Tribunalul COVASNA Sentinţă civilă nr. 965 din data de 10.12.2015
R O M Â N I A
TRIBUNALUL COVASNA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. 978/119/2015
SENTINȚA CIVILĂ NR. 965
Ședința publică din data de 10 decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : …………..
GREFIER : ……………
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în administrativ formulată de partea reclamantă P. A. –
ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ în contradictoriu cu pârâtul ANAF – DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV, având ca obiect
anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra cauzei de față, au avut loc în ședința din 26.11.2015, susținerile și
concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din
prezenta, când instanța, în temeiul art. 396 alin. (1) Cod procedură civilă în vederea deliberării cât și pentru a da
posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 10.12.2015.
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea în contencios administrativ, formulată la data de 4.08.2015 și înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna
sub nr. 978/119/2015, reclamanta P. A. Întreprindere Individuală a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimata
Agenția Națională de Administrare fiscală și Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice Brașov să dispună anularea
deciziei nr. …. din 29.06.2015 emisă de pârâta și anularea în parte a Deciziei de impunere nr. …./12.02.2015 și a Raportul de
inspecție fiscala nr. …./12.02.2015 emis de pârâtă.
În motivarea acțiunii se arată că, în urma inspecției fiscale parțiale vizând perioada 10.07.2014-31.12.2014, în
soluționarea decontului cererii de rambursare a sumei negative a TVA pe luna decembrie 2014, din suma de 658.148 lei
solicitată la rambursare s-a admis suma de 407.857 lei și s-a respins suma de 250.291 lei aferentă investițiilor realizate
pentru construirea obiectivului “Ferma de Îngrășare porcine”;. Investiția a fost realizată cu ajutorul unui proiect câștigat
prin “Fondul european Agricol de dezvoltare rurală”;, la cererea autorității contractante APDRP persoana fizică a fost
obligată să se înregistreze ca persoană fizică autorizată așa cum rezultă din notificarea privind selectarea cererii de
finanțare nr. 29362 din 3.07.2014. După autorizarea P. A. Întreprindere Individuală, la data de 20.08.2014 s-a încheiat
contractul având ca obiect ajutorul financiar nerambursabil, în vederea realizării investiției fiind încheiat cu SC …… SRL
contractul de lucrări nr. 1314 din 15.10.2014. Lucrările au fost finalizate în decembrie 2014.
Reclamanta arată că organele de inspecție fiscală au considerat că suma de 250.291 lei, aferentă lucrărilor de
construire inclusiv materialele, nu este deductibilă în condițiile în care obiectivul construit este proprietatea privată a
persoanelor fizice P. A. și soția, certificatul de urbanism și autorizația de construire fiind eliberate pe numele acestora.
La această concluzie s-a ajuns și în urma analizei contractelor de comodat încheiate între reclamantă și proprietarii
tabulari ai terenurilor pe care s-a edificat construcția, apreciindu-se că deoarece contractul este unul cu titlu gratuit
întreprinderea nu avea dreptul să efectueze lucrări de construcții.
În continuare reclamanta arată că prin convenția de constituire a dreptului real de superficie, autentificată sub nr.
741 din 21.07.2015, s-a menționat faptul că aceasta se încheie în vederea reglementării juridice a unei situații existente în
fapt, fiind constituit în favoarea beneficiarei un drept real de superficie. Organele de inspecție fiscală ignoră prevederile
art. 2 lit. j din OUG nr. 4/2008 și art. 31 din Codul civil potrivit cărora întreprinzătorul are un patrimoniu general în
cadrul căruia se pot constitui patrimonii de afectațiune destinate realizării unui scop. Prin actul de confirmare a
transferului intrapatrimonial, autentificat sub nr. 741 din 21.07.2015, titularul întreprinderii individuale a confirmat
transferul dreptului real de proprietate asupra construcției în masa patrimonială afectată exercitării în mod individual a
profesiei autorizate prin intermediul P. A. Întreprindere Individuală.
