Contract internaţional de transport feroviar de mărfuri. Răspunderea pentru lipsurile constatate. Calitatea procesuală activă.


în raport de art. 54 paragraful 3 din C.I.M., potrivit căruia dreptul la acţiune izvorât din contractul de transport aparţine predătorului sau destinatarului, rezultă obligaţia reclamantei de a se legitima procesual faţă de cărăuş, cu documentul de transport.

(Secţia comercială, decizia nr. 503/14.11.1990)

Prin acţiune, reclamanta I.D.R.M.A.I.B. a solicitat obligarea pârâtului M.T.L.P.A.T.B. la plata sumei de 5.246,36 lei, daune, motivând că a constatat, la recepţia mărfii din vagonul nr. 26.265, lipsuri, astfel cum rezultă din procesul verbal comercial nr. 1.233/1989 şi că în culpă pentru aceste lipsuri se află cărăuşul, care nu a păstrat integritatea mărfii pe timpul transportului.

Tribunalul Municipiului Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 395/22.06.1990, a admis acţiunea şi 1-a obligat pe pârât la plata sumei de 5.246,13 lei,daune şi 79 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că vagonul a ajuns la destinaţie cu plumbi diferiţi, situaţie în care răspunzător pentru daunele produse este cărăuşul, în conformitate cu art. 22 şi 24 din S.M.G.S.

împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul, care a ridicat excepţia lipsei calităţii procesuale active a intimatei, prezentând instanţei originalul documentului de transport, obligaţie peste care instanţa de fond a trecut.

Criticile privind fondul litigiului se referă la faptul că lipsa reclamată a fost stabilită arbitrar, de vreme ce, din documentul de transport şi factura externă, rezultă că s-au înscris date diferite.

Tribunalul, faţă de excepţia invocată de recurentă şi prevederile art. 54 parag. 3 din C.I.M., potrivit căruia dreptul la acţiune izvorât din contractul de transport aparţine predătorului sau destinatarului, reţine că, în adevăr, intimata nu s-a legitimat procesual faţă de cărăuş cu documentul de transport, instanţa de fond omiţând să analizeze acest aspect.

Celelalte critici fiind subsecvente, nu se mai impune a fi analizate, aşa încât, corectând şi eroarea instanţei de fond, care s-a referit la Convenţia S.M.G.S. în considerentele sentinţei, în conformitate cu art. 312 pct. 2 Cod proc. civilă, recursul se va admite, sentinţa va fi modificată, în sensul respingerii acţiunii.

Notă: Cu privire la Convenţia CIM, a se vedea nota de la speţa nr. 230. în legătură cu SMGS, a se vedea nota de la speţa nr. 233.