În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut faptul că în perioada 2008 – 2010, pârâta a avut calitatea de angajată a …., pe postul de muncitor calificat, iar în baza Dispoziţiei nr. …… a beneficiat de indemnizaţia de dispozitiv, în procent de 25% din salariul de bază lunar, precum şi de drepturi speciale constând în: indemnizaţia de ţinută decentă şi asigurarea unei imagini corespunzătoare în raport cu publicul şi cu instituţiile cu care colaborează; drepturi de sărbători pentru Crăciun şi Paşte, echivalentul a câte unui salariu mediu brut pe instituţie/sărbătoare; drepturi speciale privind sănătatea şi securitatea muncii, pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile cu tratamentele medicale, acoperirea unei părţi din cheltuielile cu hrana şi acoperirea unei părţi din cheltuielile cu medicamentele; drepturi speciale pentru refacerea capacităţii de muncă, echivalent cu salariul de bază al lunii anterioare solicitării, ca o măsură de protecţie socială. Mai susţine reclamantul faptul că, în urma unui control de financiar, prin procesul – verbal nr. ….., ….. a considerat că acordarea indemnizaţiei de dispozitiv şi a drepturilor speciale aferente contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul instituţiei s-a făcut fără temei legal. Prin decizia nr. …… a aceleiaşi instituţii s-a dispus identificarea angajaţilor … cărora le-au fost acordate indemnizaţia de dispozitiv şi drepturile speciale, respectiv recuperarea de către instituţie a sumelor încasate de salariaţi până la data de …… Totodată, reclamantul a precizat că în decizia nr. …. se menţionează că formularea contestaţiei împotriva executării măsurilor dispuse prin decizie nu suspendă obligaţia ce incumbă instituţiei auditate de a recupera sumele încasate necuvenit de către salariaţi.
In dovedirea acţiunii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.
Pârâta …. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a …. ca unitate administrativă, având în vedere natura raporturilor juridice dintre părţi ca raporturi de muncă. În motivarea acestei excepţii, pârâtul a susţinut că a avut calitatea de salariat al …. neavând nici un raport juridic cu unitatea teritorial administrativă judeţeană. Astfel, aceasta nu are calitatea de reclamantă, Legea nr. 215/2003 făcând distincţia între unitatea administrativ teritorială şi autorităţile publice locale şi judeţene. În acelaşi sens sunt şi disp. art. 84 şi 85 din Legea nr. 188/1999.
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În motivare, pârâta a susţinut că plata drepturilor privind sănătatea şi securitatea muncii s-a făcut în baza contractului colectiv de muncă înregistrat la …..sub nr. …., contract care, din momentul înregistrării, a dobândit forţă juridică, executarea lui fiind obligatorie pentru părţi, iar neîndeplinirea obligaţiilor asumate atrăgând răspunderea părţilor vinovate. Prin urmare, asigurând plata drepturilor speciale, reclamantul nu a făcut decât să îşi îndeplinească obligaţiile rezultate din semnarea şi aprobarea contractului colectiv de muncă. Pârâta mai susţine faptul că reclamantul ignoră legalitatea clauzelor negociate prin art. 43, 49, 50 din contractul colectiv de muncă nr. ……, prin care sunt acordate drepturile speciale, precum şi faptul că drepturile băneşti speciale nu sunt nelegal acordate în condiţiile în care nu există un text de lege care să interzică acordarea lor. De asemenea, plata drepturilor speciale de securitate nu este o facultate pentru angajator, ci o obligaţie ce are o determinare legală, astfel cum rezultă din disp. art. 171 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 53/2001.
Mai arată pârâta că reclamantul ignoră şi disp. art. 10 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, dispoziţii care sunt în deplin acord cu disp. art. 8 din contractul colectiv de muncă la nivel naţional, neexistând nici o justificare legală în a-i fi imputată plata acestor sume. Mai mult, menţinerea drepturilor astfel dobândite a fost garantată legal şi de disp. art. 3 din Legea nr. 330/2009, legiuitorul înţelegând să conserve drepturile de care au beneficiat salariaţii ori funcţionarii prin disp. art. 7 alin. 2 din Legea nr. 330/2009.
Pârâta precizează că drepturile speciale au fost plătite din veniturile proprii ale … fiind incluse în bugetele aprobate prin ….şi necontestate în condiţiile legii. De asemenea, eliberarea sumelor este supusă unui nou control de legalitate constând în includerea în buget, aprobarea şi repartizarea cheltuielilor în condiţiile legii, toate plăţile fiind făcute cu respectarea exigenţelor financiar – contabile. În acest sens, pârâta a invocat Hotărârile .. …… şi a susţinut că legalitatea plăţilor a fost confirmată chiar de ……. în baza controalelor exercitate anual.