Reclamanta a mai susținut că faptul că autorizația de construire a fost emisă pe numele persoanei fizice nu are
relevanță, deoarece existența acestei autorizații nu este o condiție pentru exercitarea dreptului de deducere, fiind
suficientă factura emisă de furnizor pe numele beneficiarului. Curtea Europeană de Justiție a decis în cauza C-110/94 Inzo că
și prima cheltuială de investiție în scopul unei activități poate fi considerată activitate economică în sensul art. IV din
Directiva a VI-a. Rezultă faptul că pentru acordarea dreptului de deducere a TVA este suficientă dovedirea intenției
persoanei impozabile în momentul achiziției de a utiliza bunurile și serviciile achiziționate în folosul activității taxabile
ulterioare efectuării investiției.
În drept au fost invocate preved. art. 145 alin. 2 și 146 alin. 1 din Codul fiscal.
În apărare pârâta Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice Brașov a depus la dosar întâmpinare prin care a
solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării se arată că organele de inspecție fiscală au respins la rambursare TVA-ul dedus de
contribuabil din facturile emise de SC ………. SRL, respectiv 250.290,5 lei. Conform celor nouă facturi serviciul achiziționat
constă în “lucrări executate conform contract și a situației de lucrări anexate”; iar drept cumpărător este menționat P. A.
Întreprindere Individuală. Aceste facturi au fost emise în baza contractului de lucrări încheiat între SC ………. SRL
reprezentată de P. A. în calitate de administrator și Întreprinderea Individuală P. A. Însă organele de inspecție au
reținut că persoana fizică P. A. este cel care a obținut autorizația de construire, aceasta având la bază certificatul de
urbanism eliberat ca urmare a cererii adresate de către aceeași persoană. Prin acest document se certifică regimul juridic al
terenului și faptul că acesta se află în proprietatea tabulară a persoanei fizice P. A. și a soției sale. În anul 2014
terenul pe care s-a realizat construcția aparținea persoanei fizice P. A. și nu s-a aflat în proprietatea Întreprinderii
Individuale P. A.
Pârâta mai arată că între persoana fizică P. A. și Întreprinderea Individuală P. A. s-a încheiat un contract de comodat
în decembrie 2014, însă acest contract este unul cu titlu gratuit și nu dă dreptul comodatarului să realizeze investiția
Ferma porcine. Executarea unor investiții asupra unor terenuri luate în comodat nu sunt cheltuieli efectuate în cadrul
activităților desfășurate în scopul realizării venitului întrucât la finalizarea obiectivelor de investiții acestea devin
proprietatea persoanelor fizice P. A, și soția acestuia în calitate de comodanți. Faptul că s-a încheiat Convenția de
constituire a dreptului real de superficie nu are relevanță, întrucât la momentul realizării cheltuielilor de investiții
terenul nu intrase în patrimoniul de afectațiune al Întreprinderii Individuale P. A.
În drept se invoca disp. OG nr. 44/2008 și HG nr. 44/2004.
În dovedirea acțiunii părțile au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, în urma inspecției fiscale parțiale vizând perioada 10.07.2014-31.12.2014, organele de inspecție fiscală din
cadrul Activității de Inspecție Fiscală Covasna au efectuat o inspecție fiscală generală la Întreprinderea Individuală P. A.,
sens în care a fost întocmit raportul de inspecție fiscală nr. …/12.02.2015(fila 26) prin care au fost efectuate constatări
cu privire la TVA.
În acest sens, s-a reținut în raportul de control, în ceea ce privește TVA-ul, în esență că contribuabilul a dedus
TVA-ul rezultat din facturile emise de SC ……… SRL, respectiv suma de 250.290,5 lei. Conform celor nouă facturi, serviciul
achiziționat constă în “lucrări executate conform contractului și a situației de lucrări anexate”; iar drept cumpărător este
menționat P. A. Întreprindere Individuală. Aceste facturi au fost emise în baza contractului de lucrări încheiat între SC
……….. SRL și Întreprinderea Individuală P. A.. Terenul pe care s-a realizat construcția aparține persoanei fizice P. A. și nu
se află în proprietatea Întreprinderii Individuale P. A.. Documentul care atestă acest regim juridic este certificatul de
urbanism și autorizația de construire. S-a reținut, de asemenea, că contribuabilul nu a dovedit că investiția referitoare la
hala de îngrășare și alte construcții auxiliare sunt în proprietatea sa, ci dimpotrivă faptul că atât construcțiile cât și
terenul se află în proprietatea persoanei fizice P. A. și soția acestuia.
