C. pen., art. 48, art. 49
Starea de beţie completă – în condiţiile în care inculpatul este dependent de alcool – fiind voluntară, nu poate determina incidenţa art. 48 sau art. 49 C. pen., pentru a fi socotită drept cauză care înlătură caracterul penal al faptei, ci, dimpotrivă, poate fi reţinută ca o circumstanţă agravantă.
Decizia penală nr 163/ap din 18 mai 2005 – Gh.R.
Prin sentinţa penală nr. 141 din 4 martie 2005, Tribunalul Braşov l-a condamnat pe inculpatul C.Gh. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, în noaptea de 9/10 decembrie 2004, în jurul orelor 1.00, inculpatul a spart geamul magazinului aparţinând SC L.C.P. SRL din localitatea Hălchiu, pentru a sustrage bunuri. întrucât partea vătămată B.L. locuieşte în acelaşi imobil cu magazinul, auzind zgomotul a ieşit afară, dar a fost atacată de inculpat cu o bară metalică şi apoi înjunghiată în braţul drept cu un ciob de sticlă, fiind nevoită să se retragă. Inculpatul a pătruns apoi în magazin şi a sustras mai multe sticle de coniac, vin şi pachete de ţigări.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând achitarea sa, în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen., invocând dispoziţiile art. 48 C. pen. A susţinut că, datorită consumului de băuturi alcoolice, nu a avut discernământ la data săvârşirii faptei.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, curtea a constatat că apelul este nefondat.
Deşi inculpatul a susţinut constant că nu îşi aminteşte ce s-a întâmplat în noaptea respectivă, negând că ar fi agresat-o pe partea vătămată şi că ar fi sustras bunuri din magazin, în condiţiile în care a fost prins de organele de poliţie în timp ce consuma dintr-o sticlă de vin în magazin şi toţi martorii arată că a atacat-o pe partea vătămată pentru a sustrage bunuri, apărarea inculpatului nu poate fi primită. Nici susţinerea acestuia că, datorită consumului de băuturi alcoolice, nu a avut reprezentarea faptelor sale nu poate fi primită, ţinând seama de concluzia raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, potrivit căruia inculpatul a avut discernământul faptei comise.
Este adevărat că temeritatea deosebită a inculpatului s-a datorat stării de beţie în care se afla, numai aşa putându-se explica de ce, după agresarea părţii vătămate, a pătruns în magazin unde a rămas până la sosirea organelor de poliţie. Această stare însă nu este de natură a constitui o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei, nepu-tându-se invoca nici prevederile art. 48 C. pen. privind iresponsabilitatea şi nici ale art. 49 C. pen. privind beţia.
în condiţiile în care este dependent de alcool şi starea de beţie completă a fost voluntară, această împrejurare ar fi putut fi reţinută ca o circumstanţă agravantă, şi nicidecum drept o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei.
