în mod judicios instanţa de fond a înlăturat declaraţia martorului audiat la propunerea petentului, având în vedere relaţia de prietenie dintre aceştia şi lacunele evidente din declaraţia sa, care fundamentează concluzia că acesta nu a fost atent la drumul public şi nu a perceput în mod corect împrejurările în care s-a petrecut evenimentul pe care l-a relatat.
Trib. Bucureşti, s. a IX-a cont. adm. şi fisc., dec. civ. nr. 2586 din 12 august 2009, nepublicată
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti sub nr. 8063/4/2008, petenta I.O., în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie Municipiului Bucureşti, Brigada de Poliţie Rutieră, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie seria CC nr. 1072344 din 30 august 2008, întocmit de intimată. în motivarea plângerii, petenta a arătat că nu a săvârşit fapta reţinută de agentul constatator.
Prin sentinţa civilă nr. 5 din 5 ianuarie 2009, pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, s-a respins plângerea ca neîntemeiată. Instanţa a reţinut că procesul-verbal a fost legal întocmit, iar în privinţa temeiniciei, că nu s-a făcut dovada contrară celor reţinute în procesul-verbal, instanţa înlăturând declaraţia martorului propus de petentă, având în vedere relatările părtinitoare şi contradictorii ale acestuia, faptul că nu a perceput cu atenţie împrejurările în care s-a petrecut evenimentul descris.
Petenta a formulat recurs împotriva acestei sentinţe, reiterând argumentele din plângere şi susţinând că instanţa de fond a înlăturat în mod greşit declaraţia martorului.
Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a reţinut următoarele: prin procesul-verbal seria CC nr. 1072344 din 30 august 2008, întocmit de intimată, s-a aplicat petentei o amendă de 400 lei pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute de 41 şi art. 36 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002, reţinându-se că, la data de 30 august 2008, a condus autoturismul pe bd. Gheorghe Şincai pe sensul opus de circulaţie şi a folosit telefonul mobil fără dispozitivul „mâini libere”.
Tribunalul a considerat că instanţa de fond a apreciat în mod corect că procesul-verbal este legal şi temeinic. De asemenea, în mod judicios instanţa de fond a înlăturat declaraţia martorului audiat la propunerea petentei, având în vedere relaţia de prietenie dintre acesta şi petentă, lacunele evidente din declaraţia martorului, care fundamentează concluzia că acesta nu a fost atent la drumul public şi nu a perceput în mod corect împrejurările în care s-a petrecut evenimentul pe care l-a relatat.
De asemenea, intimata nu trebuia să administreze alte probe în dovedirea vinovăţiei petentei. Este unanim acceptat că procesul-verbal de contravenţie, întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor constatări, beneficiază de o prezumţie relativă de legalitate şi veridicitate, procesul-verbal urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. In aceste condiţii, cum prezumţia poate fi răsturnată, s-a reţinut că nu este în niciun fel încălcat dreptul contravenientului la apărare şi la un proces echitabil. Astfel, având în vedere că probele propuse de recurentă nu sunt de natură să înlăture vinovăţia sa şi ţinând cont că procesul-verbal de contravenţie se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie până la proba contrară, tribunalul a considerat că în mod corect instanţa de fond a reţinut că fapta descrisă în procesul-verbal corespunde realităţii şi că recurenta a fost sancţionată în mod legal.
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., instanţa a respins recursul ca nefondat.
