în cadrul contractului de credit garantat cu ipotecă, garanţii ipotecari nu pot fi caracterizaţi ca fidejusori şi, ca atare, nu pot fi obligaţi, în baza art. 42 Cod comercial, în solidar cu debitorul, la plata creditului şi a dobânzilor restante.
Măsura sechestrului asigurător nu se poate lua, conform art.908 Cod comercial, decât numai cu dare de cauţiune.
(Secţia comercială, decizia nr. 3.703/14.10.1997).
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Călăraşi sub nr. 20/C/8.01.1997, reclamanta B. – S.A. – FILIALA LEHLIU a chemat în judecată pârâtele S.C. “T.I.” – S.R.L., G. C. C. şi D. G. M., solicitând obligarea acestora Ia plata sumei de 35.000.000 Iei, credit şi 6.200.000 lei, dobânzi. De asemenea, s-a solicitat aplicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor pârâţilor giranţi, care se regăsesc în contractele de garanţii.
în motivarea cererii, se arată că, urmare contractului de credit intervenit între reclamantă şi pârâtă, aceasta din urmă a beneficiat de un împrumut în sumă de 35.000.000 lei, că pârâţii persoane fizice s-au obligat, prin contractele de garanţie, să plătească creditul în solidar cu societatea debitoare, datorând şi dobânzi aferente creditului acordat.
în dovedirea cererii, reclamanta a depus contractul de credit şi actele de garanţie imobiliară nr. 91 şi nr. 959/1996, precum şi somaţiile adresate pârâţilor.
Prin sentinţa civilă nr. 39/14.02.1997, Tribunalul Călăraşi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea acestui tribunal.
Prin precizările depuse la 13.05.1997, reclamanta a mărit câtimea pretenţiilor reprezentând dobânzi la suma de 26.719.000 lei; prin precizările depuse la 17.06.1997, la suma de 29.554.000 lei, iar prin ultimele precizări a solicitat obligarea pârâtei la plata creditului restant, în valoare de 35.000.000 lei şi a dobânzilor aferente, în sumă de 39.448.135 lei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, se reţine că între reclamantă şi pârâta S.C. „T. I.” – S.R.L. s-a încheiat un contract de credit, în baza căruia pârâta a beneficiat de un împrumut în sumă de 35.000.000 lei, pe care nu 1-a rambursat, urmând ca, în baza prevederilor art. 1.576 Cod civil, să fie obligată la plata acestei sume către reclamantă.
în conformitate cu prevederile art. 1.586 Cod civil, se va obliga această pârâta şi la plata dobânzilor aferente creditului acordat, în sumă de 39.448.135 lei.
Se va respinge acţiunea reclamantei împotriva pârâţilor G. C. C. şi D. G. M., care au garantat creditul acordat pârâtei persoană juridică, prin actele de garanţie imobiliară, reţinându-se că regimul juridic al contractului de ipotecă este diferit de regimul juridic al contractului de fidejusiune, astfel încât, în cadrul contractului de credit garantat cu ipotecă, garanţii ipotecari nu pot fi caracterizaţi ca fidejusori şi, ca atare, nu pot fi obligaţi, în baza art. 42 Cod comercial, solidar cu debitorul, la plata creditului şi a dobânzilor restante, creditorul putând să pună în contractul de garanţie ipotecară, conform art. 1824-1836 şi art. 488 şi urm. Cod proc. civilă.
De asemenea, se va respinge cererea reclamantei de înfiinţare a sechestrului asigurator, având în vedere că reclamanta nu a depus cauţiunea în valoare de 6.000.000 lei, stabilită de instanţă, măsura sechestrului neputându-se lua, conform art. 908 Cod comercial, decât numai cu dare de cauţiune.
