– Legea nr. 19/2000
– Legea nr. 218/2008
Este adevărat că Legea nr. 218/2008 prevede majorarea punctajului cu 50% pentru perioadele în care s-a desfăşurat activitate în grupa I de muncă, însă şi această lege a fost modificată. Astfel, prin O.U.G. nr. 209/2008, s-au modificat dispoziţiile art. 1651 din Legea nr. 19/2000 (dispoziţii care anterior au fost modificate prm Legea nr. 218/2008), în noua reglementare prevederile dispoziţiei legale menţionate anterior urmând să se aplice începând cu data de 01.01.2010, prin acordarea diferenţei dintre punctajul mediu anual rezultat în urma majorării efectuate conform Legii nr. 218/2008 şi cel acordat conform O.U.G. nr. 100/2008. în consecinţă, în mod evident nu se pot aplica dispoziţiile Legii nr. 218/2008 începând cu data de 01.01.2009, aşa cum a solicitat reclamantul.
(Decizia nr. 2043/R din 19 octombrie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 139 din 13 februarie 2009 a Tribunalului Maramureş s-a respins ca nefondată contestaţia formulată de reclamantul G.T. în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Maramureş împotriva deciziei de pensionare nr. 64942 din 27 mai 2008.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii.
Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
Legea nr. 3/1977 a fost abrogată în mod expres prin Legea nr. 19/2000, astfel încât la recalcularea pensiei reclamantului conform O.U.G. nr. 4/2005, respectiv O.U.G. nr. 100/2008 pârâta Casa Judeţeană de Pensii Maramureş nu putea să aplice dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 3/1977.
Referitor la faptul că instanţa de fond nu a citat şi Exploatarea Minieră Livezeni, se reţine că reclamantul a chemat în judecată în calitate de pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Cluj, obiectul cauzei fiind contestarea unei decizii de pensionare, iar prima instanţă ar fi încălcat principiul disponibilităţii dacă ar fi citat în calitate de pârâtă societatea menţionată de recurent, care nu a fost chemată în judecată în condiţiile prevăzute de aii. 112 C. pr. civ. De altfel, conform art, 7 alin. 3 din O.U.G. nr. 4/2005 adeverinţele eliberate de angajatori cu privire la stagii de cotizare sau sporuri trebuie depuse iniţial la casa de pensii, şi nu direct în faţa instanţei.
în ceea ce priveşte confuzia realizată de tribunal între dispoziţiile O.U.G. nr. 209/2008 şi cele ale Legii nr. 218/2008 se reţine că acordarea punctajului suplimentar pentru activitatea desfăşurată în grupa I şi a Il-a de muncă a fost reglementată succesiv prin O.U.G. nr. 100/2008, Legea nr. 218/2008 şi O.U.G. nr. 209/2008. în temeiul O.U.G. nr. 100/2008 reclamantului i-a fost emisă Decizia nr. 64942/01.10.2008 prin care i s-a acordat începând cu 01.10.2008 punctajul suplimentar pentru vechimea lucrată în grupa I de muncă. Este adevărat că Legea nr. 218/2008 prevede majorarea punctajului cu 50% pentru perioadele în care s-a desfăşurat activitate în grupa I de muncă, însă şi această lege a fost modificată. Astfel, prin O.U.G. nr, 209/2008 s-au modificat dispoziţiile art. 1651 din Legea nr. 19/2000 (dispoziţii care anterior au fost modificate prin Legea nr. 218/2008), în noua reglementare prevederile dispoziţiei legale menţionate anterior urmând să se aplice începând cu data de 01.01.2010, prin acordarea diferenţei dintre punctajul mediu anual rezultat în urma majorării efectuate conform Legii nr. 218/2008 şi cel acordat conform O.U.G. nr. 100/2008. în consecinţă, în mod evident nu se pot aplica dispoziţiile Legii nr. 218/2008 începând cu data de 01.01.2009 (aşa cum a solicitat reclamantul), reţinerile instanţei de fond referitoare la abrogarea art. II din Legea 218/2008 fiind corecte.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor legale menţionate anterior şi a art. 312 alin. 1 C. pr. civ. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză. (Judecător Laura Dima)