Procedura insolventei. Citare doar a persoanelor interesate Societăţi comerciale


Legea nr. 85/2006, art. 7 alin. 2

Articolul 7 alin. 2 din reglementeaza expres ca în procedurile contencioase prevazute de legea insolventei vor fi citate în calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic.

Solutionarea contestatiile creditorilor împotriva procesului-verbal al Comitetului creditorilor precum si cererea lichidatorului judiciar de constatare a nulitatii absolute a acestui proces – verbal, se judeca doar cu citarea creditorilor – titulari ai contestatiilor, lichidatorului judiciar, titularul cererii reconventionale si a Comitetului creditorilor, ca emitent al actului contestat .

(Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a V a Comerciala

decizia comerciala nr. 700/06 Mai 2010)

Asupra recursurilor comerciale de fata;

Prin încheierea comerciala nr. 13C/27.11.2009 pronuntata de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr.9116/87/2005 a fost admisa cererea comitetului creditorilor de înlocuire a lichidatorului judiciar RLJ IPURL si s-a desemnat provizoriu, lichidator judiciar AMT S I SPRL. S-a pus în vedere lichidatorului judiciar RLJ IPURL ca în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii sa predea noului lichidator judiciar gestiunea, împreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate în aceasta calitate.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca lichidatorul judiciar se afla în conflict de interese, întrucât este asociat la SC T C SA si are relatii comerciale cu SC A P SRL, al carui asociat este N T, asociat care este pârât în actiunea în anulare. Astfel, existenta relatiilor comerciale dintre cele doua societati, respectiv existenta actiunii în anulare, creeaza o stare de conflict de interese în ce-l priveste pe lichidatorul judiciar, fiind motiv temeinic de înlocuire a acestuia conform articolului 22 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.

S-a mai retinut ca în speta, lichidatorul judiciar nu se afla el însusi în stare de insolventa pentru a fi incidente dispozitiile articolului 35 lit. g din OUG nr. 85/2006, însa acest aspect este de natura a afecta încrederea creditorilor în activitatea lichidatorului.

Prin sentinta comerciala nr.1089/27.11.2009, pronuntata de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr. 9116/87/2005 s-a luat act ca DGFPT a renuntat la judecata contestatiei, s-a respins ca nefondata cererea lichidatorului judiciar de citare a celorlalti creditori, respingându-se ca inadmisibile, contestatia formulata de creditoarea SC V M SRL împotriva procesului-verbal din data de 09.11.2009 al Comitetului creditorilor, precum si cererea de constatare a nulitatii aceluiasi proces-verbal, formulata de lichidatorul judiciar RLJ IPURL.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca citarea în cauza a celorlalti creditori ar echivala cu o convocare a adunarii creditorilor de catre judecatorul-sindic, în scopul prevazut de articolul 17 alin. 6 din lege, ori articolul 11 din Legea nr. 85/2006 nu stabileste ca atributie a judecatorului-sindic aceea de convocare a adunarii creditorilor.

În ce priveste inadmisibilitatea contestatiei formulate de catre creditoarea SC V M SRL împotriva procesului-verbal din 09.11.2009 al Comitetului creditorilor, precum si a cererii de constatare a nulitatii aceluiasi proces-verbal, formulata de lichidatorul judiciar RLJ IPURL, prima instanta a retinut ca dispozitiile articolului 17 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 stabilesc expres competenta de solutionare a contestatiilor ca apartinând adunarii creditorilor si nu judecatorul-sindic, (cererea lichidatorului judiciar de constatare a nulitatii având tot caracterul unei contestatii), iar articolul 11 din lege nu stabileste ca atributie a judecatorului-sindic sanctionarea unor astfel de cereri împotriva deciziilor comitetului creditorilor, indiferent de titularul cererii.

Împotriva încheierii nr. 13/ 17.11.2009 si a sentintei comerciale nr.1089/27.11.2009, pronuntata de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr.9116/87/2005 a declarat recurs lichidatorul RLJ IPURL, iar împotriva sentintei comerciale nr. 1089/27.11.2009 a declarat recurs si creditoarea SC V M SRL.

