Contract economic. Intervenţia Decretului-lege nr. 50/ 1990 în privinţa penalităţilor pentru neexecutare. Forţa majoră.


Nerealizarea obligaţiilor contractuale până la finele anului de plan constituie o încălcare culpabilă, sancţionată de Legea nr. 3/1988. întrucât însă prin art. 3 din Decretul-lege nr. 50/1990 s-a dispus încetarea proceselor având ca obiect plata penalităţilor pentru neexecutarea contractelor economice până la 31 decembrie 1989 şi restituirea taxelor de timbru aferente, urmează ca, admiţându-se recursul, să se modifice sentinţa în consecinţă.

Ocazionarea declanşării litigiului prin neconformarea la dispoziţiile art. 28 alin. final din Legea nr. 3/1988, vizând încunoştiinţarea şi dovedirea forţei majore, atrage suportarea în totalitate a cheltuielilor de judecată.

(Secţia comercială, decizia nr. 28/12.02.1990)

Prin sentinţa civilă nr. 5.047 din 2.11.1989 a Tribunalului Municipiului Bucureşti s-a admis, în parte, acţiunea introdusă la 28.06.1989 de I.C.R.B. împotriva I.I.C.B., care a fost obligată să-i plătească reclamantei suma de 18.576 lei, penalităţi de neexecutarea obligaţiilor ce-i reveneau din contractul economic nr. 102/1988 (din 79.360 lei pretinse) şi la 1.190 lei, cheltuieli de judecată. Totodată, s-a dispus debitarea pârâtei cu suma de 529 Iei, diferenţă neachitată din onorariu de expertiză în sumă de 2.029 lei şi a fost obligată reclamanta să-i plătească pârâtei 800 lei, cotă parte din costul expertizei.

împotriva acestei hotărâri reclamanta a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că actele pe care expertiza şi apoi instanţa le-au considerat concludente pentru constatarea forţei majore nu putea fi reţinute ca atare, solicitând modificarea sentinţei, în sensul admiterii acţiunii, aşa cum a fost formulată, şi cu obligarea pârâtei la suportarea integrală a cheltuielilor de judecată.

Recursul este întemeiat, în sensul celor ce urmează.

Din examinarea actelor dosarului rezultă că nerealizarea obligaţiilor contractuale până la finele anului de plan constituie o încălcare culpabilă, sancţionată de Legea contractelor economice nr. 3/1988. întrucât însă prin art. 3 din Decretul-lege nr. 50/1990 s-a dispus încetarea proceselor având de obiect plata penalităţilor pentru neexecutarea contractelor economice până la 31.12.1989 şi restituirea taxelor de timbru aferente, text incident în cauză, urmează ca, în baza art. 312 pct. 2 lit. 1 Cod proc. civilă, să se admită recursul, cu modificarea sentinţei în consecinţă.

Dat fiind că pârâta nu s-a conformat dispoziţiilor art. 28 alin. final din Legea nr. 3/1988, cu privire la încunoştiinţarea şi dovedirea forţei majore, ocazionând astfel declanşarea litigiului, urmează să suporte în totalitate cheltuielile de judecată, inclusiv costul expertizei, înlăturându-se dispoziţia prin care reclamanta a fost obligată la 800 lei, cotă parte din onorariul aprobat de prima instanţă.

Notă: Cu privire la Decretul-lege nr. 50/1990, a se vedea nota de la speţa

nr. 137.

Referitor la Legea nr. 3/1988, a se vedea nota de la speţa nr. 24.