Deşi petentul a invocat în plângerea formulată critici privind legalitatea şi temeinicia procesului-verbal şi a administrat înscrisuri în acest sens, instanţa de fond nu a tinut seama de aceste motive şi a pronunţat sentinţa recurată fără a analiza probele din dosar şi fără a preciza de ce nu li s-a dat nicio relevanţă. în plus, deşi a respins ca neîntemeiată plângerea formulată, instanţa de fond nu a precizat nici ce aspecte au fost avute în vedere la fundamentarea hotărârii, astfel că nu s-a făcut o reală analiză a plângerii deduse judecăţii, context în care cauza trebuie trimisă spre rejudecare primei instanţe.
Trib. Bucureşti, s. a IX-a cont. adm. şi fisc., dec. civ. nr. 2299 din 22 iunie 2009, nepublicată
Prin cererea înregistrată sub nr. 14467/299/CV/2008, recurentul L.I. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 13435 din 24 octombrie 2008, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 14467/299/2008, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de poliţie a Municipiului Bucureşti, Brigada de Poliţie Rutieră, solicitând modificarea în tot a sentinţei recurate, în sensul
admiterii plângerii formulate şi anulării procesului-verbal. In motivarea cererii, se arată că sentinţa civilă recurată este nelegală şi netemeinică, întrucât, deşi au fost administrate probe în cauză, instanţa de fond nu le-a avut în vedere la pronunţarea soluţiei şi nu a ţinut seama de faptul că, potrivit jurisprudenţei C.E.D.O., contravenientul trebuie să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie, iar puterea doveditoare preconstituită a procesului-verbal nu mai subzistă, în condiţiile în care din probe rezultă că acesta este nelegal şi netemeinic. In recurs, petentul a administrat proba cu înscrisuri.
Intimata nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând cererea formulată, sentinţa recurată şi probele administrate în cauză, prin raportare la dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ. şi art. 34 din O.G. nr. 2/2001, tribunalul a constatat următoarele: prin sentinţa civilă nr. 13435 din 24 octombrie 2008, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 14467/299/2008,
în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Politie a Municipiului Bucureşti, Brigada de Poliţie Rutieră, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de recurentă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria PCA nr. 1077159 din 6 august 2008, încheiat de intimată. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin procesul-verbal mai sus menţionat recurentul-petent a fost sancţionat contravenţional în temeiul art. 148 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 102 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, pentru că a condus având aplicată folie protectoare pe geamurile laterale, neprezentând declaraţia de conformitate.
Instanţa a menţionat că, în principiu, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal se bucură de forţa probantă a unui act preconstituit, făcând dovada până la proba contrară, pe care petentul nu a făcut-o în cauză.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate cu privire la sentinţa recurată şi a dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., tribunalul a constatat că acesta este întemeiat, întrucât, deşi petentul a invocat în plângerea formulată critici privind legalitatea şi temeinicia procesului-verbal şi a administrat înscrisuri în acest sens, instanţa de fond nu a ţinut seama de aceste motive şi a pronunţat sentinţa recurată fără a se analiza probele din dosar şi fără a se preciza de ce acestora nu li s-a dat nicio relevanţă.
In plus, deşi a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de recurentul-petent, instanţa de fond nu a precizat nici ce aspecte au fost avute în vedere la fundamentarea hotărârii, astfel că, din această perspectivă, tribunalul a apreciat că nu s-a făcut o reală analiză a plângerii deduse judecăţii, context în care, în baza art. 312 alin. (1) şi (5) C. proc. civ., a admis recursul şi a casat sentinţa recurată, trimiţând cauza spre rejudecarea la aceeaşi instanţă.
