Potrivit Legii nr. 7/1977 privind calitatea produselor şi serviciilor, răspunderea unităţilor producătoare este angajată pentru orice deficienţă de calitate apărută în termenul de garanţie, precum şi pentru eventualele vicii ascunse rezultate din fabricaţie, apărute în perioada de utilizare normată.
Potrivit Legii nr. 7/1977 privind calitatea produselor şi serviciilor, răspunderea unităţilor producătoare este angajată pentru orice deficienţă de calitate apărută în termenul de garanţie, precum şi pentru eventualele vicii ascunse rezultate din fabricaţie, apărute în perioada de utilizare normată.
(Secţia comercială, decizia nr. 786/19.10.1995)
Prin sentinţa civilă nr. 1.007, pronunţată la 7.02.1995, de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, s-a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâtă, ca neîntemeiată, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.C. “E.” – S.A. împotriva pârâtei SC “I.M.G.B.” – S.A., fiind obligată pârâta la plata sumei de 630.913 lei, despăgubiri civile şi Ia 60.631,30 Iei, cheltuieli de judecată.
împotriva sentinţei a formulat apel S.C. „I.M.G.B.” – S.A., pentru faptul că expertiza care a fost efectuată în cauză este nulă, că reclamanta nu a făcut dovada că a returnat produsul în discuţie, că procesul verbal de constatare nu poate fi reţinut ca dovadă a constatării rebuturilor, fiind o procedură de excepţie, prevăzută de H.C.M. nr. 941/1959, în maximum 5 zile de la data primirii produselor.
Analizând actele dosarului, tribunalul reţine următoarele: Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria sectorului 4, la 25.11.1992, reclamanta S.C. “E.” – S.A. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta S.C. “I.M.G.B.” – S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată pârâta la plata sumei de 1.114.353 lei, reprezentând daune şi la 108.975 lei, cheltuieli de judecată.
în motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în baza relaţiilor contractuale cu pârâta i-a livrat produse, garantate cu certificate de calitate.
în procesul de producţie s-au rebutat o serie de produse, pentru care s-au întocmit note de rebut şi, deşi aceste note au fost comunicate pârâtei, pentru a trimite un delegat la constatare, aceasta nu s-a conformat, încheindu-se un proces verbal cu delegat neutru.
în speţa de faţă, existenţa viciilor a fost dovedită cu actele depuse de reclamantă, precum şi cu expertiza tehnică efectuată, expertiză care nu a fost contestată de nici una din părţi şi care a concluzionat, fără echivoc, că rebuturile se datorează culpei apelantei.
Cu privire la excepţia invocată, instanţa de fond, în mod corect, a reţinut că aceasta este neîntemeiată, întrucât prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse ale unei lucrări executate începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea unui lucru sau lucrării.
Viciile ascunse ale produselor livrate de pârâtă nu puteau fi descoperite decât în procesul de producţie, aşa cum rezultă din notele de rebut.
Tribunalul mai reţine împrejurarea că deşi notele de rebut au fost comunicate pârâtei, solicitându-se un delegat pentru constatare, faţă de faptul că aceasta nu s-a conformat, în mod corect s-a încheiat procesul verbal cu delegat neutru.
Având în vedere considerentele arătate mai înainte, tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.
Notă: Legea nr. 7/1977 privind calitatea produselor şi serviciilor, a fost
publicată în Buletinul Oficial nr. 63 din 9 iulie 1977.
în legătură cu H.C.M. nr. 941/1959, a se vedea nota de la speţa nr. 24.
