– Codul muncii: art. 40 alin. 2 lit. h)
Cererea pentru obligarea angajatorului la emiterea unei adeverinţe din care să rezulte sporurile de care a beneficiat angajatul, este un litigiu de muncă, raportat la art. 40 alin. 2 lit. h) din Codul muncii, iar nu un litigiu de asigurări sociale sau un litigiu de natură civilă.
(Decizia nr. 363/R din 20 februarie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 3564 din 07.11.2007 a Tribunalului Maramureş, Secţia comercială, de administrativ şi fiscal, s-a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul P.M. împotriva pârâtei E. IPURL Baia Mare pentru obligaţia de a face, respectiv obligarea pârâtei SC E. IPURL Baia Mare, în calitate de lichidator al SC M. SA Baia Mare să îi elibereze reclamantului o adeverinţă pentru sporurile de noapte pentru perioada luicrată la SC M.
Reclamantul a declarat apel împotriva acestei sentinţe, care a fost admis prin decizia civilă nr. 39/27.02.2008 a Curţii de Apel Cluj, Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sentinţa civilă mai sus menţionată a fost anulată iar cauza a fost trimisă pentru judecata în primă instanţă Judecătoriei Baia Mare.
Prin decizia civilă nr. 242 din 2.10.2008 a Tribunalului Maramureş, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul P.M.
împotriva acestei decizii reclamantul P.M. a declarat recurs în termen legal solicitând instanţei modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii introductive.
în şedinţa publică din 20.02.2008, Curtea în temeiul art. 306 alin. 2 C. pr. civ., a invocat motivele de recurs de ordine publică prevăzute de art. 304 pct. 1 şi art. 304 pct. 3 C. pr. civ.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs de ordine publică invocate, Curtea reţine următoarele:
Prin cererea introductivă de instanţă, reclamantul P.M. a solicitat obligarea pârâtei SC E. IPURL Baia Mare, în calitate de lichidator al SC M. SA Baia Mare să îi elibereze
o adeverinţă pentru sporurile de noapte pentru perioada 01.01.1978 – 30.06.1993 şi ore suplimentare pentru perioada 01.05.1972 – 30.06.1993 deoarece în lipsa acestora îi este afectată grav stabilitatea cuantumului pensiei reale.
Potrivit art. 40 alin. 2 lit. h) C. muncii, „Angajatorului în revin, în principal, următoarele obligaţii: să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului”.
Calitatea de salariat dă dreptul la salariu, potrivit art. 39 alin. 1 lit. a) C. muncii, salariu care poate să includă şi sporuri.
Prin urmare, obligarea pârâtei la emiterea unei adeverinţe din care să rezulte sporurile de care a beneficiat reclamantul este prin prisma textului legal anterior citat, art. 40 alin. 2 lit. h) C. muncii, un litigiu de muncă iar nu un litigiu de asigurări sociale ori un litigiu de natură civilă.
Textul legal nu distinge cu privire la modificarea naturii obligaţiei de a elibera adeverinţa ca fiind una de dreptul muncii, dacă raportul de muncă este în desfăşurare sau ca fiind una de asigurări sociale, dacă raportul de muncă a încetat. Or, dacă textul nu distinge rezultă că natura obligaţiei este una ce derivă din raportul de muncă indiferent de momentul la care se cere eliberarea adeverinţei în raport de încetarea raportului de muncă, anterior sau ulterior încetării acestuia.
Conform art. 2 pct. 1 lit. c) C. pr. civ., tribunale judecă in primă instanţă conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.
Potrivit art. 284 alin. 2 C. muncii judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul iar cum reclamantul are domiciliul în circumscripţia teritorială a Tribunalului Maramureş, acesta este competent atât material cât şi teritorial să soluţioneze cauza.
Neţinând seama de aceste prevederi legale, Judecătoria Baia Mare a pronunţat astfel o hotărâre dată cu încălcarea competenţei sale materiale iar Tribunalul Maramureş a soluţionat în mod nelegal apelul reclamantului cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. c) C. pr. civ. şi a celor prevăzute de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 conform cărora, completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., coroborat cu art. 304 pct. 1 şi 3 C. pr. civ., va casa decizia atacată, precum şi sentinţa civilă nr. 3974/27.06.2008 a Judecătoriei Baia Mare şi, în consecinţă, va dispune trimiterea cauzei spre competentă soluţionare în primă instanţă, Tribunalului Maramureş. (Judecător Anca-Adriana Pop)