Recurentul lichidator RLJ IPURL, în ce priveste încheierea atacata cu nr.13C/ 27.11.2009, a invocat în motivele de recurs urmatoarele aspecte:

– cererea de înlocuire a fost admisa cu încalcarea procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006, fiind prematur formulata;

– s-a admis cererea de înlocuire în baza unui proces-verbal al comitetului creditorilor lovit de nulitate absoluta, întrucât convocarea comitetului creditorilor nu s-a facut prin Buletinul Procedurilor de Insolventa, nu exista nici o desemnare a presedintelui comitetului creditorilor de catre judecatorul-sindic, SC M SRL a avut un scop contrar intereselor concursuale ale creditorilor, lichidator judiciar nu a fost convocat legal si nu a participat la deliberari si la redactarea procesului-verbal;

– în ce priveste conflictul de interese, acesta nu exista, iar motivul de înlocuire este neîntemeiat, bazându-se pe informatii nereale si neconcludente, întrucât N T nu figureaza ca asociat al SC A P SRL în perioada mentionata în cuprinsul încheierii recurate;

– nu este argumentata retinerea de catre instanta de fond a aspectului referitor la faptul ca SC T C SA se afla în stare de insolventa, ar fi de natura a afecta încrederea creditorilor în activitatea lichidatorului.

În motivele de recurs, fata de sentinta comerciala nr.1089/27.11.2009, recurentul lichidator RLJ IPURL a invocat urmatoarele aspecte:

– cererea reconventionala a fost solutionata fara ca procedura de citare sa fie legal îndeplinita;

– s-a încalcat dreptul la aparare al recurentului lichidator întrucât nu a fost pusa în discutia partilor exceptia inadmisibilitatii cererii de constatare a nulitatii procesului-verbal al comitetului creditorilor din 09.11.2009;

– pe fondul cererii reconventionale este gresita solutia instantei de fond, deoarece recurentul a invocat nulitatea absoluta a procesului-verbal al comitetului creditorilor din 09.11.2009 pentru aspectele detaliate în motivele de recurs;

– motivele de înlocuire a lichidatorului judiciar sunt neîntemeiate, neexistând o situatie reala de incompatibilitate, deoarece conflictul de interese nu exista în realitate;

– instanta de fond nu motiveaza de ce este inadmisibila cererea reconventionala formulata.

Recurenta SC V M SRL a invocat în motivele sale de recurs urmatoarele aspecte:

– judecarea cauzei s-a facut cu lipsa de procedura atât cu SC V M SRL, cât si cu ceilalti creditori;

– pe fond, judecatorul-sindic nu avea competenta sa se pronunte asupra contestatiei formulata, având în vedere dispozitiile articolului 17 alin. 6 din Legea nr. 85/2006;

– hotarârea instantei de fond s-a luat pe baza unui proces-verbal lovit de nulitate absoluta;

– înlocuirea lichidatorului judiciar are drept scop numirea altui lichidator care sa renunte la demersurile facute de acesta, scop contrar intereselor concursuale ale celorlalti creditori.

În cauza, s-au formulat întâmpinari de catre Comitetul Creditorilor prin Presedinte SC M SRL si AMT S I SPRL, lichidator judiciar al SC SAIFCAR SA.

Examinând recursurile declarate în raport cu actele si lucrarile dosarului, cu motivele de recurs invocate, cu dispozitiile articolului 3041 Cod procedura civila, ale Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei si celelalte prevederi legale incidente în speta, Curtea apreciaza ca acestea sunt nefondate, având în vedere urmatoarele considerente: în ce priveste recursul declarat de catre creditoarea SC V M SRL, criticile aduse sentintei recurate nr.1089/27.11.2009 pronuntata de Tribunalul Teleorman, sunt nefondate. Asa cum rezulta din actele dosarului, procedura de citare a fost legal îndeplinita cu toate partile, inclusiv cu recurenta SC V M SRL pentru termenul când s-a judecat cauza, respectiv 23.11.2009, dovada în ce o priveste pe recurenta fiind depusa la fila 110 – dosar C.A.B..

