întrucât proprietarul nu consideră necesar şi legal a încheia un contract de vânzare-cumpărare pentru unul din spaţiile sale comerciale, instanţa nu se poate substitui voinţei acestuia, pentru a-l obliga la încheierea contractului.
(Secţia comercială, sentinţa nr. 1.044/19.03.1997).
Prin cererea înregistrată la data de 31.02.1997, reclamanta S.C. “V. C.” -S.R.L. Bucureşti a chemat în judecată pârâta R. A. L. Bucureşti, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună încheierea între părţi a unui contract de vânzare-cumpărare pentru spaţiul comercial situat în Bucureşti, B-dul 1 Mai, sectorul 1.
în susţinerea cererii sale a depus adresa unităţii sale către pârâtă, actul adiţional la contractul de închiriere şi contractul de închiriere din 27.12.1995.
Reprezentantul pârâtei a arătat că unitatea sa nu are ca atribuţii vânzarea de spaţii, iar prin hotărârea Guvernului de înfiinţare a R. A. L., din 2.03.1992, la art. 3 se precizează obiectul de activitate, şi anume închirierea de spaţii locative şi prestare de servicii pentru misiuni diplomatice, oficii consulare ş. a.
Reclamantul îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile H. G. nr. 906/6.10.1996, care permit transmiterea de spaţii comerciale în temeiul unor contracte.
întrucât R. A. L. nu consideră necesar şi legal a încheia un contract de vânzare-cumpărare pentru unul din spaţiile sale comerciale deţinute în Bucureşti, instanţa nu se poate substitui voinţei acesteia pentru a o obliga la atare act juridic, act care trebuie să reprezinte voinţa părţilor.
Aşa fiind, cererea reclamantei apare ca nefondată şi urmează a fi respinsă.
Notă: Hotărârea Guvernului nr. 906/1996 privind modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 389/1996, a fost abrogată prin H.G. nr. 454/1997 (publicată în
Monitorul Oficial nr. 198 din 19 august 1997).
