Potrivit art. 252 alin.1 Codul muncii, momentul de la care începe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data înregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii.
La data de 13.01.2012 contestatorul B.D. a formulat contestatie împotriva deciziei de sanctionare nr. 82/1/472/12.12.2011 emisa de S.C.R.E.Î.RCF Craiova – S.R.U.Craiova, prin care a fost sanctionat disciplinar cu reducerea salariului cu 5% pe timp de o luna, si a solicitat anularea deciziei de sanctionare mai sus mentionata, obligarea angajatorului sa-i restituie sumele retinute în baza acestei decizii si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
Arata ca angajatorul a luat cunostinta despre savârsirea faptei pe data de 3.11.2011, iar pe data de 08.11.2011 era deja întocmit dosarul de cercetare nr. 117. In aceste conditii termenul limita de a dispune aplicarea unei sanctiuni disciplinare era 03.12.2011, or, decizia de sanctionare a fost emisa pe data de 12.12.2011.
Pe fondul cauzei, contestatorul arata ca decizia este neîntemeiata.
La data de 28.02-2012, unitatea intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea actiunii formulate aratând ca raportul sefului statiei Strehaia nr. 117/2011 a fost întocmit la data de 08.11.2011, raportul privind sanctionarea reclamantului întocmit de seful RC Craiova si înregistrat sub nr. 82/1/407/2011 a fost întocmit la data de 18. 11. 2011, data la care Directorul Sucursalei Regionale CF Craiova, în calitate de angajator, a luat la cunostinta de neconformitatea respectiva.
Decizia de sanctionare a fost emisa la data de 12 .12 2011, deci, în termenul legal de 30 zile prevazute de Codul muncii,
Prin sentinta nr. 4054 din 26 iunie 2012, pronuntata de Tribunalul Dolj-Sectia Conflicte de si Asigurari Sociale s-a admis exceptia tardivitatii emiterii deciziei de sanctionare nr. 82/1/472/12.12.2011 si s-a admis contestatia, s-a anulat decizia de sanctionare emisa de intimata.
A fost obligata intimata sa restituie contestatorului B.D. sumele retinute in baza deciziei si sa îi plateasca suma de 500 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca prin decizia nr. 82/1/472/12.12.2011 emisa de S.C.R.E.Î.RCF Craiova – S.R.U.Craiova, , contestatorului i s-a aplicat sanctiunea disciplinara de reducere a salariului cu 5% pe timp de o luna, motivat de faptul ca la verificarea instalatiilor de telecomunicatie nu a observat si nu a confirmat în RRILSC faptul ca telefonul nu functioneaza, încalcând prevederile Regulamentului 005(anexa 2) si nu a înregistrat Dispozitiile CCT nr. 49 la 13,37 si 73 la 15,03 în data de 03 11 2011. De asemenea, nu a respectat prevederile din Instructia de manipulare a instalatiilor TE. La cercetarea preliminara contestatorul nu a solicitat prezenta organului de sindicat iar în nota de relatii nu si-a recunoscut vinovatia.
Cu privire la exceptia tardivitatii, asupra careia instanta s-a pronuntat cu prioritate conform disp. art. 137 al. 1 C.p.civ., s-a constatat ca potrivit art. 252 al. 1 C. Muncii angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savârsirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data savârsirii faptei.
Instanta a considerat ca angajatorul a luat cunostinta despre savârsirea abaterii la data de 03.11.2011, când a desemnat persoana imputernicita sa efectueze cercetarea prealabila pentru savârsirea abaterii disciplinare, conform registrul de dispozitii RC , pozitia 74, prin care seful de statie a fost imputernicit sa efectueze cercetarea disciplinara si sa inainteze dosarul pâna la data de 07.11.2011.
Raportat la acest termen, decizia de sanctionare emisa pe data de 12.12 2011 a fost considerata tardiva.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs S.C.R.E.Î.RCF Craiova – S.R.U.Craiova .