În conformitate cu dispozitiile articolului 100 alin. 3 Cod procedura civila, numai lipsa mentiunilor prevazute la pct. 1,2,4,5,7 si 8 atrag în conditiile articolului 105 alin. 2 Cod procedura civila nulitatea procesului – verbal de îndeplinire a procedurii de citare, nefiind însa cazul în speta, întrucât lipsa numelui complet al persoanei care a primit actul de procedura si lipsa stampilei unitatii nu sunt elemente care sa atraga nulitatea procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare, în conditiile articolului 100 alin. 3 Cod procedura civila .

Nefondata este si critica prin care s-a invocat ca pentru solutionarea contestatiei la procesul-verbal al Comitetului Creditorilor din 09.11.2009 instanta de fond trebuia sa dispuna citarea tuturor creditorilor .

Astfel, dispozitiile articolului 7 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 reglementeaza expres ca în procedurile contencioase prevazute de legea insolventei vor fi citate în calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic.

În speta, instanta de fond a solutionat contestatiile creditorilor SC V M SRL si DGFPT împotriva procesului-verbal al Comitetului creditorilor din data de 09.11.2009, precum si cererea RLJ IPURL de constatare a nulitatii absolute a acestui proces – verbal, motiv pentru care nu se impunea decât citarea creditorilor – titulari ai contestatiilor, a RLJ IPURL – titularul cererii reconventionale si a Comitetului creditorilor, ca emitent al actului contestat .

Pe fond, recursul declarat este nefondat întrucât judecatorul-sindic nu s-a pronuntat asupra contestatiei recurentei formulate împotriva procesului-verbal al Comitetului creditorilor, ci a respins cererea pe cale de exceptie, retinându-se imposibilitatea instantei de a solutiona contestatiile creditorilor împotriva hotarârilor comitetului creditorilor.

Potrivit dispozitiilor articolului 13 din lege, numai administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, comitetul creditorilor si creditorii titulari au unei creante reprezentând 30 % din valoarea masei credale au dreptul de a solicita convocarea adunarii creditorilor, judecatorul-sindic neputând dispune convocarea acesteia.

Dispozitiile articolului 17 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 prevad expres ca împotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, în termen de 5 zile de la luarea acestora , fiind stabilita astfel competenta de solutionare a contestatiilor ca apartinând adunarii creditorilor si nu judecatorul-sindic, cum corect a retinut si instanta de fond.

Motivele 3 si 4 de recurs fiind aceleasi cu cele dezvoltate de catre recurentul RLJ IPURL atât împotriva sentintei comerciale nr. 1089/27.11.2009, cât si împotriva încheierii nr. 13 C/ 27.11.2009, vor fi analizate o singura data, cu examinarea recursului declarat de catre lichidatorul RLJ IPURL.

În ce priveste recursul declarat de catre lichidatorul RLJ IPURL împotriva încheierii nr.13C/27.11.2009 pronuntata de Tribunalul Teleorman, criticile aduse prin motivele de recurs, sunt nefondate.

Potrivit dispozitiilor articolului 22 din Legea nr.85/2006 în orice stadiu al procedurii, judecatorul sindic din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivata, pentru motive temeinice.

Întrucât legea insolventei nu prevede un termen de la care se naste dreptul comitetului creditorilor de a sesiza judecatorul sindic cu cererea de înlocuire a Iichidatorului judiciar, o astfel de cerere poate fi facuta oricând în cursul procedurii.

In raport de prevederile art.22 din lege, sustinerea recurentei în sensul ca cererea comitetului creditorilor de înlocuire a lichidatorului judiciar este prematura, nu poate fi primita de instanta, exceptia invocata nefiind incidenta în speta.

