Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub 232/338/2011, reclamanţii N.D.A şi N.B.M au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii D.M şi D.A.M, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige pârâţii să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de teren de 1558.75 mp, ocupată din imobilul proprietatea reclamanţilor, înscris în CF 410 Sohodol, nr.top.59/2, nr.top.60/2, nr.top.61/2 şi nr.top.62, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanţii au arătat, în esenţă, că sunt proprietarii tabulari ai imobilului înscris în CF 410 Sohodol, nr.top.59/2, nr.top.60/2, nr.top.61/2 şi nr.top.62, în suprafaţă de 10492.6 mp, drept dobândit prin cumpărare de la numiţii R.M, R.I şi R.N.
Pârâţii au cumpărat de la numiţii R.V.A şi R.V.C imobilul înscris în CF 565 Sohodol, nr.top.61/b/1/2 şi nr.top.63/b/2/2, în suprafaţă de 1558.75 mp, însă, cu ocazia vânzării, numiţii R.V.A şi R.V.C le-au predat pârâţilor o porţiune de teren cuprinsă în lotul reclamanţilor.
Au mai arătat reclamanţii că, în urma efectuării unui raport de expertiză s-a stabilit că potrivit schiţei de carte funciară imobilul proprietatea pârâţilor, înscris în CF 102721 Bran (provenită din conversia de pe hârtie a CF 565 Sohodol) şi imobilul proprietatea reclamanţilor, înscris în CF 410 Sohodol, sunt despărţite de imobilul înscris în CF 511 Sohodol, nr.top.61/3, în suprafaţă de 2975.6 mp şi că autorii pârâţilor foloseau în mod abuziv o porţiune de teren în interiorul proprietăţii reclamanţilor, anume suprafaţă de teren ce face obiectul prezentei cauze şi care este folosită în prezent de către pârâţi.
În drept, reclamanţii au invocat prevederile art.480 C.Civ.
Prin întâmpinare, pârâţii D.M şi D.A.M au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată arătând că, pe de-o parte, nu ocupă suprafaţa de teren indicată de reclamanţi, iar, pe de altă parte, că între autorii lor a avut loc anterior o judecată prin care s-a tranşat irevocabil problema fondurilor puse în discuţie.
La termenul din data de 01.11.2011 instanţa a ridicat din oficiu excepţia autorităţii de lucru judecat.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :
Potrivit art.137 alin.1 C.Proc.Civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Excepţia autorităţii de lucru judecat este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie care tinde la împiedicarea judecăţii pe fond, astfel încât în situaţia admiterii sale nu mai poate fi examinat fondul cauzei dedusă judecăţii.
Instanţa constată că, în prezenta cauză, reclamanţii N.D.A şi N.B.M solicită, în contradictoriu cu pârâţii D.M şi D.A.M, obligarea pârâţilor să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de teren de 1558.75 mp, ocupată din imobilul proprietatea reclamanţilor, înscris în CF 410 Sohodol, nr.top.59/2, nr.top.60/2, nr.top.61/2 şi nr.top.62.
Instanţa constată că, la data de 16.12.2005, reclamanţii N.D.A şi N.B.M au cumpărat de la numiţii R.M, R.I şi R.N imobilul înscris în CF 410 Sohodol, nr.top.59/2, nr.top.60/2, nr.top.61/2 şi nr.top.62, în suprafaţă totală de 10492.6 mp, pentru suma de 20000 lei (fila 4).
De asemenea, instanţa constată că pârâţii D.M şi D.A.M au încheiat cu numiţii R.V.A şi R.V.C contractul de vânzare-cumpărare nr.220/2007, având ca obiect imobilul înscris în CF 565 Sohodol, nr.top.61/b/1/2 şi nr.top.63/b/2/2, în suprafaţă de 1558.75 mp (fila 7).
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărneşti sub nr.101/c/2003, numiţii R.V.A şi R.V.C au solicitat, în contradictoriu cu numiţii R.M, R.I şi R.N, să le lase în deplină proprietate şi posesie imobilul înscris în CF 565 Sohodol, nr.top.61/b/1/2 şi nr.top.63/b/2/2, în suprafaţă de 1558.75 mp.
În dosarul nr.101/c/2003 al Judecătoriei Zărneşti a fost întocmit raportul de expertiză nr.433/2003, raport în care a fost identificat terenul numiţilor R.V.A şi R.V.C şi au fost arătate limitele de hotar ale acestui teren (filele 84 şi 99 DJZ nr.101/c/2003).
Prin sentinţa civilă nr.1214/17.11.2003, pronunţată de Judecătoria Zărneşti în dosarul nr.101/c/2003, a fost admisă acţiunea numiţilor R.V.A şi R.V.C şi au fost obligaţi numiţii R.M, R.I şi R.N să lase în deplină proprietate şi posesie imobilul înscris în CF 565 Sohodol, nr.top.61/b/1/2 şi nr.top.63/b/2/2, în suprafaţă de 1558.75 mp, astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză nr.433/2003.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel numiţii R.M, R.I şi R.N.