În motivarea recursului s-a criticat modul de solutionare a exceptiei tardivitatii emiterii deciziei de sanctionare, aratându-se ca raportul privind sanctionarea contestatorului a fost întocmit de seful ierarhic la 18.11.2011, data de la care conducerea unitatii a luat cunostinta de savârsirea abaterii, astfel ca decizia de sanctionare a fost emisa în termen.
Recurentul a adus critici si cu privire la temeinicia deciziei de sanctionare, descriind fapta si atributiile de serviciu ale contestatorului care au fost nesocotite.
Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru urmatoarele considerente.
Dispozitiile art. 252 alin.1 Codul muncii obliga angajatorul sa aplice sanctiunea disciplinara în termen de 30 zile de la data luarii la cunostinta despre savârsirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data savârsirii faptei.
Din interpretarea acestui text rezulta ca termenul de 30 zile calendaristice se calculeaza în raport cu data când angajatorul primeste raportul de cercetare disciplinara prin care fapta salariatului este calificata ca abatere disciplinara, iar nu de la data când fapta a fost savârsita. Aceasta interpretare se întemeiaza pe natura juridica a conceptelor utilizate de legiuitor pentru calculul celor doua termene si anume data savârsirii faptei ( care poate fi sau nu abatere disciplinara) si data luarii la cunostinta despre savârsirea abaterii disciplinare. Folosirea în acelasi text a notiunilor de “fapta”( care poate fi licita sau ilicita) si de “abatere disciplinara” ( care este întotdeauna ilicita) duce la concluzia ca trebuie distins între cele doua momente în timp.
Aceeasi concluzie rezulta si din dispozitiile art. 252 alin 2 Codul muncii, care distinge între fapta si abatere disciplinara, referindu-se la ” descrierea faptei care constituie abatere disciplinara”.
Un argument de logica juridica este si cel dedus din redactarea dispozitiilor art. 75 alin. 5 din Legea 188/11999 privind Statutul functionarilor publici, potrivit cu care sanctiunea disciplinara se aplica în termen de cel mult un an de la data sesizarii comisiei de disciplina cu privire la savârsirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data savârsirii abaterii disciplinare.
Se poate constata ca în timp ce în cazul functionarilor publici legiuitorul utilizeaza o singura calificare juridica – aceea de abatere disciplinara – în cazul salariatilor, Codul muncii opereaza cu doua notiuni distincte ca natura juridica si anume fapta si abatere.
În acelasi sens este si interpretarea data de Înalta Curte de Casatie si Justitie dispozitiilor art. 252 alin.1 Codul muncii, prin Decizia nr.16 din 12 noiembrie 2012 în dosarul nr.15/2012, prin care s-a stabilit ca momentul de la care începe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data înregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii.
Fata de aceste considerente, se constata ca tribunalul a dat o interpretare eronata dispozitiilor legale aratate, apreciind gresit ca sanctiunea disciplinara a fost tardiv aplicata de catre angajator.
Astfel, raportul sefului statiei Strehaia nr. 117/2011 a fost întocmit la data de 08.11.2011 iar raportul privind sanctionarea reclamantului întocmit de seful RC Craiova si înregistrat sub nr. 82/1/407/2011 a fost întocmit la data de 18. 11. 2011, data la care, Directorul Sucursalei Regionale CF Craiova, în calitate de angajator, a luat la cunostinta de savârsirea abaterii.
Decizia de sanctionare a fost emisa la data de 12 .12. 2011, în termenul legal de 30 zile prevazute de Codul muncii, termen care a început sa curga de la data de 18.11.2011.
Constatând ca tribunalul a solutionat gresit cauza în temeiul unei exceptii, fara a fi cercetat fondul, potrivit art. 312 alin. 5 cod procedura civila se va admite recursul angajatorului, se va casa sentinta si se va trimite cauza spre rejudecare la prima instanta, care va analiza temeinicia aplicarii sanctiunii disciplinare.
