Prin sentinţa penală nr. 440 din 14.10.2002, Judecătoria Sighetu Marmaţiei a condamnat inculpata T.F. pentru infracţiunea de calomnie prevăzută de art. 37 alin. 2 din Legea 51/1995 raportat la art. 206 C. pen., la pedeapsa de 1.000.000 lei amendă.
în temeiul art. 81 şi art. 82 C. pen. instanţa a dispus suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de un an şi a atras atenţia inculpatei asupra prevederilor C. pen.
în fapt, din probele administrate, instanţa a reţinut că partea vătămată M.C., în calitate de avocat, a reprezentat familia F. în numeroase cauze civile în care aceasta s-a judecat cu familia inculpatei, cu mult timp în urmă. Cele două familii, fiind vecine, au avut numeroase neînţelegeri legate de liniile de mejdă dintre gospodăriile lor.
în ziua de 13.04.2002, partea vătămată s-a deplasat la locuinţa familiei F. cu o camionetă încărcată cu panouri pentru marcarea liniilor de mejdă cu gospodăria inculpatei, care a fost descărcată în gospodăria familiei menţionate.
în acest context, de faţă fiind doar partea vătămată şi şoferul camionetei, inculpata s-a opus la descărcarea panourilor în curtea sa, afirmând că a auzit că partea vătămată ar fi câştigat procesele împotriva ei dăruind tablouri vechi judecătorilor.
Reţinând această stare de fapt, instanţa a încadrat fapta inculpatei în dispoziţiile art. 37 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 raportat la art. 206 C. pen.
Prin decizia penală nr. 279 din 20.11.2002, tribunalul a admis recursul declarat de inculpată, a casat sentinţa instanţei de fond şi a dispus condamnarea inculpatei pentru infracţiunea de calomnie prevăzută de art. 206 C. pen., la o pedeapsă de 1.000.000 lei amendă, înlăturând doar prevederile art. 37 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 şi menţinând restul dispoziţiilor sentinţei.
In motivarea deciziei de casare, tribunalul a reţinut că la momentul săvârşirii faptei de către inculpată, partea vătămată nu se afla în exercitarea atribuţiilor specifice profesiei de avocat pentru a putea fi aplicate prevederile art. 37 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 care au următorul conţinut: „insulta, calomnia ori ameninţarea săvârşite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
Aceasta deoarece intenţia legiuitorului exprimată în conţinutul alin. 1 al art. 37 a fost de a acorda o protecţie deosebită avocatului în timpul exercitării profesiei, prin mijloacele de drept penal arătate la alin. 2 şi 3 din acelaşi text.
în consecinţă, în sarcina inculpatei T.F. se poate reţine doar infracţiunea prevăzută de art. 206 C. pen., şi nu cea prevăzută de art. 37 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, deoarece latura obiectivă a acesteia din urmă o reprezintă insulta, calomnia sau ameninţarea unui avocat în anumite circumstanţe, iar cerinţa esenţială pentru aplicarea acestui text este ca fapta să fie săvârşită în timpul exercitării profesiei de avocat.
Trib. Maramureş, decizia penală nr. 279 din 20.11.2002