Referitor la sporul de dispozitiv, pârâta a susţinut faptul că acesta a fost plătit în baza ….., adoptarea acestei hotărâri având la bază regulamentul de ordine interioară aprobat prin ….. prin care salariaţilor le-a fost impusă obligaţia de a fi la dispoziţia autorităţii 24 ore din 24. Adoptarea …. a avut la bază referatul nr. ….. care a evidenţiat atât aspectele practice, cât şi aspectele legale, inclusiv principiul înlăturării discriminării între funcţionarii aflaţi în serviciul autorităţilor publice, indiferent de subordonarea ierarhică şi tehnică a acestora. Astfel, plata sporului a fost legală, sursa de finanţare fiind asigurată din veniturile proprii ale reclamantului. Mai mult, pentru aceste sume au fost primite descărcările de gestiune anuale, cu ocazia controalelor efectuate de … fiind verificate şi plăţile privind sporul de dispozitiv. Pârâtul a învederat şi faptul că prin sentinţa civilă nr. …., rămasă definitivă şi irevocabilă, s-a stabilit legalitatea acordării sporului de dispozitiv de 25%, reţinându-se faptul că atât timp cât hotărârea …… nu a fost contestată sau anulată în condiţiile legii, atunci aceasta constituie temei al plăţilor şi este un act producător de efecte juridice.
Pârâta precizează şi faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 272 Codul muncii deoarece nu este vorba de sume de bani acordate necuvenit, iar pe de altă parte, obligarea la restituirea sumelor încasate este de natură a încălca disp. art. 44 din României.
În dovedirea susţinerilor sale, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din ….., reclamantul a depus la dosar precizări prin care a susţinut faptul că are calitate procesuală activă în cauză ….. ca unitate administraţiv-teritorială cu personalitate juridică, ce îşi exercită atribuţiile şi competenţele prin ….. ca instituţie publică, în temeiul art. 21 din Legea nr. 215/2001.
La termenul de judecată din ……, pârâta a invocat şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune în ceea ce priveşte pretenţiile aferente lunilor ianuarie – februarie 2008.
Analizând cu prioritate, în temeiul disp. art. 137 Cod procedură civilă, excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâtă, instanţa constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între reclamant şi cel care este titularul dreptului afirmat, în raportul juridic de drept substanţial. Raportul de drept procesual nu se poate legal valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.
Prin prezenta acţiune s-a solicitat obligarea pârâtei ….. la restituirea sumei de …. încasată în perioada 2008 – 2010, în temeiul disp. art. 272 Codul muncii.
Potrivit disp. art. 281 Codul muncii, „jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod”.
Potrivit disp. art. 282 Codul muncii, pot fi părţi în conflictele de muncă: salariaţii, precum şi orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă; angajatorii – persoane fizice şi/sau persoane juridice, agenţii de muncă temporară, utilizatorii, precum şi orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfăşurată în condiţiile prezentului cod; sindicatele şi patronatele; alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă.
Din cuprinsul contractului individual de muncă înregistrat sub nr. …. şi al dispoziţiei nr. …. rezultă că pârâta …. este salariata ….. fiind angajată pe postul de muncitor calificat III şi desfăşurându-şi activitatea în cadrul aparatului de specialitate al …. În consecinţă, titularii drepturilor şi obligaţiilor născute în baza contractului individual de muncă sunt …. şi pârâta …..
Potrivit disp. art. 87 din Legea nr. 215/2001, „… este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean”. În art. 91 din acelaşi act normativ sunt prevăzute atribuţiile …. printre care atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi atribuţiile privind gestionarea serviciilor publice din subordine. Potrivit art. 104 alin. 2 lit. b din Legea nr. 215/2001, …….. numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, iar potrivit alin. 4 lit. a al aceluiaşi articol, în exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. 1 lit. c, preşedintele consiliului judeţean exercită funcţia de ordonator principal de credite. De asemenea, potrivit art. 103 alin. 1, „….. răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii”.
Din probele administrate în cauză rezultă că raporturile juridice în baza cărora au fost achitate pârâtei drepturile băneşti solicitate prin acţiunea introductivă, au la bază contractul individual de muncă nr. …. încheiat cu angajatorul …. reprezentat legal prin …. precum şi hotărârile emise de acesta din urmă, în calitate de ordonator de credite.
Pe cale de consecinţă, instanţa reţine că titular de drepturi în raportul juridic dedus judecăţii nu este unitatea administrativ teritorială …… cu care s-au stabilit raporturile juridice de muncă, pârâta făcând parte din aparatul de specialitate al …..
În speţă, prin precizările formulate, ……. a fost indicat doar în calitate de reprezentant al reclamantului şi nu ca titular al dreptului la acţiune, această calitate fiind atribuită exclusiv ….. ca unitate administrativ – teritorială. Or, reclamantul ….. nu este parte în raporturile de muncă şi nu a dispus plata drepturilor băneşti către pârâtă.
In consecinţă, având în vedere dispoziţiile legale menţionate, precum şi faptul că … nu a făcut dovada existenţei unor raporturi juridice directe cu pârâta, instanţa constată că este întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâtă, neexistând identitate între reclamant …. şi cel care este subiect activ în raportul juridic dedus judecăţii.
În ceea ce priveşte art. 21 din Legea nr. 215/2001 invocat de reclamant, instanţa reţine că potrivit acestor dispoziţii legale „unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean”. Or, aceste dispoziţii legale nu prezintă relevanţă, nefiind de natură a justifica în prezenta cauză calitatea procesuală activă a …. în condiţiile în care calitatea de angajator o are ……, iar obiectul prezentei acţiuni îl constituie obligarea salariatului la restituirea unor sume de bani încasate, temeiul de drept indicat fiind art. 272 Codul muncii.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ….. şi, în consecinţă, va respinge acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul … prin …. prin preşedinte, în contradictoriu cu pârâta …. ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Reţinând ca întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active, instanţa reţine că nu se mai impune analizarea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâtă şi nici a fondului cauzei.