În baza Raportului de inspecție fiscală a fost emisă Decizia de impunere nr. 665/12.02.2015 (fila 99), prin care suma
de 250.291 a fost respinsă la rambursare.
Împotriva acestui act administrativ fiscal reclamanta a formulat, în termenul legal, contestație (f.79), această cale
administrativă de atac fiind respinsă prin decizia nr. …. din 29.06.2015 emisă de pârâta Direcția Generala Regională a
Finanțelor Publice Brașov, sens în care contestatoarea a promovat prezenta acțiune în conformitate cu art. 218 alin.2 din OG.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală potrivit căruia – “Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate
de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la
instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.”;
În soluționarea acțiunii se va avea în vedere în drept că potrivit disp. art. 145 alin. 2 din Codul fiscal «Orice
persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul
următoarelor operațiuni: a) operațiuni taxabile”;.
Se reține,de asemenea, că în conformitate cu art. 146 “Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana
impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: b) pentru taxa aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi
fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său, dar pentru care persoana
impozabilă este obligată la plata taxei, conform art. 150alin. (2) – (6), să dețină o factură emisă în conformitate cu
prevederile art. 155 sau documentele prevăzute la art. 155^1 alin. (1)”;.
Prin prisma acestor dispoziții legale instanța constată că, raportat la legislația internă, pentru exercitarea
dreptului de deducere a TVA este necesar ca societatea care invocă dreptul de deducere să prezinte o factură fiscală care să
cuprindă toate elementele prevăzute de art. 155 Cod fiscal, această condiție fiind îndeplinită în cauză. De asemenea, în
conformitate cu dispozițiile cuprinse în pct. 45 din HG nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
și art. 145 alin. (4) din Cod Fiscal, orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa pentru achizițiile efectuate de
acesta, înainte de înregistrarea acesteia în scop de TVA, conform art. 153 din Cod Fiscal, din momentul în care această
persoană intenționează să desfășoare o activitate economică, cu condiția să nu depășească perioada prevăzută la art. 147¹
alin. (2) din Cod Fiscal. Intenția persoanei trebuie evaluată în baza elementelor obiective, cum ar fi faptul că aceasta
începe să angajeze costuri și să facă investiții pregătitoare necesare inițierii acestei activități economice.
Persoanele impozabile își pot justifica exercitarea dreptului de deducere a TVA aferentă achizițiilor numai dacă sunt
îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de pct. 45 alin. (2) din Normele metodologice, respectiv achizițiile sunt
destinate utilizării pentru operațiuni care dau drept de deducere și au la bază facturi care conțin, obligatoriu, toate
informațiile prevăzute de legea fiscală care să justifice suma reprezentând TVA aferentă bunurilor achiziționate. Totodată,
rezultă că orice persoană impozabilă are drept de deducere a TVA din momentul în care acesta intenționează să desfășoare o
activitate economică, cu condiția să nu fie depășită perioada prevăzută la art. 147¹ alin. (2) Cod Fiscal
În speță, la data de 10.06.2014, P. A. a solicitat autorizarea Întreprinderii Individuale P. A. cu obiect de activitate
“creșterea porcinelor”;. Prin declarația de înregistrare fiscală din 10.07.2014, întreprinderea și-a manifestat opțiunea de
înregistrare ca plătitor de TVA.
La data de 20.08.2014 s-a încheiat contractul având ca obiect ajutorul financiar nerambursabil pentru proiectul
“Investiție Nouă – Ferma de îngrășare porcine Lemnia”;. În vederea realizării investiției, Întreprinderea Individuală P. A. a
încheiat cu SC ……… SRL contractul de execuție lucrări prin care executantul s-a obligat să realizeze investiția.
Terenul pe care urma să se efectueze investiția se afla în proprietatea tabulară a persoanei fizice P. A. și soția P.
A. -E. , sens în care atât certificatul de urbanism cât și autorizația de construcție au fost emise pe numele acestora. Între
persoana fizică P. A. și Întreprinderea Individuală P. A. s-a încheiat un contract de comodat în decembrie 2014.
În urma finalizării lucrărilor de construcții decembrie 2014, recepția acestora s-a făcut în numele Întreprinderii
Individuale P. A..
