentant legal D.R. si au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de acestea.
Referitor la apelul partii civile M.M., Tribunalul Satu Mare a retinut ca aceasta nu se mai putea constitui parte civila în faza instantei de apel, întrucât potrivit articolului 15 aliniat 2 Cod procedura penala constituirea de parte civila se poate face în cursul urmaririi penale si în fata instantei de fond la citirea actului de sesizare; s-a retinut ca, în speta nu exista constituire de parte civila, nefiind vorba de renuntarea la despagubiri formulata de mama în numele minorului, întrucât mama partii civile D.R. nu a adus la cunostinta organelor de urmarire penala de existenta acesteia.
Potrivit articolului 15 Cod procedura penala persoana vatamata se poate constitui parte civila în cursul urmaririi penale, precum si în fata instantei de judecata pâna la citirea actului de sesizare. Din lecturarea declaratiei data de numita D.R. în fata organelor de urmarire penala la data de 13.08.2008 (fila 37 dosar de urmarire penala) rezulta ca acesta a dat declaratia în calitate de fosta concubina a numitului M.M.P. si a aratat ca nu doreste sa depuna plângere si nici sa formuleze pretentii împotriva conducatorului auto (inculpatul D.S.), precizând ca, din punctul sau de vedere nu doreste continuarea cercetarilor. Din modalitatea de exprimare mia sus aratata rezulta ca declaratia de renuntare o priveste doar pe numita D.R. nu si pe partea civila recurenta M.M., cu privire la care nu s-a facut nici o precizare.
Este adevarat ca D.L. nu a adus la cunostinta organelor de urmarire penala despre existenta partii civile M.M. si calitatea acesteia de fiica a numitului M.M.P., însa nu exista nici o dovada ca organele judiciare ar fi facut demersuri pentru a introduce în cauza pe eventualii mostenitori ai defunctului, inclusiv prin a-i pune în vedere numitei D.R. sa comunice daca decedatul a avut copii.
Pe de alta parte, partea civila M.M.L. este nascuta ca urmare a relatiei de concubinaj dintre D.R. si M.M. si abia în data de 15.01.2009 prin sentinta civila nr.39/2009 a Judecatoriei Carei s-a constatat ca defunctul M.M. este tatal minorei.
Raportat la împrejurarea ca partea civila M.M. este minora, curtea a retinut ca, potrivit articolului 17 Cod procedura penala actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu atunci când cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa, instanta fiind obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale, chiar daca persoana vatamata nu este constituita parte civila.
În lumina dispozitiilor articolului 17 aliniat 3 Cod procedura penala s-a retinut ca, în mod gresit instanta de apel a considerat ca, în speta, neexistând constituire de parte civila datorita neîncunostiintarii organelor judiciare de catre D.R. despre existenta minorei M.M.L., nu sunt îndeplinite conditiile prevazute cumulativ pentru exercitarea laturii civile în cadrul procesului penal.
Instanta avea obligatia sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale întrucât textul de lege impune aceasta obligatie indiferent de motivul pentru care partea vatamata nu s-a constituit parte civila în cauza.
Ca urmare, curtea a admis recursurile formulate în cauza si retinând totodata ca judecarea cauzei de instanta de fond s-a facut fara citarea si în lipsa partii civile M.M.L. a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecatoria Carei, tinând seama de considerentele prezentei decizii, instanta de fond urmând sa aiba în vedere si celelalte motive de recurs invocate de catre inculpatul D.S.
Cheltuielile judiciare vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecarii cauzei.
2
1