În motivele de apel aceştia au arătat, printre altele, că sentinţa atacată este netemeinică întrucât, dacă s-ar avea în vedere schiţa de carte funciară, comparativ cu schiţa cuprinsă în raportul de expertiză nr.433/2003, s-ar vedea că terenul identificat de expert ca fiind al numiţilor R.V.A şi R.V.C, între punctele A-B-C-D-16-19-18-17,15-14-12-13-11-5, este de fapt terenul proprietatea lor, înscris în CF 410 Sohodol, nr.top.59/2, nr.top.60/2, nr.top.61/2 şi nr.top.62.
S-a mai arătat că, astfel, identificarea terenului proprietatea numiţilor R.V.A şi R.V.C nu s-a făcut corect în raportul de expertiză nr.433/2003, ceea ce implică efectuarea unei alte expertize, având în vedere că numiţii R.V.A şi R.V.C au în proprietate o suprafaţă de teren din CF 565 Sohodol şi numai acest teren poate fi revendicat, dar numai cu o identificare corectă şi, aceasta nu poate să fie decât o fâşie de teren situat lângă terenul proprietatea numiţilor R.M, R.I şi R.N, înscris în CF 511 Sohodol şi, nicidecum cu terenul înscris în CF 410 Sohodol, nr.top.59/2, nr.top.60/2, nr.top.61/2 şi nr.top.62, cum greşit s-a indicat în raportul de expertiză nr.433/2003 (fila 15 DCApBv 122/2004).
Prin decizia civilă nr.981/Ap/12.10.2004 a Curţii de Apel Braşov, în urma analizării tuturor motivelor de apel invocate, a fost respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinţei civile nr.1214/17.11.2003, pronunţată de Judecătoria Zărneşti în dosarul nr.101/c/2003 şi a fost menţinută această sentinţă, care astfel, a intrat în autoritate de lucru judecat.
Prin decizia civilă nr.481/R/14.10.2005 a Curţii de Apel Braşov, a fost respins recursul declarat împotriva deciziei civile nr.981/Ap/12.10.2004 a Curţii de Apel Braşov şi a fost menţinută această decizie.
La data de 27.09.2006 sentinţa civilă nr.1214/17.11.2003, pronunţată de Judecătoria Zărneşti în dosarul nr.101/c/2003 a fost pusă în (filele 38-39).
Astfel, instanţa constată că, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în data de 16.12.2005, reclamanţii N.D.A şi N.B.M au dobândit de la numiţii R.M, R.I şi R.N dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 410 Sohodol, nr.top.59/2, nr.top.60/2, nr.top.61/2 şi nr.top.62, în configuraţia primită în urma sentinţei civile nr.1214/17.11.2003, pronunţată de Judecătoria Zărneşti în dosarul nr.101/c/2003, intrată în autoritate de lucru judecat la data de 12.10.2004, prin respingerea apelului.
De asemenea, instanţa constată că prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr.220/2007, pârâţii D.M şi D.A.M au dobândit de la numiţii R.V.A şi R.V.C dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 565 Sohodol, nr.top.61/b/1/2 şi nr.top.63/b/2/2, în suprafaţă de 1558.75 mp, în configuraţia primită în urma sentinţei civile nr.1214/17.11.2003, pronunţată de Judecătoria Zărneşti în dosarul nr.101/c/2003, intrată în autoritate de lucru judecat la data de 12.10.2004, prin respingerea apelului.
În aceste condiţii, instanţa constată că reclamanţii N.D.A şi N.B.M, în calitate de succesori cu titlu particular ai numiţilor R.M, R.I şi R.N, nu pot repune în discuţie o chestiune care a fost tranşată cu autoritate de lucru judecat într-un proces în care autorii lor au avut calitatea de părţi, anume identificarea şi stabilirea unui alt amplasament al imobilului înscris în CF 565 Sohodol, nr.top.61/b/1/2 şi nr.top.63/b/2/2, în suprafaţă de 1558.75 mp, întrucât configuraţia unui imobil (incluzând aici amplasament, suprafaţă şi vecinătăţi) nu poate fi decât una singură şi este opozabilă tuturor dobânditorilor ulteriori, potrivit principiului căruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el înşuşi.
Având în vedere aceste considerente, instanţa constată că excepţia autorităţii de lucru judecat ridicată din oficiu este întemeiată, motiv pentru care o va admite şi, în consecinţă, va respinge cererea de chemare în judecată pentru acest motiv.
Având în vedere că reclamanţii N.D.A şi N.B.M au căzut în pretenţii, instanţa, în temeiul art.274 alin.1 şi art.277 C.Proc.Civ., îi va obliga, în solidar, la plata către pârâţii D.M şi D.A.M a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia autorităţii de lucru judecat, ridicată din oficiu.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii N.D.A şi N.B.M, în contradictoriu cu pârâţii D.M şi D.A.M, întrucât există autoritate de lucru judecat.
Obligă reclamanţii N.D.A şi N.B.M, în solidar, la plata către pârâţii D.M şi D.A.M a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15.11.2011.
