Reorganizarea angajatorului ca urmare a necesităţilor obiective de ordin economic. Restructurarea posturilor unor membri de sindicat. Legalitate


– Codul muncii: art. 60 lit. h), art. 65 alin. 2, art. 76, art. 221, art. 223

– Legea nr. 54/2003, art. 9 şi 10

Şi membrii de sindicat pot fi vizaţi de măsurile de reorganizare, dat fiind că textele legale indicate vizează protecţia reprezentanţilor organizaţiilor sindicale faţă de modificări abuzive ale contractelor de muncă, iar nu şi în cazul în care angajatond este constrâns obiectiv să îşi restrângă activitatea, simpla calitate de reprezentant al organizaţiei sindicale nu conferă drepturi în plus în caz de reorganizare efectivă.

(Decizia nr. 2523/R din 13 noiembrie 2009)

Prin sentinţa civilă nr. 1834 din 17 iunie 2009, pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul Sindicatul Liber Salprest Cluj în contradictoriu cu pârâta C.S.B.V. SA Cluj având ca obiect un litigiu de muncă.

împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii Sindicatul Liber Salprest, C.G.R. şi M.L., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei în sensul admiterii contestaţiei şi anularea deciziilor de desfiinţare a posturilor reclamanţilor cu diminuarea salariilor, precum şi a deciziilor ulterioare contestate, în sensul reintegrării în funcţiile deţinute anterior, plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat aceştia de la data de 19 ianuarie 2009 – data concedierii – şi până la efectiva integrare, precum şi la plata de daune morale pentru prejudiciul nepatrimonial, astfel cum au fost solicitate în acţiunea dedusă judecăţii pe fond.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Un prim motiv de recurs constă în acela că instanţa de fond nu a luat în considerare faptul că în cadrul societăţii nu a avut loc o reorganizare reală şi motivată de considerente economice, singurele posturi restructurate fiind ale celor doi petenţi, desfiinţarea posturilor reclamanţilor nu a fost efectivă şi nu a avut o cauză reală şi serioasă.

Curtea reţine că din actele dosarului rezultă fără dubiu că măsura reorganizării a fost reală, fiind determinată de cauze economice, şi de asemenea a fost şi legală, fiind desfăşurată cu respectarea dispoziţiilor legale.

Susţinerea recurenţilor, contrară celor reţinute anterior, nu a fost susţinută de probe, în schimb angajatorul a făcut dovada susţinerilor sale, potrivit art. 75 din Legea nr. 168/1999.

Mai susţin recurenţii că măsura desfiinţării posturilor şi concedierii petenţilor a avut în mod clar scopul de a intimida, limita şi chiar desfiinţa activitatea sindicală din societate, atâta vreme cât de această măsură a fost vizat preşedintele sindicatului şi vicepreşedintele acestuia care după ce a demisionat din funcţia respectivă a fost menţinut în societate, precum şi un susţinător al sindicatului M.L., postul acestuia fiind cumulat cu acela de director administrativ, post ocupat de către un salariat pensionar, care cumulează pensia cu salariul.

Consideră că instanţa de fond nu a reţinut faptul că la desfiinţarea posturilor şi concedierea petenţilor au fost încălcate prevederile art. 60 lit. h), art. 65 alin. 2, art. 76, 221, 223 C. muncii şi ale art. 9 şi 10 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor precum şi ale art. 94 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societăţii.

Nici acest motiv de recurs nu poate fi primit deoarece şi membrii de sindicat pot fi vizaţi de măsurile de reorganizare, dat fiind că textele legale indicat vizează protecţia reprezentanţilor organizaţiilor sindicale faţă de modificări abuzive ale contractelor de muncă iar nu şi în cazul în care angajatorul este constrâns obiectiv să îşi restrângă activitatea, simpla calitate de reprezentant al organizaţiei sindicale nu conferă drepturi în plus în caz de reorganizare efectivă.

în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 şi art. 299 şi urm. C. pr. civ., curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 C. pr. civ. (Judecător loan Daniel Chiş)