Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 3/1988 s-a păstrat dispoziţia din art. 32 alin. 6 din Legea nr. 7/1974, prin care amenajările de îmbunătăţiri funciare date în administrarea unităţilor cooperatiste vor fi exploatate şi întreţinute de I.E.E.L.I.F.-uri, dar contra cost, pe bază de contracte anuale.
Din interpretarea textului menţionat rezultă caracterul de adeziune al acestui tip de contract şi, chiar dacă, intervenind o de legi, părţile n-au mai contractat, dar pârâta nu a întrerupt pomparea apei, rezultă că aceasta era îndreptăţită să încaseze tarifele prevăzute de lege.
(Secţia comercială, decizia nr. 395/17.09.1990)
Prin acţiunea introdusă la 11.08.1989 de C.A.P.C.-S.A.I. s-a solicitat obligarea pârâtei I.E.E.L.I.F.B. la restituirea sumei de 171.787 lei, încasată nejustificat cu facturile nr. 6.807/25.01.1988 şi 8.034/25.07.1988, cu 8.360 lei, cheltuieli de judecată.
Reclamanta şi-a motivat pretenţiile arătând că, fără existenţa unui contract legal încheiat, pârâta i-a încasat suma în litigiu cu titlu de taxe fixe pentru irigaţii în temeiul H.C.M. nr 1.279/1967, cu precizarea că în anul 1988 terenul agricol pe care-1 deţine a necesitat irigarea parţială şi că a executat, cu mijloace proprii, remedierea defecţiunilor sistemului de irigaţii cu conducte îngropate, pe care-1 are în administrare.
Litigiul a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 344 din 15.02.1990, acţiunea fiind respinsă, ca nefondată, instanţa însuşindu-şi concluziile expertizei efectuată în cauză.
împotriva acestei hotărâri reclamanta a declarat recurs, invocând lipsa temeiului legal sau contractual. Susţine, în esenţă, că, potrivit dispoziţiilor art. 20, 28, 29 şi 30 din Legea nr. 7/1974, cheltuielile de întreţinere şi exploatare a amenajărilor pentru irigaţii sunt suportate de I.E.E.L.I.F.-uri, pentru cele date în administrarea unităţilor de stat, cooperativele neputând să fie obligate decât pentru partea ce o deţin în proprietate, dispoziţii în raport de care sentinţa dată este nelegală şi netemeinică. Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Din examinarea lucrărilor dosarului, în raport de criticile formulate prin cererea de recurs, se constată, mai întâi, că în speţă litigiul poartă asupra încasării tarifelor fixe pentru întreţinerea lucrărilor de interes comun din sistemele de irigaţii, care se calculează în funcţie de suprafeţele de irigat ale unităţilor beneficiare şi de tipul de cultură amplasat pe aceste suprafeţe şi a tarifului pentru pomparea apei (stabilit pentru 1000 m.c. de apă pompată fiecărui beneficiar), prevăzute de art. 12 şi 13 din H.C.M. nr. 1.279/1967, texte exceptate de art. 50 din Legea nr. 7/1974, prin care s-a abrogat hotărârea susmenţionată.
Recurenta reclamantă a interpretat eronat dispoziţiile privind aplicarea acestor tarife, confundând achitarea lucrărilor executate în amenajările interioare ale unităţilor agricole pentru care, aşa cum susţine recurenta, ar fi fost necesare existenţa unor comenzi şi depunerea acreditivului pentru asigurarea plăţii, cu decontarea cotei părţi ce-i revenea (după distincţiile de la art. 12 şi 13) din cheltuielile necesare pentru funcţionarea jgheaburilor şi a conductelor îngropate, date în administrarea unităţilor cooperatiste, şi de aducerea apei la amenajările interioare.
De precizat că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 3/1988, prin art. 1 lit. b din contractul model, anexa 18, aprobat prin H.C.M. nr. 76/1988, s-a păstrat dispoziţia din art. 32 alin. 6 din Legea nr. 7/1974 (invocat de recurentă), prin care amenajările de îmbunătăţiri funciare date în administrarea unităţilor cooperatiste vor fi exploatate şi întreţinute de I.E.E.L.I.F.-uri, dar contra cost, pe bază de contracte anuale.
Din interpretarea textului menţionat rezultă caracterul de adeziune al acestui tip de contract şi că, în speţă, chiar dacă, intervenind o succesiune de legi, părţile n-au mai contractat, dar pârâta n-a întrerupt pomparea apei (împrejurare menţionată în acţiune), era îndreptăţită să încaseze tarifele prevăzute de lege.
Cu această motivare, sentinţa apare legală şi temeinică, urmând ca recursul să fie respins, în temeiul art. 312 pct. 1 Cod proc. civilă.
Notă: Legea nr. 7/1974 privind realizarea, exploatarea, întreţinerea şi finanţarea amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare, a fost abrogată prin Legea nr. 84/1996, publicată în Monitorul Oficial nr. 159 din 24 iulie 1996.
Cu privire la Legea nr. 3/1988, a se vedea nota de la speţa nr. 24. H.C.M. nr. 76/1988 privind aprobarea contractelor model, a fost abrogată prin H.G. nr. 735/1997, publicată în Monitorul Oficial nr. 323 din 24 noiembrie 1997.
