Poprire. Indicarea altui terţ poprit în apel. Inadmisibilitate.


Instanţa de apel este ţinută a soluţiona cauza astfel cum a fost înregistrată la instanţa de fond.

Identificarea unui nou terţ poprit în calea de atac conferă dreptul creditoarei de a promova o nouă cerere, în contradictoriu cu aceasta (şi debitorul).

(Secţia comercială, decizia nr. 742/5.06.1998)

Prin sentinţa civilă nr. 1.135/6.03.1998, Judecătoria Buftea a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta creditoare S.C. „C”-S.R.L. şi terţul poprit B.C.R, având ca obiect înfiinţarea şi validarea popririi până la concurenţa sumei de 8.857.493 lei, conform titlului executoriu – sentinţa civilă nr. 4361/12.11.1996 a Judecătoriei Buftea.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 457 Cod proc. civilă, terţul poprit comunicând că debitoarea nu mai are cont, astfel încât acesta nu are de primit vreo sumă de bani de la instituţia bancară indicată.

împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta creditoare, care a învederat că soluţia pronunţată este netemeinică şi nelegală, întrucât, anterior, B.C.R. a virat din contul debitoarei preţul unor mărfuri. S-a precizat, totodată, că, urmare verificărilor întreprinse, s-a constatat că debitoarea are cont deschis şi la B.A. Ilfov.

Analizând actele şi lucrările cauzei, în baza dispoziţiilor art 296 Cod proc. civilă, tribunalul va respinge, ca nefondat, apelul.

în mod corect, prima instanţă a constatat că în speţă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 457 Cod proc. civilă, coroborate cu dispoziţiile 456 Cod proc. civilă, în sensul dovedirii că terţul poprit este dator către debitor. La baza soluţiei stă comunicarea efectuată de către terţul poprit B.C.R, cu adresa nr. 9/5.01.1998, prin care se arată că debitoarea nu mai are cont la această instituţie bancară.

Identificarea unui nou terţ poprit, indicat în calea de atac, dă posibilitatea apelantei creditoare să promoveze o nouă acţiune, în contradictoriu cu această ultimă instituţie bancară, instanţa de apel fiind ţinută a soluţiona cauza astfel cum a fost înregistrată la fond, faţă de dispoziţiile art. 294 alin. 1 Cod proc. civilă.