Necomunicarea de către proprietarul maşinii a identităţii persoanei căreia i-a încredinţat autovehiculul. Lipsa din procesul-verbal a datei săvârşirii faptei. Nelegalitate
O.G. nr. 2/2001, art. 16 alin. (1), art. 17
Data încheierii procesului-verbal nu poate fi asimilată datei săvârşirii faptei, întrucât, aşa cum se arată chiar în cererea de recurs, fapta a fost săvârşită a doua zi după împlinirea termenului menţionat în adresa prin care societăţii care deţinea autovehiculul în proprietate i s-a solicitat să comunice datele de identificare ale persoanei căreia i-a fost încredinţat, dată care însă trebuie specificată în mod expres în procesul-verbal, pentru ca acesta să fie valabil încheiat. Faţă de omisiunea privind lipsa datei săvârşirii faptei, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Trib. Bucureşti, s. a IX-a cont. adm. şi fisc., dec. civ. nr. 2560 din 29 iulie 2009, nepublicată
Prin cererea înregistrată sub nr. 4141/l 748/2008, recurentul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ilfov a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 3234 din 3 decembrie 2008, pronunţată în dosarul nr. 4141/1748/2008 de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimata SC C.B.R. SRL, solicitând modificarea sentinţei recurate, în sensul respingerii plângerii şi menţinerii procesului-verbal contestat ca legal şi temeinic. In motivarea cererii, se arată că în mod greşit instanţa de fond a admis plângerea şi a anulat procesul-verbal încheiat petentei pe motiv că din cuprinsul acestuia nu reiese data comiterii contravenţiei, în condiţiile în care necomunicarea datelor de identificare a şoferului de către proprietarul maşinii la solicitarea poliţiei este o contravenţie continuă, iar aceasta a fost săvârşită de la termenul fixat pentru comunicare indicat prin adresa care a precedat emiterea procesului-verbal până la data întocmirii acestuia la data de 11 septembrie 2008. în drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
In cauză a formulat întâmpinare petentul, care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate, întrucât, aşa cum a arătat şi instanţei de fond, a comunicat datele solicitate de organul constatator, însă, pe de o parte, recurenta le-a solicitat la o adresă greşită şi, pe de altă parte, nu a verificat faxul pentru a vedea dacă le-a primit pe această cale.
Analizând cererea formulată, sentinţa recurată şi probele administrate în cauză, prin raportare la dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ. şi art. 34 din O.G. nr. 2/2001, tribunalul a constatat următoarele: prin sentinţa civilă nr. 3234 din 3 decembrie 2008, pronunţată în dosarul nr. 4141/1748/2008 de Judecătoria Cornetu, a fost admisă plângerea formulată de petenta SC C.B.R. SRL împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţie seria PCL nr. 0014599 din 11 septembrie 2008 şi s-a dispus anularea acestuia. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin procesul-verbal mai sus menţionat petenta-intimată a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 1050 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 39 din O.U.G. nr. 195/2002, reţinându-se că nu a comunicat identitatea persoanei căreia a încredinţat autovehiculul în data de 10 mai 2008, în jurul orei 15,11, în localitatea Cornetu, jud. Ilfov. Instanţa a constatat că procesul-verbal a fost nelegal întocmit, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, întrucât agentul constatator nu a menţionat în cuprinsul acestuia data săvârşirii faptei, iar această împrejurare conduce la anularea actului conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Analizând recursul declarat de recurentul-intimat împotriva acestei sentinţe, tribunalul a constatat că, în raport de considerentele hotărârii şi de probele administrate în cauză, recursul este nefondat, întrucât concluziile instanţei de fond sunt legale şi temeinice şi sunt rezultatul unei corecte interpretări şi aplicări a legii la situaţia de fapt relevată de actele dosarului, iar faţă de omisiunea sesizată de instanţa de fond privind lipsa datei săvârşirii faptei, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001. In acest sens, tribunalul a menţionat că data încheierii procesului-verbal nu poate fi asimilată datei săvârşirii faptei, întrucât, aşa cum recunoştea chiar recurentul în cererea de recurs, fapta a fost săvârşită a doua zi după împlinirea termenului menţionat în adresa prin care petentei i s-a solicitat să comunice datele de identificare, dată care însă trebuie specificată în mod expres în procesul-verbal, pentru ca acesta să fie valabil încheiat.
Faţă de cele menţionate, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 34 din O.G. nr. 2/2001, tribunalul a respins recursul ca nefondat, întrucât în cauză nu sunt incidente nici alte motive de nulitate absolută care să poată fi invocate şi din oficiu de instanţă în conformitate cu dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ. şi care să afecteze valabilitatea sentinţei recurate.
