Contravenţie rutieră cu urmări minore. Înlocuirea amenzii contravenţionale cu avertismen


O.G. nr. 2/2001, art. 5 alin. (6), art. 21 alin. (3)

Instanţa a reţinut că, faţă de gradul de pericol social al contravenţiei reţinute în sarcina petentului, de circumstanţele în care aceasta a fost săvârşită şi de dispoziţiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, împrejurarea că fapta nu avut consecinţe grave, precum şi atitudinea sinceră a petentului pot constitui argumente care să justifice înlăturarea amenzii ce i-a fost aplicată, dar, totodată, ţinând seama de aceste aspecte, că se impune şi înlăturarea sancţiunii complementare a reţinerii permisului de conducere, în condiţiile în care fapta săvârşită a avut urmări minore, nereclamate practic de celalalt conducător auto implicat care, de altfel, nici nu a fost identificat de agentul constatator, întrucât, în condiţiile art. 5 alin. (6) din O.G. nr. 2/2001, cel ce aplică sancţiunea contravenţională principală poate aprecia cu privire la oportunitatea aplicării sancţiunii complementare, în funcţie de circumstanţele concrete incidente în speţă legate de natura şi gravitatea faptei săvârşite.

Trib. Bucureşti, s. a IX-a cont. adm. şi fisc., dec. civ. nr. 1875 din 25 mai 2009, nepublicată

Prin cererea înregistrată sub nr. 34/303/CV/2009, recurentul S.M. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 595 din 27 ianuarie 2009, pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. 34/303/2009, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Brigada de Poliţie Rutieră, solicitând admiterea recursului, cu consecinţa anulării procesului-verbal contestat. In motivarea cererii, recurentul a arătat că la data săvârşirii presupusei contravenţii se deplasa spre localitatea Turnu Măgurele, unde locuieşte fratele său, întrucât la acel moment era grav bolnav şi avea nevoie ca petentul să îl ajute cu o sumă de bani şi să îl însoţească la medic. Se învederează, de asemenea, că la intersecţia străzilor Drumul Taberei cu Vasile Milea, petentul a fost acroşat uşor de un alt autoturism. Mai mult, în urma acestui accident, petentul a fost agresat-verbal de către celălalt conducător auto, iar pagubele rezultate în urma acro-şării constau într-o mică zgârietură la bara din faţă a autovehiculului petentului. Imediat după ce a încetat starea de necesitate în care se afla petentul, acesta s-a prezentat la unitatea de poliţie pentru a declara incidentul, însă agentul de poliţie i-a întocmit un proces-verbal de contravenţie cu reţinerea permisului de conducere pentru o perioadă de o lună. Mai arată că, deşi în cuprinsul motivării instanţa a indicat că prin hotărârea pe care o va pronunţa va înlocui sancţiunea amenzii şi a reţinerii permisului auto pentru o perioadă de o lună cu avertisment, în dispozitivul hotărârii instanţa a dispus doar „înlocuirea amenzii contravenţionale de 216 lei cu sancţiunea avertismentului’’. In drept au fost invocate dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.

Intimata nu a formulat întâmpinare în cauză, iar în recurs nu au fost administrate probe noi.

Analizând cererea formulată, sentinţa recurată şi probele administrate în cauză, prin raportare la dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ. şi art. 34 din O.G. nr. 2/2001, tribunalul a constatat următoarele: prin sentinţa civilă nr. 595 din 27 ianuarie 2009, pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. 34/303/2009, a fost admisă în parte plângerea formulată de petentul S.M. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria CC nr. 1285127 din 29 decembrie 2008 şi s-a dispus înlocuirea sancţiunii amenzii aplicate cu avertisment şi restituirea către petent a sumei de 108 lei reprezentând minimul legal al amenzii plătite de acesta. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin procesul-verbal mai sus menţionat intimatul-petent a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum total de 216 lei pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute de art. 79 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 şi reţinerea permisului de conducere în vederea suspendării, întrucât, în data de 27 decembrie 2008, a condus autoturismul pe Drumul Taberei, a fost tamponat şi nu s-a prezentat la politiei pentru a declarat accidentul.

Instanţa a constatat că procesul-verbal a fost legal întocmit, cu respectarea dispoziţiilor art. 16, art. 17 şi art. 19 din O.G. nr. 2/2001, iar probele administrate în cauză nu au putut constitui dovezi pertinente de natură să răstoarne prezumţia relativă de temeinicie de care se bucură acesta, petentul recunoscând săvârşirea faptei. Insă, în privinţa individualizării sancţiunii aplicate, instanţa a apreciat că avertismentul este îndestulător pentru sancţionarea petentului.

Analizând recursul declarat de recurent împotriva acestei sentinţe, tribunalul a constatat că, în raport de considerentele hotărârii şi de

probele administrate în cauză, acesta este fondat. In acest sens, tribunalul a reţinut că, faţă de gradul de pericol social al contravenţiei reţinute în sarcina petentului, de circumstanţele în care aceasta a fost săvârşită şi de dispoziţiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, împrejurarea că fapta nu avut consecinţe grave, precum şi atitudinea sinceră a petentului pot constitui argumente care să justifice înlăturarea amenzii ce i-a fost aplicată, dar, totodată, ţinând seama de aceste aspecte, tribunalul a apreciat că se impune şi înlăturarea sancţiunii complementare a reţinerii permisului de conducere, în condiţiile în care fapta săvârşită a avut urmări minore, nereclamate practic de celalalt conducător auto implicat care, de altfel, nici nu a fost identificat de agentul constatator, iar în acest context, tribunalul a admis recursul în baza art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. raportat la art. 34 şi art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, a modificat în parte sentinţa recurată, în sensul că a dispus şi restituirea permisului de conducere, menţinând totodată şi celelalte dispoziţii ale sentinţei, întrucât, în condiţiile art. 5 alin. (6) din O.G. nr. 2/2001, cel care aplică sancţiunea contravenţională principală poate aprecia cu privire la oportunitatea aplicării sancţiunii complementare în funcţie de circumstanţele concrete incidente în speţă legate de natura şi gravitatea faptei săvârşite.