Curtea retine ca nici la momentul la care judecatorul sindic a fost sesizat cu cererea de înlocuire, respectiv, 09.11.2009 si nici la momentul pronuntarii încheierii prin care s-a dispus înlocuirea, Adunarea Creditorilor nu era sesizata cu vreo contestatie împotriva hotarârii comitetului creditorilor.

Sustinerea recurentului în sensul ca încheierea prin care s-a dispus înlocuirea Iichidatorului judiciar este nelegala întrucât a fost pronuntata în baza unui hotarâri lovite de nulitate, este nefondata.

Nulitatea procesului verbal al comitetului creditorilor, nu s-a constatat printr-o hotarâre a Adunarii Creditorilor.

Raportat la dispozitiile articolului 17 alin. 6 din lege, Curtea retine ca nici la momentul la care comitetul creditorilor a sesizat judecatorul sindic cu cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar, respectiv 09.11.2009 si nici la momentul la care judecatorul sindic s-a pronuntat pe aceasta cerere, respectiv, 27.11.2009, hotarârea comitetului creditorilor de sesizare a judecatorului sindic cu cererea de înlocuire a Iichidatorului RLJ IPURL, nu era contestata la Adunarea Creditorilor.

Criticile recurentei privind presupusa nulitate a procesului verbal al Comitetului Creditorilor, nu pot fi retinute de instanta, aceste sustineri având relevanta si putând fi analizate de Curte numai în cadrul unei eventuale actiuni împotriva procesului verbal al comitetului creditorilor.

În speta, însa, obiectul recursului nu îl reprezinta sentinta prin care a fost solutionata contestatia împotriva procesului verbal al Comitetului Creditorilor.

În ce priveste hotarârea de înlocuire a lichidatorului judiciar aceasta a apartinut de fapt tuturor creditorilor falitei care în cadrul sedintei Adunarii Creditorilor din data de 25.01.2010, prin confirmarea AMT S I SPRL, Craiova ca si lichidator judiciar al S.C SAIFCAR S.A N si prin necontestarea ulterioara a acestei hotarâri, au achiesat practic la motivele de înlocuire a lichidatorului judiciar invocate de comitet prin cerere si au consfintit la înlocuirea definitiva si irevocabila a lichidatorului judiciar RLJ IPURL (filele 98 – 100 dosar C.A.B.).

Astfel, prin încheierea ce face obiectul prezentei cauze, a fost admisa cererea comitetului creditorilor de înlocuire a lichidatorului judiciar desemnat pentru S.C SAIFCAR S.A N, respectiv s-a dispus înlocuirea RLJ IPUR cu AMT S I SPRL, C.

În ceea ce priveste desemnarea noului lichidator judiciar, aceasta a fost facuta provizoriu, asa cum se consemneaza de altfel si în dispozitivul încheierii atacate.

Ulterior, la data de 25.01.2010, prin hotarârea adoptata la punctul 1, Adunarea Creditorilor S.C SAIFCAR S.A, au hotarât cu unanimitate de voturi confirmarea AMT S I SPRL, ca Si lichidator judiciar al SC SAIFCAR SA.

În ce priveste recursul declarat de catre acelasi lichidator RLJ IPURL împotriva sentintei comerciale nr.1089/27.11.2009, pronuntata de Tribunalul Teleorman, criticile aduse sunt nefondate.

Cererea recurentului de constatare a nulitatii absolute a procesului verbal al comitetului creditorilor, în mod corect a fost solutionata de judecatorul sindic în sedinta publica, în cauza, nefiind necesara solutionarea cererii în camera de consiliu.

Cererea de constatare a nulitatii absolute a procesului verbal al comitetului creditorilor a fost formulata de fostul lichidator judiciar RLJ lPURL în cadrul dosarului de insolventa nr. 9116/87/2005.

Asa cum rezulta din hotarârile pronuntate în acest dosar, cererea recurentului RLJ lPURL, a fost calificata de judecatorul sindic ca fiind o contestatie formulata în temeiul art.17 alin.6 din legea 85/2006 împotriva procesului verbal al Comitetului Creditorilor.