Prin convenția de constituire a dreptului real de superficie, autentificată sub nr. 741 din 21.07.2015, s-a menționat
faptul că aceasta se încheie în vederea reglementării juridice a unei situații existente în fapt, fiind constituit în
favoarea beneficiarei Întreprinderea Individuală P. A. un drept real de superficie.
Astfel, instanța reține că investiția Ferma porcine a fost în mod evident realizată de către reclamantă, fiind inclusă
în patrimoniul de afectațiune al Întreprinderii Individuale P. A. și reprezentând o cheltuială efectuată în cadrul
activităților desfășurate în scopul realizării venitului.
Se reține, de asemenea, că facturile deținute de reclamantă cuprind toate elementele formale prevăzute de Codul fiscal,
organul fiscal nereținând contrariul, fiind de subliniat și faptul că organul fiscal nici nu a analizat în mod nemijlocit
facturile fiscale la care a făcut referire.
Pe de altă parte, instanța urmează a lua în considerare că judecătorul național este obligat sa aplice normele
comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau a aștepta eliminarea lor pe cale
administrativă sau a unei alte proceduri constituționale, în acest sens fiind hotărârea Curții Europene de Justiție în cauza
Simmenthal (1976), dreptul comunitar reprezentând o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar în
fața dreptului național ulterior astfel cum s-a statuat în Decizia Costa / Enel (1964), prin Legea nr. 157/2005 de
ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeana Statul Român asumându-și obligația de
respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității anterioare aderării.
În acest sens se va avea în vedere că, anterior, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat în această materie (cu
privire la TVA) în cauza C-110/94 (INZO) în sensul că și prima cheltuială de investiție în scopul unei activități poate fi
considerată activitate economică în sensul art. 4 din Directiva a VI-a (in prezent art. 9 din Directiva 112/2006/CE) și, în
acest context, autoritățile fiscale trebuie să țină cont de intenția declarată a persoanei de a desfășura activități care vor
face subiectul TVA.
În speță, realizarea construcției unde urma să-și desfășoare persoana juridică activitatea reprezintă în mod evident o
cheltuială de investiție în scopul unei activități economice, intenția reclamantei fiind clară în acest sens.
Faptul că terenul pe care s-a realizat construcția nu se află în proprietatea reclamantei nu are nicio relevanță din
perspectiva deducerii TVA-ului. Relațiile dintre comodant și comodatar, respectiv eventuala încălcare a obligațiilor
contractuale nu privesc organul fiscal și nu pot justifica respingerea dreptului de deducere a TVA. Faptul ridicării
construcției pe terenul altcuiva atrage existența unui drept de superficie din chiar momentul ridicării construcției, acordul
proprietarului terenului fiind suficient și existând în speță, sub acest aspect susținerile pârâtei cu privire la faptul că
imobilul nu se afla în proprietatea reclamantei neputând fi primite.
Pentru aceste motive, reținând că reclamanta îndeplinește toate condițiile pentru deducerea TVA-ului respectiv facturi
fiscale ce cuprind toate elementele prevăzute de art. 155 și investiția este destinată unei activități economice,
instanța va admite acțiunea formulată și va dispune anularea Deciziei nr. ….. din 29.06.2015, a Deciziei de impunere
nr……../12.02.2015 și în parte a Raportului de inspecție fiscala nr. ……./12.02.2015, emise de pârâtă, în ceea ce privește
rambursarea TVA, urmând a fi obligată pârâta să ramburseze suma de 250.291 lei reprezentând TVA respins la rambursare.
În temeiul art. 453 Ncpc. instanța va obliga pârâta aflată în culpă procesuală la plata către reclamantă a sumei de
3.050 cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite acțiunea formulată de reclamanta P. A. Întreprindere Individuală, cu sediul în localitatea ……………., înregistrată
la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ………., CUI ………., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare
Fiscală – Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice Brașov, cu sediul în Brașov, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 7,
județul Brașov.
Anulează Decizia nr. ……… din 29.06.2015 emisă de pârâtă.
Anulează Decizia de impunere nr……../12.02.2015 și în parte Raportul de inspecție fiscala nr. ………/12.02.2015, emise de
pârâtă, în ceea ce privește rambursarea TVA și obligă pârâta să ramburseze suma de 250.291 lei reprezentând TVA respins la
rambursare.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs ce se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi – 10.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
