Tarifele de imobilizare au caracterul unor penalităţi, reprezentând o sancţiune ce se aplică părţii în culpă pentru imobilizarea transcontai-nerelor.
Coroborând pretenţiile reclamantei cu perioada pentru care au fost solicitate aceste penalităţi, rezultă că sunt aplicabile prevederile art. 3 din Decretul-lege nr.50/1990, situaţie în care se impune încetarea litigiului dintre părţi.
(Secţia comercială, decizia nr.473/18.11.1991)
Prin acţiunea introdusă la data de 24.07.1989 de către R.C.F.B. împotriva I.C.R.RA.B. s-a solicitat obligarea pârâtei Ia plata sumei de 93.903 lei, taxe de imobilizare transcontainere şi semiremorci, plus cheltuieli de judecată.
Litigiul a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1.161 din 11.08.1990, acţiunea fiind admisă în parte, cu obligarea la taxe de imobilizare şi la 2.381 lei, cheltuieli de judecată, din care 2.000 lei, cotă parte din costul expertizei.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, pentru motive de negalitate şi netemeinicie, constând în greşita aplicare a legii cu referire la T.L.M. – partea a Ill-a B cod 56-11 şi 21-03 şi cu precizarea că, potrivit contractului de prestaţii nr.201/1989, containerele se camionează şi se descarcă-încarcă la depozitele pârâtei şi nu la linia industrială, cu reprizare, aşa cum s-a reţinut prin sentinţă.
Recursul a fost admis, cu casarea sentinţei şi reţinerea cauzei spre rejudecare, în vederea completării probatorilor.
în fond, după casare, cu reţinerea cauzei spre rejudecare, se constată că tarifele de imobilizare au caracterul unor penalităţi, astfel cum rezultă din prevederile art.l 1 din contractul model de prestaţii de transport pe calea ferată aprobat prin ordinul M.T.Tc., aceste tarife reprezentând de fapt o sancţiune ce se aplică părţii în culpă pentru imoblizare transcontainere.
Coroborând pretenţiile reclamantei cu perioada pentru care au fost solicitate aceste penalităţi se reţine că sunt aplicabile prevederile art.3 din Decretul-lege nr.50/1990 şi, în consecinţă, urmează a se înceta litigiul dintre părţi.
Notă: Cu privire la Decretul-lege nr.50/1990, a se vedea nota de la speţa nr.
137.