Cum între cererea recurentului, fost lichidator judiciar si cererea creditorilor DGFPT si S.C V M S.R.L, a existat o strânsa legatura, întrucât cererile aveau acelasi obiect, pentru o solutie unitara, aceste cereri în mod corect au fost solutionate de judecatorul sindic prin aceeasi hotarâre.

Întrucât pentru solutionarea contestatiilor formulate în cadrul procedurii de insolventa, legea nu prevede ca judecata sa se faca în camera de consiliu, rezulta ca nici cererea recurentului RLJ lPURL de constatare a nulitatii absolute a procesului verbal al Comitetului Creditorilor, nu putea fi judecata în conditiile invocate de acesta prin recurs, respectiv în camera de consiliu.

Nefondata este si critica recurentei referitor la procedura de citare pentru termenul când instanta a ramas în pronuntare pe contestatiile creditorilor împotriva procesului verbal al Comitetului Creditorilor.

Asa cum rezulta din actele de dosarului, procedura de citare pentru termenul din 23.11.2009 a fost legal îndeplinita cu toate partile ale caror drepturi si interese erau suspuse spre solutionare judecatorului sindic, citarea în cauza a tuturor creditorilor falitei, în raport de obiectul cererii dedus judecatii, nefiind necesara.

Aceste aspecte însa au fost deja analizate anteriore de catre Curte.

Critica RLJ IPURL, în sensul ca hotarârea primei instante este nelegala, întrucât a fost pronuntata cu încalcarea dreptului la aparare, respectiv fara ca exceptia inadmisibilitatii, invocata din oficiu de instanta, sa fi fost pusa în discutia partilor este nefondata.

Curtea retine ca prin încheierea de sedinta din data de 23.11. 2009, instanta de fond a ramas în pronuntare pe contestatiile creditorilor S.C V M S.R.L si D.G.F.P T formulate împotriva procesului verbal al Comitetului Creditorilor din data de 09.11.2009, si a amânat pronuntarea pâna la data de 27.11.2009.

Prin încheierea prin care s-a dispus amânarea pronuntarii, s-a consemnat expres faptul ca exceptia inadmisibilitatii contestatiilor invocata din oficiu de judecatorul sindic a fost pusa în discutia partilor, carora pe rând li s-a acordat cuvântul.

Deoarece încheierea de amânare a pronuntarii este parte integranta din decizia pronuntata si face corp comun cu aceasta când s-a consemnat expres pozitia fiecarei parti prezente fata de exceptia invocata din oficiu de judecatorul sindic, inclusiv pozitia aparatorului RLJ IPURL, motivul de nelegalitate invocat de recurent, este neîntemeiat.

Pe fond, din înscrisul depus de recurent în prima instanta la data de 16.11.2009, prin care pe cale reconventionala solicita constatarea nulitatii absolute a procesului verbal al Comitetului Creditorilor, reiese ca recurentul nu a indicat si care este temeiul de drept.

Având în vedere ca nulitatea era invocata cu privire la un act încheiat în cadrul procedurii de insolventa, respectiv procesul verbal al Comitetului Creditorilor si cum în sustinerea nulitatii invocate recurentul a facut trimiteri numai la prevederile legii 85/2006, judecatorul sindic în mod corect a calificat si a încadrat solicitarea fostului lichidator judiciar de constatare a nulitatii absolute ca fiind tot o contestatie împotriva procesului verbal al comitetului creditorilor.

Referitor la aspectele invocate de recurent cu privire la modul în care a fost organizata si s-a desfasurat sedinta comitetului creditorilor din data de 09.11.2009, aceste critici nu au relevanta în recurs, întrucât atât contestatiile creditorilor cât si cererea recurentului au fost respinse pe cale de exceptie de judecatorul sindic, respectiv, ca inadmisibile.Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozitiilor articolului 312 alin. 1 Cod procedura civila , Curtea a respins recursurile ca nefondate ( CMN).

2